8,317 matches
-
lupta pentru menținerea dominanței, implicit pentru asigurarea accesului la masculii cei mai puternici. În plus, statutul de individ dominant se transmite de obicei de la mamă la fiică, sau de la tată la fiu. Din perspectiva echilibrării raportului sexelor în grup, acele femele subordonate care produc mai mulți fii decât fiice vor avea mai multe avantaje selective decât femelele subordonate care produc mai multe fiice decât fii. Aceste exemple sugerează că selecția dependentă de frecvență acționează asupra raportului sexelor atât la ungulate, cât
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de individ dominant se transmite de obicei de la mamă la fiică, sau de la tată la fiu. Din perspectiva echilibrării raportului sexelor în grup, acele femele subordonate care produc mai mulți fii decât fiice vor avea mai multe avantaje selective decât femelele subordonate care produc mai multe fiice decât fii. Aceste exemple sugerează că selecția dependentă de frecvență acționează asupra raportului sexelor atât la ungulate, cât și la primate (Murphy, 1997). 1.3.7.3. Dimorfismul sexual și sistemele de împerechere Cele mai multe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de caractere morfologice, comportamentale și psihologice care diferențiază cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual: 1) diferențele între cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale pentru masculi și pentru femele; de exemplu, la anumite specii de mamifere, femelele sunt mai mari decât masculii și există corelații pozitive între mărimea corpului și succesul reproductiv pentru femele, dar nu și pentru masculi; 2) competiția intraspecifică pentru resurse (hrană, spațiu) ar fi putut
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cele două sexe. Din perspectivă evoluționistă, există trei explicații potențiale ale evoluției dimorfismului sexual: 1) diferențele între cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale pentru masculi și pentru femele; de exemplu, la anumite specii de mamifere, femelele sunt mai mari decât masculii și există corelații pozitive între mărimea corpului și succesul reproductiv pentru femele, dar nu și pentru masculi; 2) competiția intraspecifică pentru resurse (hrană, spațiu) ar fi putut avea ca și rezultat diferențierea sexelor. De exemplu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cele două sexe pot fi un rezultat al selecției naturale diferențiale pentru masculi și pentru femele; de exemplu, la anumite specii de mamifere, femelele sunt mai mari decât masculii și există corelații pozitive între mărimea corpului și succesul reproductiv pentru femele, dar nu și pentru masculi; 2) competiția intraspecifică pentru resurse (hrană, spațiu) ar fi putut avea ca și rezultat diferențierea sexelor. De exemplu, unele specii de păsări manifestă un dimorfism sexual la nivelul formei și mărimii ciocului, indicând optimizări pentru
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nișelor ecologice. Trivers (1972) lansează ipoteza conform căreia dimorfismul sexual este cel mai probabil rezultatul acțiunii selecției sexuale. Astfel, Trivers accentuează asimetria privind implicarea celor două sexe în producerea și creșterea descendenților: la cele mai multe specii de animale, unul dintre sexe (femela) investește mult mai mult decât celălalt sex în producerea gameților și, de cele mai multe ori, în asigurarea resurselor necesare creșterii puilor. Astfel, gametul feminin, ovulul, va asigura de la bun început material energetic necesar dezvoltării embrionilor, pe când spermatozoizii nu vor contribui decât
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
feminin, ovulul, va asigura de la bun început material energetic necesar dezvoltării embrionilor, pe când spermatozoizii nu vor contribui decât cu materialul genetic la formarea zigotului. Un mascul poate să fertilizeze de mii de ori mai multe ovule decât poate produce o femelă de-a lungul vieții sale. Trivers (1972) conchide că această diferență între abilitățile de fertilizare stă la baza generării unor conflicte de interese evolutive în ceea ce privește strategiile de reproducere (de căutare, găsire și împerechere cu un partener) între cele două sexe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
conflicte de interese evolutive în ceea ce privește strategiile de reproducere (de căutare, găsire și împerechere cu un partener) între cele două sexe. Conform teoriei investiției parentale (parental investment theory; Trivers, 1972), masculii vor tinde să investească în fertilizarea a cât mai multor femele și să utilizeze atribute ce indică fertilitatea (tinerețe, vigoare) în căutarea partenerei, pe când femelele vor investi mai mult în dezvoltarea puilor lor și vor căuta parteneri capabili să le asigure resursele necesare supraviețuirii descendenților lor. Pentru că fiecare sex încearcă să
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
un partener) între cele două sexe. Conform teoriei investiției parentale (parental investment theory; Trivers, 1972), masculii vor tinde să investească în fertilizarea a cât mai multor femele și să utilizeze atribute ce indică fertilitatea (tinerețe, vigoare) în căutarea partenerei, pe când femelele vor investi mai mult în dezvoltarea puilor lor și vor căuta parteneri capabili să le asigure resursele necesare supraviețuirii descendenților lor. Pentru că fiecare sex încearcă să își maximizeze pe cât posibil fitnessul în funcție de abilitățile lor de fertilizare și producere a gameților
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
parteneri capabili să le asigure resursele necesare supraviețuirii descendenților lor. Pentru că fiecare sex încearcă să își maximizeze pe cât posibil fitnessul în funcție de abilitățile lor de fertilizare și producere a gameților, cele două sexe vor avea praguri diferite ale fitnessului optim. Pentru că femelele produc un număr mult mai mic de gameți decât masculii, acestea reprezintă o resursă rară, prețioasă (scarce resource) pentru care masculii vor intra în competiție. Sexul care investește cel mai puțin în descendenți nu va fi foarte discriminativ în alegerea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
mulți parteneri, indiferent de calitatea acestora. Sexul care investește cel mai mult în descendenți însă va tinde să dezvolte mecanisme de alegere a partenerilor (eng. mate choice mechanisms), astfel încât să se asigure împerecherea doar cu parteneri de calitate. Astfel, o femelă care se împerechează cu un mascul dominant va avea atât avantaje legate de fitness pe termen lung (cum ar fi calitatea genelor partenerului), cât și avantaje pe termen scurt (cum ar fi accesul la resursele controlate de masculul dominant). Charles
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
celălalt sex (feminin). Selecția sexuală acționează asupra acelor caractere care influențează abilitățile competitive ale masculilor în lupta cu alți masculi. Al doilea proces este selecția intersexuală (sau selecția epigamică), care acționează asupra acelor caractere ale masculilor care sunt „alese” de către femele. Astfel, coarnele cerbilor sunt considerate a fi un rezultat al selecției intersexuale; prin urmare al alegerii executate în timp de către femele. Mărimea coarnelor corelează pozitiv cu mărimea corpului și cu starea de sănătate a masculului, deci coarnele sunt un indicator
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
doilea proces este selecția intersexuală (sau selecția epigamică), care acționează asupra acelor caractere ale masculilor care sunt „alese” de către femele. Astfel, coarnele cerbilor sunt considerate a fi un rezultat al selecției intersexuale; prin urmare al alegerii executate în timp de către femele. Mărimea coarnelor corelează pozitiv cu mărimea corpului și cu starea de sănătate a masculului, deci coarnele sunt un indicator onest al calității genetice a unui potențial partener. Așa cum a punctat Trivers în lucrarea sa privind teoria investiției parentale (1972), intensitatea
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
teoria investiției parentale (1972), intensitatea selecției sexuale depinde de gradul de competiție dintre masculi, care, la rândul său, depinde de doi factori: 1) gradul de diferență privind investiția parentală în descendenți a celor două sexe; 2) raportul dintre numărul de femele și masculi dintr-o populație care se reproduc la un moment dat (așa-numitul al sexelor raport operațional). În cazurile în care investiția parentală este egală la cele două sexe, cum ar fi unele specii de păsări monogame, unde ambii
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ar fi unele specii de păsări monogame, unde ambii părinți investesc egal în creșterea puilor, selecția sexuală va fi mai puțin intensă decât la speciile la care sexele diferă la nivelul investiției parentale (de exemplu, specii de păsări unde doar femelele se ocupă de pui; datorită costurilor mari implicate de creșterea puilor, femelele vor avea grijă să aleagă parteneri cu înalte calități fizice, nepermițându-și compromisuri în alegerea partenerului sexual). Cum au evoluat caracterele selectate sexual și de ce fenomenul de alegere
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în creșterea puilor, selecția sexuală va fi mai puțin intensă decât la speciile la care sexele diferă la nivelul investiției parentale (de exemplu, specii de păsări unde doar femelele se ocupă de pui; datorită costurilor mari implicate de creșterea puilor, femelele vor avea grijă să aleagă parteneri cu înalte calități fizice, nepermițându-și compromisuri în alegerea partenerului sexual). Cum au evoluat caracterele selectate sexual și de ce fenomenul de alegere a partenerului sexual este menținut de selecția naturală? Este ușor de dedus
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
unor caractere, în special a unor caractere relativ bizare, cum ar fi penele excesiv de ornamentale ale păsărilor (de exemplu, coada păunului) sau coarnele uriașe ale cerbilor? Ronald Fisher (1930) emite teoria selecției sexuale din inerție (runaway sexual selection): dacă anumite femele preferă un caracter ce apare la un anumit tip de mascul, iar fiii acestor femele vor poseda acest caracter, atunci alte femele ar trebui să aleagă acest caracter, pentru că ele vor avea fii care vor fi cu siguranță preferați de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ale păsărilor (de exemplu, coada păunului) sau coarnele uriașe ale cerbilor? Ronald Fisher (1930) emite teoria selecției sexuale din inerție (runaway sexual selection): dacă anumite femele preferă un caracter ce apare la un anumit tip de mascul, iar fiii acestor femele vor poseda acest caracter, atunci alte femele ar trebui să aleagă acest caracter, pentru că ele vor avea fii care vor fi cu siguranță preferați de femele. Acest argument pare să fie unul circular, dar ideea din spatele său este următoarea: odată ce
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
coarnele uriașe ale cerbilor? Ronald Fisher (1930) emite teoria selecției sexuale din inerție (runaway sexual selection): dacă anumite femele preferă un caracter ce apare la un anumit tip de mascul, iar fiii acestor femele vor poseda acest caracter, atunci alte femele ar trebui să aleagă acest caracter, pentru că ele vor avea fii care vor fi cu siguranță preferați de femele. Acest argument pare să fie unul circular, dar ideea din spatele său este următoarea: odată ce un caracter a fost preferat și „testat
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
preferă un caracter ce apare la un anumit tip de mascul, iar fiii acestor femele vor poseda acest caracter, atunci alte femele ar trebui să aleagă acest caracter, pentru că ele vor avea fii care vor fi cu siguranță preferați de femele. Acest argument pare să fie unul circular, dar ideea din spatele său este următoarea: odată ce un caracter a fost preferat și „testat reproductiv” de către femele, există șanse mari ca el să fie preferat și de alte femele, generație după generație. După
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să aleagă acest caracter, pentru că ele vor avea fii care vor fi cu siguranță preferați de femele. Acest argument pare să fie unul circular, dar ideea din spatele său este următoarea: odată ce un caracter a fost preferat și „testat reproductiv” de către femele, există șanse mari ca el să fie preferat și de alte femele, generație după generație. După părerea lui Fisher (1930), sistemul va merge înainte din inerție, până când va fi, eventual, oprit de selecția naturală. De exemplu, coloritul strălucitor al penajului
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cu siguranță preferați de femele. Acest argument pare să fie unul circular, dar ideea din spatele său este următoarea: odată ce un caracter a fost preferat și „testat reproductiv” de către femele, există șanse mari ca el să fie preferat și de alte femele, generație după generație. După părerea lui Fisher (1930), sistemul va merge înainte din inerție, până când va fi, eventual, oprit de selecția naturală. De exemplu, coloritul strălucitor al penajului masculilor de păsări a evoluat probabil ca o consecință a alegerii făcute
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
după generație. După părerea lui Fisher (1930), sistemul va merge înainte din inerție, până când va fi, eventual, oprit de selecția naturală. De exemplu, coloritul strălucitor al penajului masculilor de păsări a evoluat probabil ca o consecință a alegerii făcute de femele, dar s-a ajuns la un moment dat la un optim al evoluției „strălucirii”, astfel încât masculii care au devenit prea ușor observabili de prădători din cauza penajului lor au fost eliminați de la reproducere. Altfel spus, un caracter care aduce dezavantaje foarte
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
masculii care au devenit prea ușor observabili de prădători din cauza penajului lor au fost eliminați de la reproducere. Altfel spus, un caracter care aduce dezavantaje foarte mari masculilor, va fi eliminat de către selecția naturală, oricât de „iubit” ar fi acesta de către femele. Hamilton și Zuk (1982) au sugerat că acele caractere care sunt ades preferate de femele, cum ar fi coada păunului sau coloritul strălucitor al penajului, ar putea funcționa ca și semnale conținând informație despre condiția corpului masculilor ce manifestă aceste
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de la reproducere. Altfel spus, un caracter care aduce dezavantaje foarte mari masculilor, va fi eliminat de către selecția naturală, oricât de „iubit” ar fi acesta de către femele. Hamilton și Zuk (1982) au sugerat că acele caractere care sunt ades preferate de femele, cum ar fi coada păunului sau coloritul strălucitor al penajului, ar putea funcționa ca și semnale conținând informație despre condiția corpului masculilor ce manifestă aceste caractere. Astfel, preferința femelelor pentru anumite caractere, care, uneori, par de-a dreptul bizare, nu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]