3,990 matches
-
mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe p pentru anumite specii de arbori. Astfel, scorburile din sălcii și plopi sunt căutate cu predilecție de Myotis daubentonii și Myotis bechsteinii, în timp ce scorburile din fagi și stejari sunt ocupate în sp sp special de Nyctalus noctula. Deși multe specii de lilieci frecventează aceste adăposturi în anumite faze ale ciclului lor biologic, cu precădere în perioada de hrănire sau în cea de împerechere, doar foarte puține
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a alba), pinul (Pinus silvestris), laricea sau zada (Larix decidua var. plonica), precum și două specii rare specii rare și ocrotite - zâmbrul (Pinus cembra) ș și tisa (Taxus baccata). În raport de expoziție și soluri, alături de conifere se mai întâlnesc: f fagul (Fagus sylvatica, Fagus silvestris), mesteacănul ( (Betula verrucosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus montana), scorușul (Sorbus aucuparia), arinul de munte (A (Alnus viridis), plopul (Populus termula). De la altitudinea de 1500 - 1600 m în sus începe complexul de
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Sin: Eurydema ornata L., Eurydema festiva L., Strachia ornata Hbn., Strachia herbacea Hbn., Pentatoma ornata Latr. Răspândire. Ploșnița roșie a verzei este răspândită în Europa, Africa de Nord și Asia Mică. În țara noastră se întâlnește în regiunile de stepă, până în zona fagului. Descriere. Adultul are corpul oval, turtit dorsoventral, de 8 - 10 mm lungime, de culoare roșie, capul negru și mai îngust decât scutelul. Pronotul este prevăzut cu 6 macule negre, iar scutelul cu o pată neagră caracteristică, cu baza roșie. Aripile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Pieris brassicae L. Buha verzei - Mamestra brassicae L., ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae Sin: Barathra brassicae L.; Hadena brassicae L. Răspândire. Buha verzei este răspândită în Europa, Asia etc. În țara noastră se întâlnește în toate regiunile, de la șes până în zona fagului. Descriere. Fluturii au anvergura aripilor de 4050 mm. Aripile anterioare sunt de culoare brunăcenușie, prevăzute cu linii transervale mai închise. Caracteristic este faptul că în mijlocul aripilor se găsește o maculă reniformă, înconjurată cu dungi albe-gălbui de forma literei “W”. Aripile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în sol la 10 - 20 cm adâncime. În condițiile țării noastre are 2 - 3 generații pe an. Adulții apar la sfârșitul lunii aprilie începutul lunii mai. La început, adulții migrează pe diferite plante ierboase (liliacee spontane) sau lemnoase (salcie, plop, fag, dud etc.), hrănindu-se cu nectarul florilor. După o perioadă de hrănire de 7 - 12 zile, în vederea maturării organelor sexuale, are loc împerecherea. Ouăle sunt depuse pe sub bulgării de pământ în apropierea plantelor de ceapă, usturoi, praz etc., în grupe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Cernăuți și Augsburg, transformat ulterior în Institutul Bucovina, obiectivul Centrului viza investigarea și clarificarea trecutului unei provincii cu o istorie dramatică. Astfel, pe lângă organizarea periodică de manifestări științifice de diseminare a cercetărilor întreprinse în zonă18, institutul editează publicații periodice - Țara Fagilor, Revista Bucovineană, Septentrion, Codrul Cosminului, Bucovina literară etc. - în care predomină studii de anvergură cu caracter interdisciplinar. Un proiect de amploare pe care Centrul ar fi trebuit să îl pună în practică a constat în conceperea unei Enciclopedii a Bucovinei
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
anii interbelici 12. 67. Emilian Săhleanu (1880-1939), naturalist, profesor secundar în orașele din Bucovina, editează un anuar de personalități bucovinene și publică o serie de studii despre spațiul bucovinean: Mamiferele stinse din Bucovina, Resturi de zimbru din Bucovina, Frunze de fag din Sarmaticul Bucovinei. 68. Toader Sireteanu (1889-1962), cadru didactic, publicist, predă la Câmpulung Moldovenesc, preocupat de istoricul zonei, publică folclor și date monografice despre Sucevița, comuna Deia, etc. 69. Barbu Slușanschi (1908-1993), poet, estetician, profesor de franceză la Cernăuți și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
revista Muguri editată de liceenii din Rădăuți. Este redactor la Glasul Bucovinei (1933-1937) și membru al mișcării literare bucovinene Iconar. Publică articole, versuri, proză, traduceri, din opera sa făcând parte volumele: Constelații (1935), Poeme de nord (1937), Primăvara în Țara Fagilor (1938), Viața lui Mihai Viteazu (1938). 83. Ion Vicoveanu (1879-1973), învățător, membru al Societății muzicale sucevene Armonia, publică articole despre viața muzicală a Bucovinei în Junimea literară, Făt-Frumos, Zori noi, Muzica ș.a. 84. George Voevidca (1893-1962), poet, publicist, dramaturg, cu
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
plastici din Bucovina. Mic dicționar, Editura Suceava, 1991. Satco, Emil, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Editura Princeps Edit, Iași, 2004. Satco, Emil, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Biblioteca Bucovinei, Suceava, 1997. Țăranu, Petru, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Zaciu, Mircea, Dicționarul scriitorilor români, vol. 1-4, Editura Fundației Culturale Române: Albatros, București, 1995-2002. Publicații periodice Analele Bucovinei, 2000. Clopotul, 1933-1937. Craiu Nou, 1919. Făt-Frumos, 1926-1939. Gazeta Dorohoiului, 1926-1929. Glasul Bucovinei, 1925-1932. Junimea literară, 1923-1939. Mișcarea, 1931. Mișcarea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Ion, Siretul: vatră de istorie și cultură românească, Editura Omnia, Iași, 1994. Reli, Simeon, Orașul Siret în vremuri de demult. Din trecutul unei vechi capitale a Moldovei, Editura Glasul Bucovinei, Cernăuți, 1927. Rusu, Filimon, Amintiri. Oameni și locuri din Țara Fagilor, Editura Academiei Române, Rădăuți, 2009. Schipor, Vasile I., Bucovina istorică. Studii și documente, Editura Academiei Române, București, 2007. Simionescu, Ion, Orașe din România. Cu 62 figuri, Editura Cartea Românească, București, 1925. Stino, Aurel George, Fălticeneni care au fost, Editura Omnia, Iași, 2004
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Toma, Tradiție și continuitate. Camera de Comerț și Industrie Suceava (1850-1990-2000), Suceava, s.n., 2000, 80 p. 10 Emil Satco, Ioan Pânzar, Personalități bucovinene. Dicționar, Suceava, Biblioteca Bucovinei, 1997, 222 p.; Petru Țăranu, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, Suceava, Editura Țara Fagilor, 1998, 432 p.; Aurel-George Stino, Fălticeneni care au fost. Amintiri, evocări, însemnări, Editura Omnia, Iași, 2004, 168 p.; Cătălin Ciolca, Cartea Fălticenilor de la A la Z: amintiri, evocări, însemnări, Editura Omnia, Iași, 2005, 231 p. 11 Ioan Cocuz, Presa românească
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Odeon, București, 1998, p. 227. 52 La începutul anilor '20, din 35 de asociații culturale, doar patru aparțineau românilor. 53 D.J.A.N. Suceava, Fond Prefectura județului Rădăuți, dosar 101/1936. 54 Filimon Rusu, Amintiri. Oameni și locuri din Țara Fagilor, Editura Academiei Române, Rădăuți, 2009, p. 241. 55 Ibidem, p. 242. 56 Ibidem, p. 243. 57 G. Vlăsceanu, I. Ianoș, Orașele României..., p. 426. 58 Nicodim Ițcuș apud Franz Pieszczoch, Francisca-Iulia Pieszczoch, File din istoria orașului Siret, Editura Miorița, Câmpulung Moldovenesc
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Dolinescu, Mihail Gr. Poslușnicu... 9 Principalele surse utilizate: Emil Satco, Enciclopedia Bucovinei, vol. 1, 2, Princeps Edit, Iași, 2004; Emil Satco, Artiști plastici din Bucovina. Mic dicționar, Suceava, 1991; Petru Țăranu, Memoria Dornelor. Oameni de seamă, vol. 2, Editura Țara Fagilor, Suceava, 1998. Pentru unele nume s-au folosit și date din monografii, studii sau arhive. Acestea sunt indicate la nota de subsol. 10 D.J.A.N. Suceava, Fond personal Nicodim Ițcuș, dosar 151. 11 În "Eugen Pohonțu (1897-1992) și Societatea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
principale. *Decoct din fructe uscate de anason, chimion, fenicul sau ienupăr, care se consumă după mesele principale. *Decoct din fructe de porumbele sau măceșe din care se beau 2-3 căni pe zi. *Decoct din scoarță de stejar, salcie, salcâm sau fag care se bea Între mese. *Tinctură din coarne sau rizomi de obligeană, macerate timp de 7-8 zile În alcool 700, din care se iau câte 20 picături de 3 ori pe zi. *Suc de afine băut În cantitate de 200-300
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
care le străbăteau, le-a apărut În cale Coroi: au aflat că-l dijmuise pe preotul lor din sat, care se retrăgea spre Dorohoi cu o avere considerabilă, aur și odoare bisericești. Chiar el le-a relatat. În pădurea de fag de pe Dealul Holmului din Flămânzi, pe drumul Hârlău-Botoșani, există o piatră impresionantă, prelucrată pentru a servi ca masă, altar sau loc de dezbateri unei societăți de ortaci, care se cheamă „Masa tâlharilor”. Oferea vizibilitate asupra văii, loc perfect pentru a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
munților. Veneam acasă odată la o săptămână, de obicei duminica. Să ne luăm hrană, să ne schimbăm și să ne luăm primeneli de rezervă. Acolo, în inima munților, ne-am făcut o colibă în două ape, acoperită cu crengi de fag, brad și stejar, iar în interior, de o parte și cealaltă a unui culoar ne-am organizat așternutul , tot cu crengile de brad mai în principal. Pe mijloc, am lăsat loc de trecere și p entru făcut focul, în caz
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
frunzele de brusture. Alături, pe sub coasta văii înguste, locul era abrupt și pietros, prelungindu-se până la celălalt capăt al pădurii. Câmpul cosit alunecă parcă în valuri către zidul de copaci al pădurii, prinzându-se pe furiș într-o poiana cu fagi mulți. Coasele care intraseră dis-de-dimineață în iarbă plină de roua, treceau una cate una la odihnă, sprijinite de fagii pădurii, alături de ulciorul cu apă de izvor și bocceaua cu mâncarea de pranz. Gheorghe stătea așezat pe lavița de frunze, așteptând
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
pădurii. Câmpul cosit alunecă parcă în valuri către zidul de copaci al pădurii, prinzându-se pe furiș într-o poiana cu fagi mulți. Coasele care intraseră dis-de-dimineață în iarbă plină de roua, treceau una cate una la odihnă, sprijinite de fagii pădurii, alături de ulciorul cu apă de izvor și bocceaua cu mâncarea de pranz. Gheorghe stătea așezat pe lavița de frunze, așteptând grăbit cosașii care începuseră să prânzească. Gândul lui era departe... Ochii albaștri priveau pierduți în zare, căutând parcă un
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
salamandră, au fost extinse ulterior de alți cercetători. Astfel s-a demonstrat că omul posedă în celulele diploide 46 de cromozomi, iar în cele haploide (sexuale) jumătate. Cabalinele au în diploide 46, bovinele 60, galinaceele 78, batracienii 26, cireșul 32, fagul 24, porumbul 20 etc. Descoperirea a generat „legea lui Karl Rabl“ (o specie este caracterizată ca având același număr de cromozomi). Mai târziu s-au descoperit excepții (aneuploidia, poliploidia). Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
foto3) Satul este privilegiat de poziția sa pitorească, de unde localnicul sau trecătorul își încântă ochii cu varietatea reliefului, cu abundența vegetației multicolore, cu imagini de neuitat, în care stâncile albe alternează cu verdele poienelor, cu culorile schimbătoare ale codrilor de fag sau numai de brad. Imaginile sunt completate de mâna omului, care parcă a aruncat ici și colo câte o căsuță sau "odaie", ce oferă poienelor un plus de animație, de însuflețire, date de animalele domestice care pasc în voie iarba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
influențelor exercitate de către factorii fizici specifici regiunilor respective. Omul de munte, de exemplu, are funcțiile aparatului respirator adaptate densității, compoziției și variațiilor de temperatură ale aerului din acele regiuni, destul de înalte și de obicei acoperite cu păduri de brad și fag, iar funcțiile aparatului locomotor - mușchii picioarelor îndeosebi - sunt adaptate reliefului accidentat de acolo. Psihologic chiar, omul de munte se deosebește mult de omul de deal ori de cel de câmpie. Dacă este mutat, de voie sau de nevoie, din regiunea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
află pe valea Bistriței aurii la periferia nordică a depresiunii intramontane Vatra Dornei și la o altitudine absolută de cca 860 m. Regiunea satului de origine apoi, este bogată în izvoare și pâraie de munte, iar pădurea de brad și fag ocupă mari suprafețe. Satul Rădiu lângă care au venit și s-au așezat este situat pe un platou despădurit, de la marginea cea mai de vest a stepei deluroase a Fălciului și la o altitudine absolută de abia 240 m. Izvoarele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și livezi, cu un pârâu (leit motivul pârâul!) care îl străbate, pârâu pe malul căruia cârduri de rațe și gâște își duceau traiul de primăvara devreme până toamna târziu. La marginea satului era un parc, cu copaci seculari (stejari și fagi), practic o mică pădure în centrul căreia era un conac. Din păcate, conacul era în paragină. Urmări ale luptei de clasă. Să nu uităm, erau anii '50. Spre răsărit se deschidea, în unghi, un tăpșan din ce în ce mai larg pe măsură ce ne îndepărtam
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
a poruncit uciderea lui la Iași. Stăpânirea austriacă asupra acestei părți de Moldovă a ținut 143 de ani (1775-1918). Pentru a-i face pe moldoveni să uite că teritoriul răpit este moldovenesc, i-au zis Bucovina, adică Țara pădurilor de fagi. Bucovina s-a menținut ca provincie austriacă distinctă până în anul 1786, când a fost inclusă în provincia Galiția. În timpul Revoluției de la 1848, românii bucovineni au întocmit un memoriu de 12 puncte, prin care cereau, între altele, desprinderea Bucovinei de Galiția
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
ca niște hipopotami hidoși intrați în putrefacție, pe suprafața tulbure a Oceanului Planetar. De ce, Doamne? De ce? Să vă iubiți unul pe altul precum v-am iubit Eu. (Ioan 15:18) Halal "iubire", Doamne ferește! Toți suntem vremelnici pentru veci Rar ning fagii frunzele deșarte... Binecuvântat să fie deci Că trăiesc și că mă duc spre moarte." (Serghei Esenin) ... Și n-au dreptul să protesteze. Nu. Trebuie să accepte măsurile impuse de politicieni mafioți, corupți și insensibili la durerile și suferințele oamenilor. De ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]