3,283 matches
-
privește, așa cum arătam mai înainte, credem că Sternberg era un meseriaș de elită, un gravor cu o individualitate aparte, care impresionează prin arta reproducerii cu fidelitate a edificiilor, un gravor-bijutier a cărui măiestrie nu merge până acolo încât să dea expresivitate, viață efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de arta realizării portretului, motiv pentru care, este posibil ca în cazul medaliilor Lippe și Alecsandri, ale căror efigii impresionează prin expresivitate, să fi apelat la Celesti Fabio. Observăm că în perioada
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
a cărui măiestrie nu merge până acolo încât să dea expresivitate, viață efigiilor. Îi lipsește acel ceva ce ține de arta realizării portretului, motiv pentru care, este posibil ca în cazul medaliilor Lippe și Alecsandri, ale căror efigii impresionează prin expresivitate, să fi apelat la Celesti Fabio. Observăm că în perioada 1881-1899, Sternberg a evitat realizarea medaliilor cu efigii. Mai observăm că, pentru realizarea medaliei statuii lui Alecsandri din 1905, Sternberg a intrat în competiție foarte târziu, numai atunci când disputa dintre
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
dintr-o inspirată perspectivă sudică, care-i accentuează nota de măreție, de edificiu simbol, cât și prin certe calități artistice în redarea imaginii iconice a Sfintei Parascheva (prezentă pentru prima dată pe o medalie și având o notă specifică de expresivitate, care îl pune pe contemplator în contact vizual cu sacralitatea). Reflectarea medalistică actuală a Bisericii „Trei Ierarhi”, o ilustrăm cu o realizare din anul 2002 (bronz aurit, 75mm). Aceasta marchează împlinirea a 360 de ani de la Sinodul ținut la Iași
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Întreaga reprezentare din câmpul central este încadrată de o bandă marginală cu inscripția TITU MAIORESCU (sus) 150 ANI DE LA NAȘTERE (jos). Aversul este semnat cu inițialele V.G. Din nefericire, chipul lui Maiorescu este excesiv schematizat, plat, fără nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de nord-est, având dedesubt anii 1860 1990 și fiind înconjurată de o bandă circulară marginală cu inscripția UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA IAȘI” (sus) RECTORUL ȘI PROFESORUL (jos
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Vasile Gabor. Cunoaștem două variante una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătura autografă / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCURESTI, pe revers (fig. 102rv), și alta fără inscripția 80 ANI / FILARMONICA BUCURESTI în legendă. Medalia are elemente de o expresivitate aparte care onorează deopotrivă atât pe gravor, cât și pe cel ce a gândit proiectul. Impresionează în mod deosebit capul dirijorului, cu figura puternic marcată de ani și bărbia sprijinită în mâna stângă, de pe avers, precum și mâinile cu bagheta dirijorală
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistică este realizată după macheta sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru nota de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverență sugerate de maxilare puternice, de proeminența pomeților și a bărbiei, accentuată de gropiță, mai accentuate la Haralamb Vasiliu, bunătate și înțelegere sugerate de privire, linia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
atât pe avers, cât și pe revers. Menționăm că medaliile originale au, ca semn de autenticitate, inițialele poansonate pentru numele și prenumele sculptorului A și B. Medalia poartă însemnele măiestriei grafice prin reliefuri dur accentuate, care dau trăsăturilor feței o expresivitate aparte, interiorizare și tenacitate, dar și însemnele vârstei. Așa cum arătam mai sus, medalia impresionează în mod deosebit prin subtilitatea și puterea de sugestie a reprezentărilor de pe revers. ION TĂNĂSESCU În lumea academică medicală ieșeană cinstirea memoriei înaintașilor prin gravarea chipului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
prenume și anii existenței lumești ai celui imortalizat). Această realizare medalistică prezintă chipul profesorului Condrea, cu puțin bust, în profil jumătate stânga și are ca particularitate de realizare grafică modelarea suprafețelor câmpului liber prin excizie cu puncte pline. În realizarea expresivității chipului și a spațialității s-au folosit linia curbă accentuată grosier și luciul metalic îmbinat cu nuanțe de patinare artificială. Date despre personalitatea acestui fiu adoptiv al Iașului spicuim din des uzitata lucrare a lui Ionel Maftei, așa cum am mai
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
celui dispărut și consemnează atribuirea numelui acestuia institutului pe care-l fondase. Cât privește modalitatea în care sculptorul-gravor realizează chipurile savantului pe cele două medalii, observăm că acestea, deși sunt asemănătoare ca tehnică de realizare grafică, ele nu sunt, în privința expresivității, identice. Ion Jalea se etalează aici, ca și în celelalte portrete medalistice, ca un fin observator al personajului reflectat, căruia îi surprinde notele definitorii, caracteristice atât pentru aspectul exterior, strict fizice ale chipului, cât și pentru trăirile interioare. Dacă la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Și pe aripi de rai mă purtară În crini e beția cea rară. (Alexandru Macedonski, Rondelul crinilor) 1.Transcrie doi termeni neologici. 2.Exemplifică, prin două enunțuri, omonimia cuvântului pară. 3.Explică prezența cratimei în structura mă-mbătară. 4.Evidențiază expresivitatea unei enumerații. 5.Notează două particularități ale rondelului. 6.Precizează tipul de lirism prezent în poezie. 7.Prezintă două elemente simboliste existente în text. 8.Comentează semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Ilustrează, în 4-6 rânduri, două caracteristici ale textului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
bătrânei din incipit, având în vedere sfîrșitul tragic al personajelor. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Limbă și comunicare- Figuri de stil și elemente de expresivitate Testul nr. 68 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Crivățul din meazănoapte vâjâie prin vijelie, Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie. Valuri albe trec în zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
al vieții individului uman. Ele influențează percepțiile, gîndirea, imaginația și voința acestuia (P. Fraisse, V. Pavelcu; apud Vlăsceanu, 1993). Atunci cînd sunt bine structurate, atitudinile acționează ca motive ale activității individuale, Îndeplinind funcții de adaptare, de apărare a sinelui, de expresivitate personală, cognitive. Totodată, atitudinile sunt implicate În relațiile și interacțiunile sociale ale individului, pe care le orientează. Deși studiul atitudinilor ocupă un loc central În cercetarea psihosocială, sensul conceptului este departe de a fi unitar, atribuindu-i-se multiple interpretări
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
maximizarea efectelor pozitive și Individul Își formează o atitudine față de Funcția de autoapărare Protecția față de conflictele interne si față de În acest caz atitudinea protejează subiectul Împotriva Un scandalagiu acuză poliția pentru loviturile Funcția expresiv-valorică Este funcția opusă celei de autoapărare; Expresivitatea atitudinală se opune de obicei curentului l d i i Cea mai mare parte a punctelor de vedere politice di l tFuncția cognitivă Imboldul căutării carității și ordinii. Este Înrudită nevoii de Înțelegere și definire a obiectului atitudinal; provine din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
La abilitățile incluse asertivității, N. Stanton (1995, 9) adaugă și alte caracteristici ale comunicării verbale și nonverbale. Acestea sunt: claritatea și acuratețea exprimării, naturalețea, atitudinea relaxată și sinceră, calități vocale, Înălțimea, intensitatea și volumul vocii, dicția și accentul, viteza vorbirii, expresivitatea discursului sau a relatării, pauza utilizată suficient etc. Aceste comportamente verbale și nonverbale se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să schițăm o imagine de ansamblu a tuturor acestor repere teoretice, sintetizând opiniile diverșilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
răspândire, atât în comunicarea scrisă, cât și în cea orală. Diverse expresii sau bucurat de o utilizare ieșită din comun în anumite epoci, fiind semnalate ca atare de lingviști, care au combătut folosirea lor abuzivă, ducând la banalizare prin tocirea expresivității și/sau pierderea sensului. Denumirea fenomenului a cunoscut numeroase variante: în afară de clișeu (Graur 1958: 6, Dănăilă 1960: 79, Ștefan 1979, Avram 1997a: 485 etc.), el a mai fost numit și șablon (Mihăescu 1961: 39, Avram 1997a: 485 etc.), expresie "la
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
de gimnastică, urmează europenele și apoi, în toamnă, mondialele A călătorit cu un personal, dar ar fi preferat un rapid sau un accelerat Poți scrie cu italice, drepte, bolduite, petite, numai să fie clar ceea ce spui. 7. ELIPSA − ECONOMIE COMUNICATIVĂ, EXPRESIVITATE SAU AMBIGUITATE VOLUNTARĂ? Producerea elipsei este legată, în primul rând, de necesitatea de economie a limbajului, de simplificare sau de concizie a exprimării. Bally (1951: 278-283) definea astfel tendința minimului efort: "o parte din expresia completă devine exponenta conținutului total
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
despre o simplă lene lingvistică, ci este un principiu de economie care permite atingerea facilă a unui scop comunicativ vizat prin suprimarea elementelor intermediare. Spiritul caută neîncetat să substituie aglomerațiile lingvistice prin exponente mai scurte". Alteori, fenomenul se leagă de expresivitatea necesară unei anumite comunicări, de focalizare a unor elemente: rămân în discurs doar elementele strict necesare înțelegerii mesajului, punctele nodale ale structurii informaționale, lăsând neexprimate elementele care ocupă poziții de legătură ușor de reconstituit 23. Elipsa implică un element intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
punctele nodale ale structurii informaționale, lăsând neexprimate elementele care ocupă poziții de legătură ușor de reconstituit 23. Elipsa implică un element intelectual de înțelegere și "nu intervine decât cu condiția ca perceperea justă a celor ce spunem să fie asigurată. Expresivitatea care nu se întemeiază pe o interpretare exactă, fără echivoc, a vorbelor cuiva e un nonsens. Valoarea deosebită a construcțiilor eliptice se datorează tocmai faptului că sunt la fel de clare ca cele întregi și, în plus, posedă o nuanță afectivă, care
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
său, în baza cunoștințelor și a intereselor comune (Zafiu 1999). Poate fi speculat nu gradul de transparență, ci tocmai gradul de ambiguitate al construcției. În anumite situații, elipsa este folosită ușor abuziv. Stilul beletristic și cel jurnalistic permit, în numele unei expresivități aparte, o anumită notă de improprietate a termenilor 24. Astfel se justifică apariția ghilimelelor, pentru a marca forma redusă: Nicolae Dică și-a adus "parabolica" în Italia (EZ, 2007) [antena parabolică] Microbul a intrat și în cei doi copii care
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
Este și acesta un motiv pentru care rândurile de față par a-și afla rostul. "Analiza operei sale evidențiază cu certitudine resursele imaginative ale artistului, capacitatea de a crea atmosferă prin asocierea inedită a obiectelor și, nu în ultimul rând, expresivitatea cromatică în tonuri calme, sur- dinizate. Sintagmele "Stahi - pictor al imitați- ei", "Stahi - pictor academist", reducționiste până la exagerare, nu numai că dezavantajează, dar minimalizează creația unui artist cu su- ficiente elemente personale demn de atenția și considerația noastră postumă". (Ciucă
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
peramentul artistului, opțiunea sa estetică, prin- cipiile de bază pe care le va avea în vedere atunci când va gândi spațiul tabloului prin construirea structurilor geometrice ca bază a armăturilor compoziției, pregătind în acest fel terenul pentru elementele de plasticitate și expresivitate, prin calitățile materiale ale obiec- telor, prin calitatea luminii care le învăluie acționând direct sau indirect prin umbre, semi- umbre, reflexe. Parcurgând milimetric câmpul tabloului, Stahi nu pierde din vedere ansamblul. Pare a privi în același timp prin lupă și
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mărimi, ale fructelor care alcătuiesc compoziția. Încă o dată pictorul se dovedește, pe lângă faptul de a fi un fin și exact observator al naturii și al obiectelor, un maestru care stăpâ- nește subtilitățile limbajului plastic în susținerea compoziției și a expresivității tabloului. Fiecare obiect, formă, element, studiat și analizat cu grijă, își are locul bine definit în ansamblul compoziției. Materialitatea fiecărei componente este susținută de calitatea sa tonal- valorică. Dialogurile dintre "închis" și "deschis", cantitativ și calitativ, între părți și forme
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
naturi moarte, de această dată pictorul propune o nouă modalitate de organizare a elementelor, mult mai complexă. Se cuvine să reținem că lucrarea este pictată în 1906, ceea ce atestă perioada deplinei maturități a artistului și aspirația sa la sinteze de expresivitate, mai ales prin modul de compunere și profunda pătrundere a caracterului expresiv-geometric al formelor și structurilor plastice. Aceasta este una dintre cele mai frumoase lucrări în care puținele obiecte se regăsesc într-o conviețuire armonioasă susținută prin apartenen- ța fiecăruia
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pură , fenomenologică pe care o susține. Arhitectul nu creează numai un spațiu (un spațiu delimitat, tăiat în ansamblul lucrurilor aflate în relații de proximitate), ci propune o experiență complexă, prin care reunește spațiu, timp (timp cosmic și istoric), tradiție, utilitate, expresivitate, informativitate.
Spațiul arhitectural. In: Apogeul by Mitrița Filip () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1815]
-
unele sunt Întocmite corect și complet, altele fragmentar, deficitar. Stereotipia exprimării persistă, recurgându-se adesea la un șablon al formulării care se Înfățișează ca factor comun pentru fiecare propoziție sau frază. 4. Etapa narativ-expresivă este cea mai evoluată. În scris expresivitatea Își găsește un corelat important În prezentarea coerentă a propozițiilor și frazelor. Conținutul este exprimat În forme logice și gramaticale destul de corecte. Greșelile de exprimare orală și cele de scriere se elimină În mod treptat. Cele de scriere se Înlătură
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]