9,869 matches
-
rețelei de conectori (nexus) de tip "și apoi" ar trebui probabil să fie privită ca o infiltrare a elementelor narative în rezumat. Pentru ca imaginea sa fie completă, ar trebui să menționez practica adoptării în rezumat a unor citate și expresii explicite din textul narativ. Acest lucru se poate întîmpla într-un mod foarte subtil, aproape imperceptibil și este comparabil cu fenomenul contagiunii stilistice în care limbajul naratorial preia anumite trăsături stilistice ale limbajului personajelor ficționale. Mă voi ocupa de aceasta într-
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
acțiune. Eforturile regizorului de a-i permite spectatorului să perceapă medierea narațiunii în cadrul filmului merg chiar pînă la a-i atribui unei perspective la persoana întîi cîteva scene de film care sînt relatate în roman fără să fie în mod explicit asociate cu naratorul la persoana întîi, un exemplu potrivit fiind duelul dintre Stavrogin și Gaganov (Partea II, Capitolul III)209. În acest scop naratorul la persoana întîi devine însoțitorul la duel al lui Gaganov în film, în timp ce în roman acest
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
punctul de vedere al lui Genette, distincția dintre " Cine vede?" și "Cine vorbește?" nu este un aspect al focalizării, ci unul al vocii și al modului 266. Două teorii care dispută necesitatea unei distincții între persoană și perspectivă cu referire explicită la versiunea originală în limba germană a lucrării Situațiile narative ar trebui discutate de asemenea în acest context. Lockemann neagă posibilitatea unei separări a celor două aspecte narative persoană și perspectivă. Pentru el, la fel ca pentru Hamburger, singura distincție
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
de validitate, în funcție de modul său de transmitere dacă aceasta e transmisă de un personaj-narator sau de un personaj-reflector. Friedman a făcut deja aluzie la un motiv al acestui fenomen în teoria sa despre punctul de vedere. În telling relatarea este explicită, generalizată și semnificativ completă; în showing, relatarea este implicită, specifică și evident incompletă, din cauză că este centrată nu pe întreg, ci numai pe o parte 346. Această diferență poate fi exprimată mai concret. Diferența epistemologică dintre o povestire care este comunicată
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ca naratori. Este adevărat că veridicitatea unui narator auctorial, cîtă vreme el se manifestă ca un narator personalizat, nu este cu totul ferită de suspiciune. De regulă, el poate oricum pretinde credibilitate, atît timp cît cititorul nu primește o indicație explicită că scepticismul este adecvat. În acest caz, problema credibilității este strîns legată de calitățile caracteristice naratorului sînt tot atît de mulți naratori sinceri și nesinceri sau cel puțin cu prejudecăți sau subiectivi, pe cît există caractere omenești cu aceste trăsături
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
procesului selecției în narațiune: naratorul garantează pentru "desăvîrșirea" informației ficționale oferite prin intermediul prezenței sale în actul narativ. În cazul personajului-reflector, procesul narativ și motivația pentru selectarea a ceea ce a fost prezentat nu devin subiect al narațiunii și astfel nici o informație explicită despre criteriile pentru selectare nu este reținută de către cititor. Selecția rezultă în primul rînd din perspectiva prezentării. Prin intermediul unei perspective intens focalizate a personajului-reflector, selectarea realității ficționale este izolată și pusă în lumină într-un mod în care toate detaliile
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
rezumăm poziția narativă, care e caracteristică unui narator, și să o comparăm cu poziția prezentării, caracteristică unui reflector. În virtutea preciziei și a clarității, trăsăturile caracteristice sînt prezentate sub forma a două liste paralele. Personajul-narator Personajul-reflector Preliminarii narative: introducere și expozițiune explicite, orientată spre cititor. Început abrupt sau scurtat, presupoziție (cititorul trebuie să deducă expunerea) Început emic (Harweg) Început etic (Harweg) Naratorul este stăpînul povestirii- ea poate fi înțeleasă, ordonată și are sens Ceea ce este prezentat este ca un întreg, este înregistrat
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ei501. Cu toate că aceasta este o formă narativă de tip relatare, cititorul nu vizualizează eul narator, ci pe cel care trăiește. Această orientare spre un Aici și Acum al evenimentelor narate este facilitată de faptul că nu se face nici o referire explicită la procesul narativ însuși. Cititorul, oricum, se vede transferat într-un mod și mai direct pe scena întîmplărilor, prin limitarea punctului de vedere al naivului, credulului tînăr David. Privirea inexplicabil de satisfăcută a domnului Micawber legată, chipurile, de plecarea sa
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în mod special în narațiunile cu personaj inovativ, de exemplu în romanul Ulise al lui Joyce. Prin urmare, în primul paragraf din episodul Lestrygonii, problema referinței la persoana întîi sau a treia rămîne nerezolvată, deoarece nici o referință substantivală sau pronominală explicită nu este făcută de posesorul conștiinței, Leopold Bloom; verbele apar doar la forma infinitivală, astfel încît ambele persoane (întîi și a treia) și timpurile (prezent sau trecut) rămîn nedeterminate: Bomboane cu ananas, geleuri de lămîie, caramele moi. O vînzătoare lipicioasă
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mediologia are mult mai puține ambiții sociale sau eliberatoare decît ilustra sa înaintașă. Ea nu vrea nici să reformeze, nici să profețească, și cu atît mai puțin să moralizeze în numele unei instanțe sau al unui factor impus ca determinant și explicit pentru întreaga istorie a omenirii: mediologia înțelege doar să descrie. Dacă și-ar fi ales o țintă disciplinară undeva foarte sus, ar fi existat similitudini cu o știință mai veche, mai modestă și mai sigură: geografia. Așa descriptivă cum este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
bătrîna continuitate stabilită între corpusul textual al fondatorilor și izbucnirea sălbatică a evenimentului politic. Practicile nu se deduc din discurs, există întotdeauna mai mult sens în funcționarea unei societăți (și a fortiori a unei mase în fuziune) decît în ideologiile explicite care spun că le construiesc sau le justifică.33 Să ne deplasăm acum către secolul al XIX-lea. V-am vorbit de indiferență ca propedeutică la luciditate. Tocmai non-adeziunea la scopurile unui discurs eliberează problema de mijloacele sale de penetrare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
asemănător cu "accesul la conștiință legat înainte de toate de percepțiile pe care organele noastre le primesc din exterior" (Freud). Dar putem reduce conștiința politică a unui colectiv, a unei epoci la expresiile deliberate, la proiecțiile strategice sau la dezbaterile ei explicite? Investițiile afective, pulsionale, sau dimpotrivă, refulările, denegările, anulările, care dau dinamism conținuturilor logice, reprezentărilor inteligenței, nu provin oare din straturile subterane, din străfundurile imaginare care acționează fără știrea autorilor, ca și a cititorilor de carte? Mișcarea indivizilor de culoare în
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un dispozitiv ideologic variabil, pasibil de expresii raționale, tradiție a timpului de altădată, ansamblul de ipoteze structurînd o viziune asupra lumii; și, în sfîrșit, un adăpost strategic, un ochi întors către viitor, care reprezintă construcții ideale, proiecte de societate, teze explicite, coerente, ofensive, pe termen scurt. Ați recunoscut în mod evident micuța mașină freudiană inconștient/preconștient/conștient. Religiosul vine din inconștient, ideologicul din preconștient, politicul din conștient. Cînd există un conflict între aceste trei nivele, primul adăpost, inconștientul, îl va elimina
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în această dezbatere, în ciuda importanței sale. El rămîne în materialitate și o ia drept ceea ce este: un fapt al discursului. După Platon, Thaitetos 190 a: "Spun că opinia înseamnă a vorbi și că opinia înseamnă un discurs pronunțat în mod explicit." Definiție minimală și considerabilă, care este suficientă statului ca atare, mai mult sau mai puțin democratic, pentru a susura veșnicul "opinia voastră mă interesează". Faptul de a ști cine are posibilitatea de a-și manifesta părerea nu poate să nu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Dacă avem în vedere ipostaza numită Conștiință atunci credința în reîncarnare sau mai bine zis în transmigrația sufletelor apare ca tocmai această circulație a Energiei Primordiale dintr-un corp care decedează în altul care se formează. Pentru a fi mai expliciți trimitem, rezumând, la următoarele scheme (fig. I.1 și I.2, după ). I.2. Spiritualitatea intuită religios dar și psihologic În continuare vom încerca să ne oprim asupra unor abordări de natură psihologică și antroposofică. Aceste considerații încep mai întâi
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
fiecare utilizează un alt termen sau dacă modalitățile de interpretare a unui concept anume nu sunt explicit asumate ș( exprimate, comunicarea este blocată. Delimitarea universului de discurs al fiecărei cercetări implică definirea strictă a conceptelor esențiale utilizate ș(/sau asumarea explicită a definiției acceptate. Puține sunt conceptele at(t de puțin sau de vag explicitate cum este cel de comunitate. (n limbajul comun acest termen acoperă semantic o multitudine de realități ceea ce conduce finalmente la o nedeterminare a sa. Vorbim de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sociologiei utilizau termenul nu mai este consonantă cu sensurile căpătate în societatea industrială. Dar dezacordul cu privire la sensul termenului comunitate este mai adânc decât simpla dispută cu privire la utilizarea sa. Dezacordul reflectă aspecte și dezbateri teoretice, oricât ar fi acestea de puțin explicite, așa cum o face orice discuție legată de concepte. Multitudinea aspectelor semnificative raportat la un concept conduce la maniere diverse de utilizare, în funcție de anumite aspecte considerate semnificative. Definițiile de lucru operează fiecare în contextul unei anumite argumentări sau interogații. Comunitate "este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nemediate de reificări, de ideologii elaborate despre ce ar trebui să fie comunitatea. Elementele de reglementare sunt deschise unei participări ample, precum și criticii. Reificarea este inamica autonomiei individuale, oferind un cadru de manifestare și gândire, dacă nu chiar un cod explicit. Dacă o asemenea reificare este însoțită de un angajament puternic al membrilor față de comunitate și ideologia acesteia, autonomia este blocată. Imperativul existenței relațiilor nemediate în cadrul comunității devine dificil de atins în condițiile reificării. Angajamentul membrilor comunității față de o ideologie, religioasă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ceilalți, subordonându-i-se într-o anumită măsură. "Reificarea, angajamentul solid, propria negare și imersarea eu-lui în comunitate sunt caracteristici ale comunității utopice. Aceste comunități au, în general, o conducere puternică (de obicei carismatică), la fel ca și o ideologie explicită (de obicei religioasă) și deseori un cod de conduită detaliat, toate acestea mediind relațiile dintre membri. De exemplu, bine cunoscutele comunități religioase (...) și comunitățile utopice bazate pe ideologii sociale și economice, cum ar fi cele ridicate pe ideile lui Owen
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
analize simple ca cele de frecvență sau de corelare a variabilelor, dar și instrumente statistice mai complexe ca Anova, analiza de corespondență, analiza factorială. Datele de interviu au fost prelucrate prin analiză de conținut și adesea am procedat la redarea explicită a cuvintelor și opiniilor subiecților, considerând că acest mod de prezentare ilustrează cel mai bine tema în discuție. O altă opțiune a acestui studiu a fost aceea de a nu prezenta cadrul teoretic și analizele pe date concrete în mod
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
necesar la descrieri numerice. Prima întrebare la care trebuie să răspundem este: Când cuantificăm? Posibilitatea de a descrie numeric un fenomen social depinde de natura fenomenului. Unele atribute sociale cum ar fi genul, regiunea istorică nu au o expresie cantitativă explicită. Este posibilă doar numărarea entităților. Variabilele pe de altă parte pot avea mai multe valori ce pot fi ordonate (discrete sau continue) pe un continuum de intensități. A doua întrebare, care survine în mod logic, este următoarea: Cuantificarea este necesară
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
și totuși se elaborează indicatori generali prin reunirea elementelor ce descriu domeniul analizat. Un al doilea set de măsurători index se realizează prin construcția indicilor prin reunirea elementelor componente practica cel mai des întâlnită fără a se face vreo referire explicită la natura multidimensională a fenomenelor cercetate. Această modalitate de construcție poate fi cea mai deficitară, întrucât se bazează de cele mai multe ori pe subiectivismul cercetătorului. Totuși și acest demers al construcției indicilor are o anumită valoare, mai ales dacă se au
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Figura 9. Numărul firmelor japoneze achiziționate de firme chinezești * Anualizat ianuarie-martie. Sursa: RECOF Research, apud "Scaring the Salarymen. Fear of Foreign Takeovers May Spur Change in Corporate Japan", The Economist, April 29-May 5, 2010. Scopul mai mult sau mai puțin explicit al acestor fuziuni și achiziții este accesul la materii prime, tehnologie, know-how, abilități manageriale și de organizare, producători, furnizori și piețe de desfacere. După cum observa Dimitris Chorafas, prin cumpărarea companiilor occidentale, se comprimă, de fapt, timpul; nu se cumpără firme
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
ridicarea economiilor emergente a avut loc datorită densității demografice locale, fără nici un fel de infuzie demografică vestică. Dimpotrivă, fluxurile demografice vor fi dinspre țările intens populate spre lumea vestică. Dacă se vor corela toate aceste tendințe, vom ajunge la concluzia explicit formulată de autor: "continentul pe care trăiește majoritatea populației lumii va deveni atunci puterea cea mai importantă a planetei"386. V-ați întrebat de ce Asia nu a simțit, sau a simțit mai puțin, șocul actualei crize economice? China a înregistrat
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
dreptul la diferență al culturilor prin raport cu dominația romană, nu fără a evoca anumite orientări de politică internațională a Franței. Miturile constituie matrice disponibile pentru actualizarea comportamentelor particulare prin intermediul istoriei sau al necesităților de moment. Mai mult tacită decât explicită, o cultură a strategiei se manifestă În reflexe și În modele de acțiune care sunt a priori prea puțin reconsiderate. Prin urmare, În cadrul unei comunități naționale, nu este neapărat necesar să se specifice cum se concepe și se aplică o
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]