3,498 matches
-
nu sunt reclamații», Inspectoratul Școlar Județean autoriza aceste activități lăsându-le în responsabilitatea exclusivă a directorului școlii. Elevii erau selectați cu atenție în funcție de aptitudini și de dorința de a juca șah, apoi se antrenau în sala « specializată » (adică sala de festivități din corpul B al școlii) sub îndrumarea acelui domn pasionat al acestui sport, angajat ca portar dar lucrând ca antrenor, într-un anume fel de «clandestinitate» la care școala era obigată de către sistemul acelor vremuri. Elevii-jucători de șah cei
"Hran? vie pentru mintea ?i sufletul dasc?lilor" era ... directorul Laz?r Stan! () [Corola-publishinghouse/Science/83584_a_84909]
-
de prevenire și de combatere a abandonului școlar; g) se preocupă de conservarea, promovarea și cunoașterea tradițiilor culturale specifice minorităților în plan local, de dezvoltare a multiculturalității și a dialogului cultural; h) susține unitatea de învățământ în organizarea și desfășurarea festivităților anuale; i) susține conducerea unității școlare în organizarea și în desfășurarea consultațiilor cu părinții, pe teme educaționale; j) conlucrează cu comisiile de ocrotirea a minorilor, cu organele de autoritate tutelară sau cu organizațiile nonguvernamentale cu atribuții în acest sens, în vederea
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
cunoștea toți oamenii ce pot face și se baza pe ei, pentru că știa că se făcea un învățământ de conținut. În timpul domnului director Lazăr Stan, au fost organizate cele mai frumoase și importante momente la Ateneu și în Sala de festivități a Școlii nr. 22, din actualul Corp B. La Ateneu, Școala nr. 22 a organizat activități culturale de o calitate excepțională pe linia menținerii tradiției inaugurate de Ateneul interbelic, sufletul acestor activități fiind domnul profesor de muzică Honciuc, coordonatorul corului
Pagini din istoria Şcolii B.P.Hasdeu-Iaşi. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1730]
-
știu că la un moment dat a plecat, profesând la Școala Normală din Iași. În timpul D-lui director Stan Lazăr, serbarea de sfârșit de an se dădea în clădirea de tip Spiru Haret a Școlii nr.22, în Sala de Festivități, locație în care s-au inaugurat o serie de acțiuni culturale pe linia tradițiilor vechiului Ateneu, acțiuni care au fost cuprinse sub denumirea Popas cultural în Tătărași, în care au investit suflet actorii Ovidiu Iuliu Moldovan și Leopoldina Bălănuță, profesorul
Pagini din istoria Şcolii B.P.Hasdeu-Iaşi. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1730]
-
hrană vie pentru mintea și sufletul dascălilor școlii era domnul profesor Lazăr Stan, directorul care și-a pus semnătura pe marile realizări ale acestei instituții școlare de cel mai înalt prestigiu în județul Iași. Periodic (de obicei trimestrial), Sala de festivități își întâmpina oaspeții, personalități dintre cele mai valoroase ale culturii românești. Actori, muzicieni, artiști plastici făceau un scurt «popas» cultural printre dascălii școlii, dăruindu-le din măiestria și noblețea lor. Și în acest fel, am ramas marcați pentru totdeauna de
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]
-
nu sunt reclamații, Inspectoratul Școlar Județean autoriza aceste activități lăsându-le în responsabilitatea exclusivă a directorului școlii. Elevii erau selectați cu atenție în funcție de aptitudini și de dorința de a juca șah, apoi se antrenau în sala specializată (adică sala de festivități din corpul B al școlii) sub îndrumarea acelui domn pasionat al acestui sport, angajat ca portar dar lucrând ca antrenor, într-un anume fel de clandestinitate la care școala era obigată de către sistemul acelor vremuri. Elevii jucători de șah cei
HRANĂ VIE PENTRU MINTEA ŞI SUFLETUL DASCĂLILOR ERA ... DIRECTORUL LAZĂR STAN!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1731]
-
entuziastului public băcăuan, care, ca și după victoria de la Haga, vă răsfață cu aplauzele sale generoase. Cum vă simțiți în ipostaza de dublă campioană mondială? N-aș putea să afirm că am o stare specială, deși, judecând după amploarea acestei festivități organizate la Sala Sporturilor, cred mai degrabă că abia acum sunt cu adevărat emoționată. Să înțeleg că, la Budapesta, nu v-a fost teamă? Sigur că nu, din moment ce eram bine pregătită și știam că voi învinge! Chiar nu ați avut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
singurul curaj este curajul estetic în artă și nu cel politic”. Și nu întâmplător, el ne vorbea - nici nu prea era voie - despre Eugen Lovinescu. Mai trecând anii, își va lua și o teză de doctorat cu Eugen Lovinescu. La festivitatea de la Bacău a și declarat, de altfel, că, după Ibrăileanu, a fost tentat de cunoașterea operei lui Eugen Lovinescu, lucru datorat profesorului său de literatură din liceu. Dumneavoastră ce-i datorați profesorului Eugen Simion? E normal să datorăm profesorilor noștri
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
entuziastului public băcăuan, care, ca și după victoria de la Haga, vă răsfață cu aplauzele sale generoase. Cum vă simțiți în ipostaza de dublă campioană mondială? N-aș putea să afirm că am o stare specială, deși, judecând după amploarea acestei festivități organizate la Sala Sporturilor, cred mai degrabă că abia acum sunt cu adevărat emoționată. Să înțeleg că, la Budapesta, nu v-a fost teamă? Sigur că nu, din moment ce eram bine pregătită și știam că voi învinge! Chiar nu ați avut
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
singurul curaj este curajul estetic în artă și nu cel politic”. Și nu întâmplător, el ne vorbea - nici nu prea era voie - despre Eugen Lovinescu. Mai trecând anii, își va lua și o teză de doctorat cu Eugen Lovinescu. La festivitatea de la Bacău a și declarat, de altfel, că, după Ibrăileanu, a fost tentat de cunoașterea operei lui Eugen Lovinescu, lucru datorat profesorului său de literatură din liceu. Dumneavoastră ce-i datorați profesorului Eugen Simion? E normal să datorăm profesorilor noștri
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
era depozitul de muniție. S.B.: La remiză, da. D.R.: Acolo era locul de adunare al tehnicii și tancurile erau așezate din fața GAZ până spre... S.B.: ...spre depozitul de muniție. D.R.: Da. Pe 21 am fost convocați toți în sala de festivități să urmărim mitingul. După miting, de fapt atunci când el s-a întrerupt, a venit ofițerul de serviciu și a strigat la generalul (maior, pe atunci) Mureșan că e chemat la telefon; mi-am dat seama că ceva e putred. După
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
în tancuri. Pe 31 decembrie am primit ordin să predăm obiectivul din Piața Victoriei și să ne deplasăm la Comandamentul Armatei I. A fost prima dată după atâtea zile când am stat și noi într-o încăpere, în sala de festivități. S.B.: Să revenim la data de 21 decembrie. D.R.: Pe 21 a fost mitingul, pe 22 eram tot la raion pe tancuri. Ne aflam chiar în dreptul intrării la GAZ și, cum tancurile noastre erau în garanție, veneau cei de la FMGS
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Mai la urmă am aflat noi că s-a tras mult și aiurea. Am ajuns noi acolo și ne-am așezat în dispozitiv. Eu am fost cu tancul în marginea unității, chiar lângă cimitir. Ne-au dus în sala de festivități, care avea geamurile sparte. De la cei de acolo am aflat că muzicanții au pus mâna pe AG-uri și au tras dinăuntru și bineînțeles că toate geamurile din sală s-au spart. Erau saltele pe jos și unii mai jucau
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
cea de a XVII-a ediție din 2008, să ofere premii de participare alături de marele premiu pentru pictură al Salonului Moldovei „Aurora Năforniță”. Premiile au fost: 2008 Premiul pentru pictură „Aurora Năforniță’’ Calistrat Robu Premiul special - Mihai Dascălu Maricela Istrate Festivitatea de deschidere Saloanele Moldovei, 2009 Critic de artă Valentin Ciucă , director Adrian Ardeleanu, Cons. artistic Ana Zăbavă, Muzeograf Aurel Istrate 2009 Premiul pentru pictură „Aurora Năforniță’’ Ioan Măric Premiul Gheorghe Ciobanu Costică Onuță Premiul special - Vasile Popovici 2010 Premiul pentru
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în anul următor la 25 septembrie au participat și foștii elevi ai liceului B. P. Hasdeu din Chișinău. A fost o reuniune impresionantă. Dintre absolvenți au spus „prezent” profesori, academicieni, preoți, scriitori, actori. Prin simpla prezență ori contribuție la programul festivității ne-am revăzut cu actorii: Iurie Darie (Soroca), Angela Moldoveanu și Stela Popescu (Orhei), Tamara Buciuceanu (Tighina), Colea Răutu (Soroca), Viorica Cortez (Cetatea Albă), Arcadie Donos (Soroca). Organizatorul principal a fost Ing. Al. Ioachimescu iar în anii următori s-au
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
prin Cultură și demnitate națională”. Participă delegați din țară și reprezentanți ai comunităților din Nordul Bucovinei, Transcarpatia (Insp. Școlar Muncaes Ștefania Isac), Transnistria (Prof. N. Pogolșa), Basarabia (Prof. E. Dediu, ministrul mediului). La 31 august membrii societății au participat la festivitățile organizate în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. În perioada 2 - 7 septembrie s-a desfășurat la Varna, Bulgaria, Colocviul Uniunii Medicale Balcanice. Referatul prezentat de Dr. Vlad Bejan cu tema de etnoecologie s-a încheiat printr-o propunere de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
din Moravia. - În cursul lunii iulie s-a făcut o excursie la mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna. Miting de solidaritate cu frații din Basarabia și Transnistria. - 29-31 august - Simpozion internațional și excursie la Chișinău pentru a participa la festivitățile din Piața Marii Adunări Naționale închinate sărbătorii „Limba noastră cea română”. - Între 25-26 octombrie a fost organizat simpozionul cu tema „Dreptul la educație în limba maternă”. Lucrările au apărut în volumul XXXV în care s-a menționat contribuția membrilor Comitetului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și Cultură, comunicarea „Conștiința de neam la români”. - La finele lunii noiembrie apare volumul XXXVI care cuprinde lucrările celui de al XI-lea Simpozion de Ecologie Umană având ca temă „Din viața Comunităților românești de peste hotare”. - 1 decembrie - participarea la festivitățile consacrate Marii Uniri. - La data de 22. XII. - am organizat „Pomul de Iarnă” - cu care ocazie s-au împărțit daruri copiilor basarabeni care studiază la școlile din Iași. CAPITOLUL V 1993 Minoritățile naționale din România Proliferarea minorităților etnice, religioase, lingvistice
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Prof Al. Husar. A doua zi au avut loc discuții și dezbateri la masa rotundă după care a urmat o întâlnire cu descendenții unioniștilor din 1918. Propuneri de a se înființa un muzeu de istorie a Basarabiei. 31-VIII Participare la festivitățile Limba Noastră cea Română de la Chișinău. Au fost depuse flori la statuia lui Ștefan Cel Mare și la Troița înălțată de Ginta Latină în parcul Catedralei. 29-30-IX La invitația liceului Constantin Stere din orașul Soroca ne-am aflat două zile
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
nordul Moldovei. 30 august - In aula Academiei Române a Filialei Iași s-au desfășurat lucrările celui de-al VI-lea Simpozion intitulat “ Unitatea prin cultură și demnitate națională” cu subtitlul “Problemele învățământului în limba maternă”. 31 august - Societatea a participat la festivitățile din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău; dezvelirea bustului lui Tudor Arghezi; inaugurarea Bibliotecii “Târgoviște” din Chișinău; Documentare la Biblioteca “Onisifor Ghibu” din Chișinău. La Chișinău în data de 31 august la Sărbătoarea „Limba noastră cea română” a fost dezvelit
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
se stabili relații normale, în primul rând culturale. Prof. Eugen Grebenicov, ilustru om de știință în domeniul zborurilor cosmice. Uniunea Internațională a astronomilor a dat numele său unei planete recent descoperită. El ne-a mărturisit într-un reportaj că: ” vremea festivităților a trecut. Invitați conducătorii locali, primarii, țăranii, învățătorii să vadă, să se convingă că și ei sunt români ca și maramureșenii, bănățenii, dobrogenii ”. Radu Alexa are 65 ani, a urmat liceul românesc, este pensionar și după anii de deportare s-
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
profesori) din comunitățile de peste hotare și țară 29-30.VIII.Simpozion: „Cultura și învățământul în limba maternă”. Participare: invitați din Iași, de la Universitate, reprezentanți ai filialelor din țară și de peste hotare, din partea minorităților și a organizațiilor neguvernamentale. 31.VIII. Participare la festivitățile din „Piața Marii Adunări Naționale la Chișinău” organizate de Societatea „Limba noastră cea română”; vizitarea zonei din Transnistria, unde în 1992 au avut loc conflictele între Armata a XIV-a și luptătorii pentru libertate din Basarabia. 8.IX. „Zilele orașului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ediție a taberei de vară - „Cultura si civilizatie „ tema : <Spirit românesc, spirit de creștin>, cu oaspeți din țară Rep. Moldova, Ucraina, Iugoslavia. 31.08. Sărbătorirea „Limba noastră cea română” la Chișinău, la sediul Filialei „Ginta Latină”. 01.09. Participare la festivitățile de premiere a elevilor, cu ocazia deschiderii noului an școlar, la sediul Școlii Medii „Poetul Toma Istrati” din Răciula, Rep. Moldova. 21.09. Patrula de cercetași de la Liceul V., Alecsandri, a curățat și amenajat spațiul din jurul monumentului marelui domnitor Ion
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ospăț, obișnuia să-i întâmpine la sosire și îi conducea la plecare. Dacă, uneori, ieșea din litieră, nu era de acord să-l însoțească nimeni. Se ajungea ușor la el, și asculta cu răbdare nevoile fiecăruia. Câteodată când se organizau festivități publice, seara mergea în casa vreunui libert din familia Iulia, din apropierea locurilor unde se ținea sărbătoarea și înnopta acolo. Acest lucru îl făcea pentru a înlesni oricui posibilitatea de a-l întâlni fără nici o greutate. Asista la alergările de cai
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
introducerea sistemei sale pedagogice. Așa au procedat Gh. șincai și Gh. Lazăr, așa mărturisește și Simeon Marcovici, în calitate de profesor la Sf. Sava și mulți alții. Aceste profesii de credință se repetă în prima jumătate a secolului cu prilejul mai fiecărei festivități școlare. Noțiunea însăși de Europă luminată este un produs al acestei influențe: Cum că toate neamurile Evropii sunt poleite cu învățăturile, noi vedem recunoștea paris Mumuleanu prin lumina științelor ce dobândim de la dânșii. Dar lumina europeană are și un alt
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]