3,791 matches
-
prietenia onorantă cu care mă gratulează, de mai bine de un deceniu, inegalabilul artist și manager Bujor Prelipcean, cel care a dat curs rugăminților mele de a reveni la Iași pentru a prelua conducerea unei instituții aflate atunci în derivă. Filarmonica de Stat Iași ("Buj" a preferat această denumire pentru că ea corespunde standardelor germane și vieneze de brand muzical recunoscut) este azi, fără nicio îndoială instituția noastră artistică cea mai reprezentativă internațional, cea care face, alături de universități și de Dan Lungu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
zilnic mass-media comercială, isterizată de rating și bani; ar trebui, prin urmare, cred, să mai vorbim și despre autenticele evenimente culturale la care suntem martori. Iată unul. Ba chiar două! Alături de o bogată agendă de concerte în toate colțurile lumii, filarmonica ieșeană are contract, între altele, pentru a asigura acompaniamentul adecvat unuia dintre cele mai prestigioase concursuri internaționale destinate tinerelor talente: concursul "Maria Callas" de la Atena. Săptămâna trecută a evoluat pe scena filarmonicii noastre laureata de anul trecut a concursului de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
bogată agendă de concerte în toate colțurile lumii, filarmonica ieșeană are contract, între altele, pentru a asigura acompaniamentul adecvat unuia dintre cele mai prestigioase concursuri internaționale destinate tinerelor talente: concursul "Maria Callas" de la Atena. Săptămâna trecută a evoluat pe scena filarmonicii noastre laureata de anul trecut a concursului de pian, Mei Yi Foo, din Malaezia; ea a susținut un recital miercuri și, apoi, vineri; împreună cu orchestra ieșeană, a interpretat magnificul concert pentru pian (nr. 1, în si bemol minor, op. 23
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
culturale urbane (Bucureștiul fiind, evident, neinclus aici); apoi e de semnalat că uneori există și spectacole de excepție la Iași, dar că ele nu beneficiază de o promovare mediatică în acord cu valoarea lor; trebuie, de asemenea, salutată intuiția directorului Filarmonicii care, prezent la Atena anul trecut, a știut să obțină rapid un contract cu o tânără vedetă pe care, sunt sigur, nu o vom revedea decât pe scenele marilor instituții muzicale ale lumii; și, în fine, dar nu în ultimul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
adevărat viziunea pe termen lung a autorităților locale și cum efortul financiar destinat culturii de calitate nu e niciodată inutil. Toată această sumară enumerare ar putea avea sens și dacă am repeta-o, probabil, săptămâna viitoare, pentru că, astăzi, pe scena filarmonicii ieșene, tot la ora 19.00, se pregătește un alt regal muzical sub bagheta maestrului francez Misha Katz: concertul pentru pian și orchestră în la minor de Edvard Grieg, având la pian o vedetă internațională, Alina Bercu, cea care are
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sufletește și nervos isteria generalizată a televiziunilor și în această seară... Deși politicul nu are nimic de-a face cu marea artă (decât, poate, spuneam, distructiv), nu pot încheia, totuși, acest sumar elogiu adus unui templu al armoniei cum este Filarmonica de Stat din Iași fără a aminti, la final, soarta dificilă a clădirii care adăpostește această instituție de prestigiu a orașului și a culturii naționale: Casa "Alecu Balș". Ridicată în 1815 (aici a fost locul în care a concertat, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu pot fi împiedicați să dezbată dacă echipa e cu adevărat un bun public ce aduce beneficii imaginii Iașului, așa cum, polemic și disperat, încearcă domnul primar să ne convingă. Chiar dacă la stadion merge, statistic vorbind, mai multă lume decât la Filarmonică, e oare justificat să cumperi din bani publici, cu 2 milioane de euro, o instalație de nocturnă în loc să repari clădirea istorică a Casei "Alecu Balș", unde o orchestră cu recunoaștere internațională autentică riscă să fie strivită de dărâmături? E oare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
România. Desigur, sectorul independent nu poate asigura de unul singur o ofertă culturală cuprinzătoare; el trebuie să fie doar complementar unei rețele de instituții specializate, profesioniste, care se cuvine să producă viața culturală necesară unei țări civilizate (teatrele, operele lirice, filarmonicile, muzeele, galeriile, bibliotecile etc. fiind elemente obligatorii pentru asigurarea indicelui minim de calitate a vieții), iar finanțarea unor programe care să poată fi accesate și de operatorii independenți este o soluție viabilă, în acord cu strategia dezvoltării culturale a unei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
impresionant la Iași a fost reprezentat cu profesionalism expresiv și a avut, desigur, impactul scontat (noroc că aveam la Direcția pentru Cultură poze din mandatul meu, de acum 15 ani, în care Trei Ierarhi, Palatul Culturii, Mitropolia, Teatrul Național sau Filarmonica erau întregi, în toată splendoarea lor!). Impresia generală a fost entuziastă și i-am convins pe europarlamentari că, spre deosebire de justiție, vămi, dezvoltare regională sau clasă politică dezabuzată, cultura ieșeană nu are nimic de învățat de la suratele ei din UE. Evenimentul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
obișnuiți, în cel mai bun caz plați, previzibili, mediocri și harnici. Discipol strălucit al marelui violonist, profesor și manager Bujor Prelipceanu, Adrian Berescu a devenit rapid - nu numai prim violonistul cvartetului lui, ci și cel mai tânăr Concert Maestru al Filarmonicii ieșene. Pasiunea sa nesfârșită pentru muzică, talentul și dăruirea neobosită acordată studiului nu cred că mai trebuie amintite aici, tot așa cum pierderea ireparabilă suferită de familie și colegi e, omenește vorbind, indescriptibilă și de neconsolat. Altceva aș vrea să evoc
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
orice societate funcțională în acord cu un set fundamental de legi nescrise, dar împământenite, segmente din upper middle class ce prețuiesc actul cultural, îl înțeleg și îl valorizează la adevărata lui cotă. Urmăresc evenimentele de gen, au abonamente la operă, filarmonică și teatru, cumpără carte și citesc, participă la vernisaje, frecventează galeriile de artă și achiziționează creații plastice pe care le expun la birou ori în mediul confortabil de-acasă. Categoria include, în principiu, profesori, medici, arhitecți, judecători, avocați etc., interesați
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
România. Desigur, sectorul independent nu poate asigura de unul singur o ofertă culturală cuprinzătoare; el trebui să fie doar complementar unei rețele de instituții specializate, profesioniste, care se cuvine să producă viața culturală necesară unei țări civilizate (teatrele, operele lirice, filarmonicile, muzeele, galeriile, bibliotecile etc. fiind elemente obligatorii pentru asigurarea indicelui minim de calitate al vieții), iar finanțarea unor programe care să poată fi accesate și de operatorii independenți este o soluție viabilă, în acord cu strategia dezvoltării culturale a unei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
devenit cel mai longeviv și mai prestigios din țară, a avut șansa unui discipolat fecund cu maeștri ai genului, cu artiști fabuloși, cei mai buni din lume la vremea colaborării ieșenilor cu ei, membrii cvartetului londonez AMADEUS, aduși în sala Filarmonicii noastre la un concert de neuitat al aniversării a 25 de ani de activitate a VOCES-ului, grație sprijinului oferit atunci de o instituție pe care o conduceam. De altfel, mi s-a părut în ordinea firii să-l rog
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care o conduceam. De altfel, mi s-a părut în ordinea firii să-l rog pe Bujor Prelipcean (al cărui nume, devenit deja celebru, se poate dispensa fără probleme de apelativul demonetizat de "maestru") să revină la Iași, la conducerea Filarmonicii, și să aducă mai aproape de melomanii și de oamenii civilizați și educați din acest oraș experiențele sale manageriale și interpretative de succes. Era deja știut că VOCES, devenit din 1980 "cvartet de stat", intrase între timp în Top 5 în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
fi pus la cala avionului și are nevoie de bilet de avion de sine stătător, alături de stăpânul său!). Dar nu despre asta am vrut să scriu în acest colț de pagină și nici despre faptul că atât VOCES, cât și Filarmonica ieșeană aflată sub conducerea lui Buj, sunt printre puținele instituții ieșene care au un viitor pe măsura trecutului lor, ci despre altceva. Săptămâna Patimilor este, pentru orice creștin autentic, un moment de reculegere și penitență, de curățire a trupului și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
filmului, al dansului, al grădinăritului, al muzicii, al jazz-ului, al vinului, al iluminatului nocturn, al dansului popular. În oraș există șapte teatre: două teatre dramatice, câteva pentru copii și unul de comedie. Acestora li se mai adaugă o sală filarmonică cu o capacitate de peste 3000 de locuri. Această sală e una dintre cele mai mari din Europa, găzduind atât spectacole de operă, cât și spectacole de balet sau concerte. În ceea ce privește festivalul de teatru organizat la Tampere în anul 2001, el
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Kalevala Day, eveniment organizat de Lectoratul de limba finlandeză al Universității "Babeș-Bolyai". În luna următoare se lansează revista "Balkon", primul număr fiind dedicat Finlandei. În luna aprilie, Centrul Cultural Sindan organizează un workshop cu tema Limba și Literatura Finlandeză. Orchestra Filarmonicii "Transilvania" organizează, la rândul său, un concert, programul cuprinzând doar compozitori finlandezi. De asemenea, tot în 2001 s-a organizat Festivalul Filmului Finlandez la București și Cluj. Ca ultimă activitate pentru anul 2001 a fost organizarea Zilei Naționale a Finlandei
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a școlii finlandeze, un spectacol de o emoție și sobrietate specifice marelui compozitor finlandez 417. În Finlanda de la noi de acasă, în 2005, Florian Băiculescu relata deja despre seara de la Ateneul Român dedicată compozitorului finlandez Sibelius. Cel care a ghidat Filarmonica "G. Enescu" în interpretarea poemului simfonic Finlandia, op 26, dar și Simfonia I, op 39, a fost Ioan Horia Andreescu. Sub bagheta sa, piesele de Sibelius "au fost excelent valorificate"418. Despre Simfonia I aflăm că a fost o lucrare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
la flaut, Marius Jarvi la violoncel și Ion Buinovschi la vioară au interpretat piese de Oskar Merikanto, Taivo Kuula, Grieg și Sibelius 420. În Festivalul "G. Enescu", săptămâna a treia. Cronică de festival, realizată de Anca Florea, este lăudată prestația Filarmonicii din Helsinki, aceasta fiind "o adevărată incitare prin sonoritatea caldă, densă, prin finețea și prin sensibilitatea cu care a redat opusurile de Sibelius (...)"421. Anca Florea vede în acest exercițiu de virtuozitate drept cea mai bună metodă de a promova
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care a redat opusurile de Sibelius (...)"421. Anca Florea vede în acest exercițiu de virtuozitate drept cea mai bună metodă de a promova un compozitor național, cum este Sibelius, pentru ca publicul să fie cu adevărat cucerit, fermecat, de această muzică. Filarmonica din Helsinki a interpretat și Vox Maris, poemul lui George Enescu, cu o deosebită rigoare, reușind să pună în valoare toate subtilitățile acestuia. În ceea ce-l privește pe dirijorul filarmonicii, Leif Segerstam, acesta a reușit să rupă ropote de aplauze
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
publicul să fie cu adevărat cucerit, fermecat, de această muzică. Filarmonica din Helsinki a interpretat și Vox Maris, poemul lui George Enescu, cu o deosebită rigoare, reușind să pună în valoare toate subtilitățile acestuia. În ceea ce-l privește pe dirijorul filarmonicii, Leif Segerstam, acesta a reușit să rupă ropote de aplauze de la publicul prezent 422. Seara Muzicii Finlandeze completează lista evenimentelor din articolul Performanțe instrumentale de Anca Florea (martie 2004). Ca și în cazul altor evenimente culturale de acest gen, organizatorii
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ce s-a aflat în sala Auditorium a Muzeului Național de Artă428. În Avancronica stagiunii muzicale radio, Anca Florea îl amintește pe Leif Segerstam, "un excelent dirijor finlandez"429, pe care spune că l-a descoperit în momentul în care Filarmonica din Helsinki a oferit un concert în cadrul Festivalului Enescu 430. Tot despre același dirijor finlandez se vorbește și în numărul 241: "Apariția sa cu totul aparte, amintindu-ne că Moș Crăciun vine de pe meleagurile Finlandei, gestica uneori surprinzătoare prin nonconformismul
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
lucrările expuse fac o succintă trecere între cadrele "generale" (la Mircea Cîrtog - care prezintă aici încercări de inovație în grafică) și cele cu nuanțe personale (la Elina Maria Laukkarinen)"645. Gheorghe Fabian prezintă în articolul Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene un eveniment muzical găzduit de orașul Craiova. A doua manifestare a tripticului a debutat sub bagheta dirijorului Konrad von Abel, muzica finlandeză fiind o încântare pentru auditoriu. "Debutând cu muzica Titanului de la Bonn, mai precis cu Uvertura Fidelio și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
XLVII (147), nr. 7-8 (548-549), iulie-august 2011, p. 82. *** Euphorion, în "Observator cultural", nr. 24, august 2000, p. 25. *** Expoziția de fotografie New Painting, în "Observator cultural", nr. 136, octombrie 2002, p. 24. Fabian, Gheorghe, Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 9, 2011, p. 14. *** Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF). Ediția a III-a (28 mai-6 iunie), în "Observator cultural", nr. 223, iunie 2004, p. 30. Flămând, Dinu, Reapariția autorului, în "Observator
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
644 Cosmin Dragoste, Eșecul unei utopii, în "Mozaicul", serie nouă, an XI, nr. 8, 2008, p. 13. 645 Mihaela Velea, Artfair, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 2, 2011, p. 18. 646 Gheorghe Fabian, Viori istorice în deschiderea stagiunii Filarmonicii craiovene, în "Mozaicul", serie nouă, an XIV, nr. 9, 2011, p. 14. 647 Mădălina Dăscălescu, Roxana Ilie, Roxana Neacșu, Laura Nisipașu și Ioana Zăbavă, Colocviile Revistei Mozaicul, ediția a XIV-a. Drumul cărții. Sistem sau accident?, în "Mozaicul", serie nouă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]