130,470 matches
-
în raport cu principiul autorității de lucru judecat. În acest context, Curtea apreciază că nu se poate susține că părțile din procedurile care privesc executarea pedepselor se află în situații similare cu subiecții procesuali care exercită sau împotriva cărora se exercită o acțiune în procesul penal, ceea ce înseamnă că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură penală nu aduc nicio atingere principiului egalității în fața legii, consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. În
DECIZIA nr. 265 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258628]
-
4 iulie 2017 și nr. 846 din 18 noiembrie 2020). ... 7. Potrivit Legii nr. 160/1998, medicul veterinar cu drept de liberă practică poate opta în vederea exercitării profesiei pentru una dintre formele de organizare: (i) fie ca persoană fizică ce exercită în mod independent o profesie liberală, caz în care formele de exercitare a profesiei sunt cabinetul medical-veterinar individual de consultanță, cabinetul medical-veterinar individual de asistență, respectiv cabinete medical-veterinare asociate, (ii) fie ca persoană juridică - societate reglementată de Legea societăților nr.
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
obiectul legii, care fac încă obiectul unor contracte de concesiune potrivit art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 89/2004 și sunt afectate desfășurării de activități de asistență sanitar-veterinară, nefiind stabilit subiectul de drept care urmează să exercite drepturile și obligațiile Agenției Domeniilor Statului ce decurg din aceste contracte, și nici cu privire la efectele juridice produse în raport cu alte reglementări existente în fondul activ al legislației (spre exemplu, art. 21^4-21^6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
sau al unităților administrativ-teritoriale se aplică în mod corespunzător. În lumina acestor dispoziții și având în vedere art. 299 din Codul administrativ și art. 867 din Codul civil, precum și art. 15 lit. d) din Codul administrativ, potrivit căruia Guvernul exercită funcția de administrare a proprietății statului, prin care se asigură administrarea proprietății publice și private a statului, precum și gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil, se reține că darea în administrare a bunurilor proprietate privată a statului se realizează
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
este de natură să ducă la încălcarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind separația puterilor în stat, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului și art. 102 privind rolul Guvernului. Acceptarea ideii potrivit căreia Parlamentul își poate exercita competența de autoritate legiuitoare în mod discreționar, oricând și în orice condiții, adoptând legi în domenii care aparțin în exclusivitate actelor cu caracter infralegal, administrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativele constituționale ale acestei autorități și transformarea acesteia
DECIZIA nr. 367 din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258509]
-
de stat, făcându-se referire la trei categorii: taxe, impozite și orice alte venituri. Astfel, taxele reprezintă sume plătite de persoane fizice sau juridice pentru servicii sau lucrări prestate acestora de către o instituție publică sau un agent împuternicit să exercite un serviciu public (de exemplu, taxele judiciare de timbru) (art. 2 pct. 40 din Legea nr. 500/2002). Impozitele reprezintă prelevări obligatorii fără contraprestație imediată, efectuate de administrația publică pentru satisfacerea nevoilor de interes general (de exemplu, impozitul pe venit, impozitul
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
de aceleași dispoziții fiscale aplicabile și sarcinilor fiscale, respectiv Legea nr. 500/2002 sau Legea nr. 94/1992, nu îi schimbă natura juridică și nu o transformă într-o prestație fiscală, distinctă de impozit sau taxă. Funcția foarte importantă pe care o exercită ANRE, calitatea ei de autoritate administrativă autonomă nu permit sustragerea ei de la controlul exercitat prin Legea nr. 500/2002 și Legea nr. 94/1992 asupra modului de constituire și de cheltuire a veniturilor sale. ... 52. În continuare, cu referire la art.
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
3) din Constituție. În principiu, Constituția, când impune îndatorirea de apărare a țării și pe cea de a achita contribuțiile financiare, are în vedere aceeași caracteristică a subiecților acestor îndatoriri, și anume că sunt cetățeni ai un stat care își exercită suveranitatea în mod plenar prin supunerea acestora la realizarea unor îndatoriri lipsite de contraprestație. Or, în vreme ce este evident că persoana care achită impozitul pe locuință o face în considerarea statutului de cetățean al unui stat suveran, este lipsită
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
pregătească propuneri/proiecte proprii pentru accesarea finanțărilor nerambursabile din noul CFM, în funcție de specificul activității și de programul european unde aceștia pot fi eligibili. Dând eficiență celor mai sus prezentate și în contextul economico-financiar, geopolitic intern și internațional, sub presiunile exercitate de criza economică postpandemică și de conflictul militar care se desfășoară în Ucraina, apreciind că există riscul ca și alți operatori economici, la care statul sau unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici ori majoritari sau dețin direct ori indirect o participație
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 118 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258702]
-
competență a puterii legiuitoare, consacrate de art. 124 și art. 126 alin. (3) din Constituție, cu consecința înfrângerii separației și echilibrului puterilor în stat. Astfel, interpretarea potrivit căreia în sfera funcționarilor publici pot fi asimilați și funcționarii bancari ce își exercită activitatea în carul unor instituții bancare cu capital integral privat este de natură să înfrângă exigențele constituționale, deoarece, în caz contrar, s-ar rupe legătura organică dintre instituțiile de drept penal, cu consecința directă a schimbării conținutului și sensului actelor
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
penal, cu consecința directă a schimbării conținutului și sensului actelor normative adoptate de către legiuitor. ... 12. Judecătoria Sectorului 1 București arată că funcționarul public asimilat, în înțelesul normei prevăzute la art. 175 alin. (2) din Codul penal, este persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. ... 13. Susține că, prin Decizia nr. 781 din 5 decembrie 2017, Curtea
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 11 iulie 2017. Dispozițiile criticate au următorul conținut: „De asemenea, este considerată funcționar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autoritățile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public. “ ... 20. Prin Decizia nr. 18 din 30 mai 2017, pronunțată de Înalta
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
funcționarului bancar ca fiind funcționar public conform art. 175 alin. (2) din Codul penal, a observat că, pentru ca un organ să poată fi considerat o autoritate publică trebuie îndeplinite două elemente: pe de o parte, acel organ trebuie să exercite prerogative de putere publică, iar, pe de altă parte, interesul urmărit a fi satisfăcut să fie un interes public. ... 23. În ceea ce privește noțiunea de putere publică, potrivit art. 5 lit. jj) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
la public și acordarea de credite în cont propriu“. Natura activității desfășurate de băncile (instituțiile de credit) cu capital integral privat depășește sfera interesului particular și se situează în sfera interesului public, acestea fiind incluse în cadrul persoanelor juridice care exercită un serviciu de interes public. Recunoașterea băncilor ca entități de interes public a fost consacrată legislativ prin Legea contabilității nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, art. 34 alin. (2) incluzând
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
în înțelesul prezentei legi, prin persoane juridice de interes public se înțelege: (...) instituțiile de credit (...) “. În consecință, pe baza naturii activității desfășurate, se desprinde concluzia că banca (instituția de credit) cu capital integral privat reprezintă o persoană juridică abilitată să exercite un serviciu de interes public. ... 28. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că Banca Națională a României constituie o autoritate publică și, în consecință, poate exercita controlul/supravegherea la care se referă dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
de credit) cu capital integral privat reprezintă o persoană juridică abilitată să exercite un serviciu de interes public. ... 28. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că Banca Națională a României constituie o autoritate publică și, în consecință, poate exercita controlul/supravegherea la care se referă dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal cu privire la îndeplinirea unui serviciu de interes public. ... 29. De altfel, Curtea, prin Decizia nr. 781 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
187/2012 (pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal), care vizează condițiile răspunderii penale a persoanei juridice, răspundere reglementată în art. 135 din Codul penal. Așadar, prin sintagma „autorități publice“ se înțelege totalitatea formelor structurale chemate să exercite prerogative de putere publică atât la nivelul statului, cât și la nivelul comunităților locale. ... 30. Curtea a reținut că în acest sens sunt și Decizia nr. 20 din 29 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
d) auditul tehnologiilor informaționale, care examinează și evaluează riscurile, politicile, procedurile, operațiunile, aplicațiile, managementul datelor și infrastructura entității publice în domeniul tehnologiei informației. ... ... 13. Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 15 (1) Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate într-o entitate publică, cel puțin o dată la 4 ani, inclusiv asupra activităților entităților aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea acesteia, după caz, iar prioritizarea misiunilor de audit intern se face pe baza
ORDONANȚĂ nr. 29 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258697]
-
La articolul 15, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins: (3) Auditul public intern prevăzut de prezenta lege, desfășurat de către autoritățile și instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale nu se exercită asupra activității de informații pentru realizarea securității naționale, respectiv cu privire la datele și informațiile obținute, identitatea surselor de informații, metodele și mijloacele concrete utilizate, precum și la alte date și informații specifice. (la 27-07-2023, Articolul I a fost completat
ORDONANȚĂ nr. 29 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258697]
-
La articolul 24, literele a) și b) se modifică și vor avea următorul cuprins: a) de către reprezentanții împuterniciți ai Ministerului Finanțelor, pentru contravențiile prevăzute la art. 23 lit. b), c) și e), constatate la entitățile publice la care conducătorul exercită calitatea de ordonator principal de credite; ... b) de către reprezentanții împuterniciți ai organului ierarhic superior, la nivelul entităților publice aflate în subordine, în coordonare sau sub autoritate, pentru contravențiile prevăzute la art. 23 lit. b), c) și e); ... ... 28. La
ORDONANȚĂ nr. 29 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258697]
-
în jurisprudența sa. În acest sens, a fost invocată Decizia nr. 284 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 21 mai 2012. Curtea a reținut, totodată, că nu a impus autorității care exercită această atribuție și condiția de a avea personalitate juridică. De asemenea, a reținut că art. 97 alin. (2) și art. 98 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 nu stabilesc că procedura din fața comisiilor de contestații se desfășoară potrivit principiilor
DECIZIA nr. 336 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258597]
-
organizații internaționale doar dacă actul internațional care reglementează condițiile de ocupare a acestora condiționează în mod expres accesul la funcția respectivă de calitatea de judecător sau procuror, iar în cazul în care judecătorul sau procurorul își manifestă opțiunea de a exercita o funcție la instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale, acesta este eliberat din funcția de judecător sau procuror cu rezervarea postului; având în vedere faptul că, începând cu 1 ianuarie 2019, România va prelua președinția rotativă a Consiliului Uniunii
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Apreciem că, în preambulul ordonanței de urgență, este necesar să fie motivată urgența tuturor soluțiilor legislative promovate, astfel ca puterea legislativă delegată să fie exercitată doar în situații extraordinare și urgente cu privire la fiecare dispoziție/soluție legislativă în parte, în acord cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție. Motivarea urgenței adoptării ordonanței de urgență cu privire la anumite reglementări din cuprinsul acesteia nu poate
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
reglementarea criticată, care stabilea că în anul 2012 alegerile pentru autoritățile administrației publice locale vor avea loc la data alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat, precum și că primarii, președinții consiliilor județene, consilierii locali și consilierii județeni în funcție își exercită mandatul până la data validării noilor aleși, crea premisa ca mandatele acestora să fie prelungite cu un termen ce poate depăși 6 luni. În consecință, redimensionând durata mandatelor în curs ale aleșilor locali, legea criticată încălca principiul neretroactivității legii. Pronunțându
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
septembrie 2011). ... 22. În această situație, Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în ceea ce privește invocarea unui anume motiv de neconstituționalitate, neputând formula propriile critici la care apoi să și răspundă, deoarece, în caz contrar, instanța constituțională ar exercita un control din oficiu, și nu la sesizare, ceea ce contravine art. 146 lit. d) din Constituție. Prin urmare, în cauză, cererea formulată, deși intitulată excepție de neconstituționalitate, nu întrunește condițiile structurale ale acesteia și nu poate fi calificată drept
DECIZIA nr. 187 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259272]