2,392 matches
-
Călinescu la rubrica respectivă. E un ecou al lecturilor din Kierkegaard, poate și din Papini sau din alți autori, unii probabil vehiculați prin cursurile lui Nae Ionescu. Autorul nu era un debutant ; începuse de patru ani să publice studii de exegeză și indianistică, iar cu doi ani înainte îi apăruse primul roman, care a avut un succes de scandal, provocând polemici între personalități culturale notorii. Placheta e de o prospețime dezarmantă, de un teribilism inofensiv, și rămâne interesantă ca document psihologic
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
denumit cele două categorii ; în critică, așa cum spuneam, denumirea e un act creator (de fapt aceste denumiri opuse existau încă din secolul XVIII, dar în geologie). În al doilea rând, dar cu atât mai vârtos, îl absolvă rara profunzime a exegezei sale în interiorul universului ei predilect, plutonicul eminescian, în care deschide efectiv orizonturi impresionante. În al treilea rând, în sfârșit, ceea ce relevam mai înainte, faptul că exegeza sa nu e în fond critică ci „confesiune lirică”, întemeiată pe un raport existențial
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
În al doilea rând, dar cu atât mai vârtos, îl absolvă rara profunzime a exegezei sale în interiorul universului ei predilect, plutonicul eminescian, în care deschide efectiv orizonturi impresionante. În al treilea rând, în sfârșit, ceea ce relevam mai înainte, faptul că exegeza sa nu e în fond critică ci „confesiune lirică”, întemeiată pe un raport existențial cu universul postumelor. Această poziție, în fond pasională, îl face să se derobeze de a vedea neptunicul existent totuși în postume, nu numai când e amestecat
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
studenți din cele trei mitropolii (Bucovina și Dalmația, Transilvania, Carloviț), iar mai târziu au început să vină și studenți din țările ortodoxe vecine: România, Bulgaria, Serbia. Limbile de predare erau româna și germana, iar disciplinele studiate erau Studiul Biblic și Exegeza Vechiului Testament, Studiul Biblic și Exegeza Noului Testament, Dogmatica, Teologia Morală, Istoria Bisericii, Drept Bisericesc, Teologie Practică, Limbi Orientale, precum ebraica și aramaica, la care se adăugau greaca și slavona bisericească. „Iluștri profesori, care au studiat în prestigioase centre universitare
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
și Dalmația, Transilvania, Carloviț), iar mai târziu au început să vină și studenți din țările ortodoxe vecine: România, Bulgaria, Serbia. Limbile de predare erau româna și germana, iar disciplinele studiate erau Studiul Biblic și Exegeza Vechiului Testament, Studiul Biblic și Exegeza Noului Testament, Dogmatica, Teologia Morală, Istoria Bisericii, Drept Bisericesc, Teologie Practică, Limbi Orientale, precum ebraica și aramaica, la care se adăugau greaca și slavona bisericească. „Iluștri profesori, care au studiat în prestigioase centre universitare din Europa și nu numai, precum
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de primă importanță, anume metoda paranoico-critică, care s-a arătat imediat capabilă să fie aplicată cu același succes în pictură, poezie, cinematografie, la construcția de obiecte suprarealiste tipice, în modă, sculptură și chiar, dacă e necesar, în orice fel de exegeză (apud Ades 1995: 119). Din acel moment, metoda paranoico-critică, chiar dacă nu este recunoscută, ajunge să domine demersurile suprarealiste din acei ani, chiar să genereze o sciziune în cadrul mișcării. Totuși, Dalí nu a folosit termenul "paranoico-critic" până prin 1933. În primul articol
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
excelent și un stilist desăvârșit, echilibrand cu patos exacta mașinărie a cazaniei. El propune cu îndemînare ascultătorilor speculații teologice și transcendentalități, vorbind de sensul mistic al cuvântului Mariam, despre botezul cu apă și cu duh, despre mântuire, făcând cu grație exegeză subțire. Mai ales are darul de a izbi imaginația printr-un soi de caractere morale, evocând de pildă pe înjurătorul "de lege, de cruce, de cuminicătură, de colivă, de prescuri, de spovedanie, de botez, de cununie", pe ipocritul la spovedanie
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Dumnezeu-Tatăl. Față de Hermes, el este Dumnezeu și om. Prin intermediul lui, natura divină comunica direct, viu, perfect cu natura umană. Mai mult, prin încarnarea logosului divin, natura umană este transfigurată în vederea mântuirii. cu timpul, termenul hermeneia va fi resemnificat. va numi exegeza, adică drumul invers, din exteriorul unui text spre interiorul lui, adică spre înțelesurile tainice, camuflate de evidențe. Această accepțiune a interpretării se va impune ulterior în comunitatea templelor din primele secole creștine. Astfel, odată cu Filon din alexandria se va pune
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
parțial principiile și legile mai sus invocate este cea filologică. Reprezentanții clasici ai interpretării filologice a religiei au fost, printre alții, Franz Bopp (1791-1867), Adalbert Kuhn (1812 1881) și Max Müller (1823-1900). Odată cu secolul al XIX-lea și cu primele exegeze gramaticale ale limbilor indo-europene, se va dezvolta și interpretarea filologică a religiei. Limbile indo europene considerate a fi înrudite lingvistic erau greaca și latina. Ideea înrudirii i-a determinat pe filologii secolului al XIX-lea Franz Bopp, Karl Brugmann (1849-1919
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de biserici răspândite în mai multe țări și având milloane de membri. Protestantismul se leagă direct de numele lui Martin Luther (1483-1546). „La universitatea din Wittenberg, încă din 1512, Luther a ținut, vreme de aproximativ treizeci de ani, cursuri de exegeză biblică care, alături de o foarte intensă activitate de predicator, au constituit axa activității sale ca teolog și reformator.” ideile teologului și reformatorului Martin Luther au făcut istorie. În timp și istorie, ele au generat protestantismul în forma sa primă. „ca
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
intitulată Eminescu și editorii săi (în două volume). Deosebirile dintre cele două cărți sînt mari și semnificative. Dacă la dl Pericle Martinescu preocuparea aceasta era un util hoby, la dl. N. Georgescu preocuparea e de esență, ea fiind chiar rostul exegezelor sale de istoric literar. Cartea a fost, la origine, o teză de doctorat și se inserează într-un proiect ambițios de perspectivă a unor cărți despre destinul operei și vieții marelui poet. Proiectul, anunțat la sfîrșitul fiecărui volum, prevede cărți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai făcuse cînd îl înlocuise din funcția directorială, aducîndu-l, în locul lui, pe Gr. Păucescu. Să revin însă la noua carte a d-lui N. Georgescu, negreșit învățată și serioasă, în care ecourile amintitului scenariu se fac, totuși, auzite. Dar, repet, exegeza (dincolo de aceste răbufniri) este demnă de toată lauda. Gavril Istrate: Spuneam, mai sus, că s-ar putea ca unii cititori să nu fie de acord cu solutiile propuse de N. Georgescu. Ba aș zice că nici nu se poate să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Trenos”, AFT, 1968, 28; George Pruteanu, „Trenos”, IL, 1968, 10; Mincu, Critice, I, 164-166; Caraion, Duelul, 160-162; Adrian Popescu, „Legile pământului”, ST, 1973, 20; Mincu, Poezie, 74-75; Piru, Poezia, II, 318-320; Raicu, Critica, 387-389; Fevronia Novac, O nouă contribuție la exegeza eminesciană, RL, 1992, 28; Constantin Cubleșan, Exegeze eminesciene, ST, 1992, 7; Ioana Bot, Monologul imposibil, TR, 1992, 36; Octavian Soviany, Infinit, infinire..., CNT, 1993, 4; Bogdan Crețu, Două noi interpretări ale poeziei lui Nichita Stănescu, CL, 1997, 4; Dorin Ștefănescu
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
IL, 1968, 10; Mincu, Critice, I, 164-166; Caraion, Duelul, 160-162; Adrian Popescu, „Legile pământului”, ST, 1973, 20; Mincu, Poezie, 74-75; Piru, Poezia, II, 318-320; Raicu, Critica, 387-389; Fevronia Novac, O nouă contribuție la exegeza eminesciană, RL, 1992, 28; Constantin Cubleșan, Exegeze eminesciene, ST, 1992, 7; Ioana Bot, Monologul imposibil, TR, 1992, 36; Octavian Soviany, Infinit, infinire..., CNT, 1993, 4; Bogdan Crețu, Două noi interpretări ale poeziei lui Nichita Stănescu, CL, 1997, 4; Dorin Ștefănescu, Despre adâncul lucrurilor, VTRA, 1998, 10; Popa
TARANGUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290081_a_291410]
-
Reveniri la Ion Barbu, este investigată maniera de recitire a textelor barbiene specifică lui Ștefan Aug. Doinaș, Ion Negoițescu, Leonid Dimov, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Nichita Stănescu. În felul acesta, T. reușește să își atingă scopul propus: nu doar o exegeză, ci și o poetică a receptării operei lui Ion Barbu în evoluția liricii românești. SCRIERI: Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978. Repere bibliografice: Cristian Livescu, „Poetica lui Ion Barbu”, CRC, 1978, 11; Nicolae Iliescu, „Poetica lui Ion Barbu”, AFT, 1979
TEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
normele, trece literatura și arta de avangardă în categoria artei bolnave și pornografice, iar în final cere ca această stare de lucruri să fie privită ca o problemă de stat. În studiul Gabriele D’Annunzio și critica italiană, retrospectivă a exegezei despre scriitorul italian, Elisabeta Naum arată că pentru critică opera lui D’Annunzio nu e decât un pretext pentru o ideologie sau teorie care își caută legitimarea. Un studiu de M. Nanu demonstrează polemic geneza românească a motivelor poetice la
THESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290166_a_291495]
-
genere, spiritul tutelar al lui Mihai Eminescu, redactor, între 1877 și 1883, al cotidianului omonim, T. încearcă să reînnoade o tradiție. Un număr din 2000 îi este dedicat în întregime și conține două ample traduceri, semnate de Dan Petrescu, din exegeza consacrată de Ioan Petru Culianu operei marelui poet: Romantism cosmic la Mihai Eminescu și Fantasmele nihilismului la Eminescu. Precedată de un interviu cu Vintilă Horia, publicarea în serial a romanului Dumnezeu s-a născut în exil începe de la numărul 3
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
de istorie literară, în primul rând pentru perioada interbelică. În Creativitate și ideal, deși titlul pare să indice influența lui D. Caracostea, autorul se delimitează de părerile fostului profesor al Universității din București. El stabilește, într-un efort personal de exegeză realizată din perspectiva întregului, zece „motivații” ale creativității eminesciene - epicureismul estetic, spațiile claustromorfe, estetica privirii, uitarea-amintirea, visul, gândirea, orfismul cuvintelor, ușor-măruntul, finalitatea etică, iluminările - pe care le urmărește în operă, punând în valoare întruparea lor poetică. Cartea, care dezvoltă noi
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
dar n-a văzut lumina tiparului. Nu pot da nici o explicație 55. Cu toată afecțiunea, Vasile și Stela Lovinescu 55 Volumul lui Vasile Lovinescu despre Craii de Curtea-Veche a lui Matei Caragiale, avea să apară sub titlul: Al patrulea hagialîc - Exegeză nocturnă a Crailor de Curtea-Veche, București, Cartea Românească, 1981, 166 p. Peste doi ani, autorul avea să-mi ofere un exemplar, cu următorul autograf binevoitor: „Lui Eugen Dimitriu, sârguincios benedictin al tezaurelor ascunse În biblioteci. Cu prețuire, Vasile Lovinescu, 20
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sine - plenitudine În durere - transcende suferința. Marca adevăratei poezii, adevăraților poeți. * Poezia nu este singura regală cale de acces a Martei Petreu spre adevăr, spre viață deci. Demersul analitic subtil, codificându-și și ritmându-și tensiunile În lirică, află În exegezele critice ale poetei o nouă fervoare, cea a iscodirii contradicțiilor revelatoare, a preciziei expresive În numirea și aprofundarea lor. Dacă poemele puteau fi văzute și ca „lecții de vivisecție În oglindă”, nu o dată și anunțate ca „teze”, „dicționare” etc., de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Blecher reputația „unui Kafka român”... Într-o Încercare critică cu tematică mai puțin obișnuită, dedicată În Statele Unite de Eduardo Roditti câtorva dintre cei mai valoroși scriitori ai lumii, numele scriitorului nostru este prezent Într-o confrerie literară de rezonanță. Numeroase exegeze au fost dedicate În ultimii ani, la noi, acestei cărți. Cu deosebire tinerii scriitori și critici văd În această carte un moment de răscruce, o Înaltă, stimulatoare realizare artistică. Sunt, toate acestea, sporite motive să ne reamintim cine a fost
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ale „sensului”, la zidul dărâmat al unui Ierusalim utopic. N-ar fi de mirare, poate, idolatria care a crescut, treptat, În jurul Crailor... Micul grup de fanatici admiratori de la Început, practicând, Într-un fel de „club” neconstituit, smerenia imnică sau docta exegeză manieristă sau mimetismul vanitos și ezoteric și-a sporit, treptat, cotizanții. Bijuteria literară care este Craii de Curtea Veche Își mărește, În succesive ediții, dintre care unele de mare tiraj, publicul. Deși a beneficiat de elogii competente și suscită azi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aveau relații cu evrei. Nu erau evreii italieni naționaliști și antifasciști. Reprezentau o spontană nouă dimensiune culturală pluralistă.” Cum de s-a orientat interesul său spre evreul parohial, tradițional, izolat În limba și obiceiurile sale? Citisem, În germană, extraordinara sa exegeză (Weit von wo1) despre Joseph Roth. De fapt, despre cultura evreiască de „shtetl” din centrul și estul Europei. Mi se păruse de-a dreptul colosală combinația de erudiție și forță analitică. „Da, e vorba de evreul tradițional. În Galuth - numele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
impresionantă atât prin dimensiuni, cât și prin minuțiozitatea analizei”. Al.I. Amzulescu scria că este „adevărat monument de tenacitate și erudiție științifică, întru totul vrednic de valoarea și renumele Mioriței”. Mircea Eliade afirma că monografia a adus contribuții „decisive” la exegeza mioritică, iar H.H. Stahl crede că lucrarea este „foarte erudită și de o deosebită seriozitate”. F. a alcătuit și o serie de micromonografii închinate altor subiecte: Doicin Bolnavu, Uncheșeii, Jertfa zidirii, Sora otrăvitoare, Nevasta vândută, Fata rău măritată, Iovan Iorgovan
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
1998; Principii și norme de tehnoredactare computerizată, Timișoara, 1998; Mihai Eminescu. Lecturi infidele, București, 2001. Repere bibliografice: Olimpia Berca, „Versificația românească”, O, 1980, 14; Doina Uricariu, „Versificația românească”, LCF, 1980, 15; Al. Graur, Poetică lingvistică, RL, 1980, 16; Florica Dimitrescu, Exegeze universitare de poetică, „Forum”, 1981, 7-8; Adrian Voica, „Hermeneutica editării”, RITL, 1993, 3-4; Tania Radu, „Al. Macedonski. Hermeneutica editării”, LAI, 1996, 2; Nicolae Savin, Metodă și demonstrație, VTRA, 1996, 1; Dan Silviu Boerescu, „Al. Macedonski. Hermeneutica editării”, LCF, 1996, 5
FUNERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287115_a_288444]