12,343 matches
-
funcționarii publici din acest act normativ în cazul personalului militar nu este de natură să încalce dispozițiile constituționale antereferite. ... 20. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile art. 115 alin. (4) din Constituție, din perspectiva exigențelor constituționale privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a analizat o critică similară și a constatat caracterul neîntemeiat al acesteia (a se vedea în acest sens Decizia nr. 60 din 12 februarie
DECIZIA nr. 459 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295087]
-
etapizate a creșterilor salariale stabilită pentru perioada 2019-2022 de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. ... 9. Se susține că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020 a condus la încălcarea exigențelor de predictibilitate și previzibilitate ale legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism transparent de stabilire
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
de instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională (care se menține actualizat la nivelul lunii ianuarie 2019); alin. (6) prorogă, pentru data de 1 ianuarie 2022, acordarea indemnizației de vacanță. ... 28. În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea constată că aceste critici nu pot fi reținute. Autorul excepției consideră că art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020 contravine principiului legalității înscris
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
normativ diferit, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materia salarizării, acesta având, desigur, obligația respectării exigențelor impuse de Constituție, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiții în mod obiectiv și rezonabil diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 515 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294632]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 59. Verificându-se întrunirea acestor cerințe legale în raport cu elementele sesizării, rezultă că ele se regăsesc doar parțial, nefiind îndeplinite toate exigențele procedurale menționate pentru declanșarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare. ... 60. Referitor la primele două condiții, urmează a se reține că Dosarul nr. 1.011/87/2023 se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze
DECIZIA nr. 95 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294607]
-
etapizate a creșterilor salariale stabilită pentru perioada 2019-2022 de art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. ... 13. Se susține că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020 a condus la încălcarea exigențelor de predictibilitate și previzibilitate ale legii, având în vedere că practica înghețării salariilor prin ordonanță de urgență nu este compatibilă cu natura drepturilor salariale asigurate din bugetul de stat, care trebuie să aibă la bază un mecanism de stabilire transparent
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
pentru a justifica derogarea de la regulile salarizării stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 reprezintă o simplă considerație de ordin subiectiv, ce nu poate avea valențele unei reale demonstrații de neconstituționalitate (paragraful 31). ... 33. În ceea ce privește pretinsa încălcare a exigențelor ce derivă din art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la previzibilitatea normelor juridice și protecția așteptărilor legitime ale cetățenilor, Curtea a constatat că aceste critici nu pot fi reținute, deoarece nu se poate susține că Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
cauză, ci Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 226/2020. În plus, Curtea a subliniat constant în jurisprudența sa competența suverană a legiuitorului în stabilirea politicii fiscal-bugetare a statului, deci inclusiv în materie de salarizare, acesta având, desigur, obligația respectării exigențelor impuse de Constituție, astfel încât un tratament juridic diferit să fie justificat prin condiții în mod obiectiv și rezonabil diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 531 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294729]
-
și coerent, care să asigure previzibilitate atât pentru contribuabil, cât și pentru stat. Dreptul legiuitorului de a reglementa formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, astfel cum rezultă din prevederile constituționale, nu este unul absolut, ci este supus exigențelor constituționale referitoare la principiul legalității și securității raporturilor juridice fiscale, în componenta privind calitatea normelor edictate. De altfel, potrivit dispozițiilor art. 3 din Codul fiscal, unul dintre principiile fiscalității este cel referitor la certitudinea impunerii [art. 3 lit. b)] care
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
sau Decizia nr. 683 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 12 iulie 2012) importanța principiului est modus în rebus atunci când legiuitorul condiționează accesul la beneficiul unui drept de îndeplinirea anumitor exigențe, acesta trebuind să se orienteze după criterii raționale, neputând face abstracție, pe de o parte, de realitatea de fapt și de drept existentă și, pe de altă parte, de previzibilitatea normativă care constituie un element intrinsec al statului de drept
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
activității militarilor le impune acestora obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși acelorași exigențe, restricții și riscuri. Curtea reține că sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României, precum și pierderile de venituri datorate
DECIZIA nr. 724 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294171]
-
alin. (1). ... 52. Mai mult, în context apar ca fiind relevante și cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale, în care s-a arătat că Parlamentul este organul legislativ suprem al poporului român, însă în procedura de legiferare trebuie să respecte exigențele constituționale referitoare la aspectele formale ale acesteia. Astfel, în procedura generală de legiferare ține de opțiunea exclusivă a Parlamentului să adopte reglementările pe care le consideră oportune sau necesare, cu respectarea Constituției, însă, în procedura specială de aprobare a ordonanțelor
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
nr. 922 din 11 decembrie 2015, paragraful 35, sau Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015, paragraful 33). Soluția din cauza de față sancționează exclusiv nerespectarea exigențelor impuse de Constituție în ceea ce privește procedura legislativă de adoptare a legii supuse controlului de constituționalitate, Parlamentul având competența de a proceda la adoptarea acesteia în conformitate cu dispozițiile din Legea fundamentală. ... 55. Pentru considerentele arătate, în temeiul art.
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
agricol sau forestier ori tramvai - să înțeleagă sensul lor și să își adapteze conduita. Așadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, prevederile legale supuse controlului de constituționalitate respectă exigențele de calitate a legii, fiind conforme art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 18. De altfel, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, publicată în
DECIZIA nr. 462 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294819]
-
unei contravenții la regimul circulației rutiere. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 31 lit. a) și ale art. 100 alin. (3) lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu îndeplinesc exigența de previzibilitate și claritate, actul normativ nu oferă o definiție clară a termenilor „indicații“ și „dispoziții“, deși îi prezintă ca fiind noțiuni distincte, dar care au același regim sancționator, participanții la trafic fiind sancționați în aceeași măsură, fie că nu
DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294809]
-
fiind una gravă, respectiv aplicarea unei amenzi contravenționale, precum și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. ... 9. Se arată că în jurisprudența Curții Constituționale au fost pronunțate o serie de decizii pe tema exigențelor previzibilității și accesibilității actelor normative, menționându-se în acest sens Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013 și Decizia
DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294809]
-
trafic - să înțeleagă sensul lor și să își adapteze conduita. Așadar, având în vedere considerentele de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a constatat că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate respectă exigențele de calitate a legii, fiind conforme art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 22. Referitor la critica raportată la dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a reținut că accesul liber la justiție al persoanei care a fost sancționată contravențional
DECIZIA nr. 418 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294809]
-
cerere, însăși constituționalitatea Legii nr. 370/2004 în ceea ce privește procedura de alegere a Președintelui României. O soluție contrară ar nega însăși rolul constituțional al Curții Constituționale și ar acorda prevalență aspectelor de legalitate propriu-zisă a desfășurării procesului electoral, așadar, exigențelor de natură legală în detrimentul celor de natură constituțională, ceea ce este inacceptabil. ... 29. Curtea a mai reținut, la paragraful 30 din aceeași hotărâre, că și Avocatul Poporului are atribuția de a formula o acțiune directă în fața instanței constituționale
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
reținut că legiuitorul, în temeiul art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituție, are competența de a reglementa sistemul electoral și dispune, în consecință, de libertatea să decidă asupra modalităților privind organizarea și desfășurarea procesului electoral, cu respectarea, desigur, a exigențelor constituționale. Referitor la criticile de neconstituționalitate care vizau pretinsa discriminare a candidaților independenți, în raport cu candidații propuși de partidele politice, prin aceeași decizie Curtea a subliniat că diferența obiectivă, inclusiv din perspectiva reprezentativității, în care se află cele două
HOTĂRÂREA nr. 21 din 14 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294668]
-
la dificultăți în ceea ce privește o bună funcționare a politicilor antidrog, în special în reducerea consumului de droguri și sprijinirea persoanelor dependente, situație extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în considerarea celor mai sus precizate, din perspectiva exigențelor art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, motivarea urgenței și a situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată este generată de necesitatea îmbunătățirii modului de coordonare integrată a politicilor antidrog. Totodată, în contextul acelorași exigențe impuse de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 3 din 20 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294853]
-
din perspectiva exigențelor art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, motivarea urgenței și a situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată este generată de necesitatea îmbunătățirii modului de coordonare integrată a politicilor antidrog. Totodată, în contextul acelorași exigențe impuse de prevederile art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, situația extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată este generată de lipsa unor pârghii legale și a unor mecanisme adecvate care să permită exercitarea funcției Guvernului de coordonare
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 3 din 20 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294853]
-
unor aspecte ce se regăsesc tranșate în jurisprudența constantă și clară a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 60. Prin raportare la aceste exigențe, se constată că sesizarea formulată nu întrunește condiția de admisibilitate de a privi „o chestiune de drept“ care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă
DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294761]
-
Publice, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia; totodată, motivarea sumară, potrivit căreia „deliberând, tribunalul admite excepția lipsei calității procesual pasive a statului român prin Ministerul Finanțelor Publice, acesta nefiind emitentul deciziei de pensionare“, nu satisface exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă. ... 19. Astfel, obiectul pretențiilor deduse judecății în contradictoriu cu intimatul pârât nu a constat într-o contestație formulată împotriva unei anumite decizii de pensii. Potrivit acțiunii introductive, apelantul reclamant
DECIZIA nr. 10 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294760]
-
Medico-Militar, aprobat prin Ordinul ministrului apărării naționale nr. 102/2009, ale art. 291 din Legea nr. 1/2011 și ale art. 198 din Legea nr. 199/2023. ... 71. Formularea în acești termeni a sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile nu se circumscrie exigențelor mecanismului de unificare activat, deoarece nu urmărește, în realitate, o interpretare și o dezlegare de principiu asupra unor norme neclare, lapidare, incoerente, ci, dimpotrivă, pune o problemă de identificare a normei incidente, raportat la cadrul normativ în materie de încadrare
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]
-
drept autentică, ci reprezintă, în realitate, o solicitare de calificare a raportului juridic dedus judecății, pentru a putea fi determinată norma aplicabilă în funcție de cadrul dedus judecății în concret. ... 76. O astfel de situație contravine, cum s-a arătat, exigențelor procedurii hotărârii prealabile, atât din reglementarea generală a art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și din cea specială instituită prin art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, mecanism procedural care impune ca sesizarea să vizeze
DECIZIA nr. 5 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294781]