5,597 matches
-
forever”. Joe Gaspar (Ottawa, Canada) a dispărut de aici când era deja considerat drept cea mai buna voce de blues a României. Fostul basist al grupului timișorean Quo Vadis s-a nimerit să concerteze în chiar 21 iunie 2013, ziua filmării lui. Cu trioul său româno- canadian pe val, Joe a trebuit să supraviețuiască (în mai puțin de un deceniu de când a emigrat) unui divorț... și astfel să revină cu toate forțele creatoare la muzica ce i-a dat nume. Mai
Muzicieni rom?ni din Diaspora by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/83453_a_84778]
-
diferit de stilul vamp al frumoasei Theda Bara, el ilustrează ceva ce va deveni consubstanțial celei de-a șaptea arte, acel glamour, acea strălucire și acel fast, care urmează ca o trenă actorii ieșiți din rol și de pe platourile de filmare. Nae Caranfil subliniază subtil magia erotică pe care o exercită cea de-a șaptea artă, puterea ei de seducție care nu se stinge cu pahar cu apă. Meritul lui Nae Caranfil stă și într-o nuanțare a fiecărei scene, - tot
Umbre mișcătoare pe pînză by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8663_a_9988]
-
0722204146. Autorizat, execut hidroizolații, 16-18 lei/metru pătrat (160 000-180 000 lei/metru pătrat). Oferim seriozitate, calitate, garanție. Telefoane 0740630060, 0723185094, 0256/292312. Autorizat, execut zugrăveli casa scării, în rate. Oferim seriozitate, calitate, garanție. Telefoane 0740630060, 0723185094, 0256/292312. Fotografi, filmări video în diverse ocazii, multiplicări, transfer CD sau DVD, NTSC, PAL. Telefoane 209898, 0744858632. Tinichigiu, confecționez și montez tubulaturi de inox pentru ventilații, jgheaburi, burlane, dolii, șorțuri, cruci, felinare pentru cimitire, pun tablă pe case Megaprofil sau Lindab. Telefoane 456804
Agenda2006-13-06-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/284905_a_286234]
-
mă mai spală nu 200.000 de euro, 20 de milioan de euro. Îmi pare rău că s-a ajuns la chestia asta. E rău și de mine, și de el, și de voi. Izaura Anghel: I-ai spus de filmări? M.C: Da. I.A.: Și el ce ți-a spus? M.C.: Băi, mi-a spus că ar fi bine să nu se dea nicio filmare. I.A.: Cine ți-a dat ție 20.000 de euro? M.C: Crezi
Bercea-Băsescu, înregistrări noi. Mihai Gâdea: Vorbește de două milioane de euro! Aceste imagini erau căutate la percheziții? by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28446_a_29771]
-
de mine, și de el, și de voi. Izaura Anghel: I-ai spus de filmări? M.C: Da. I.A.: Și el ce ți-a spus? M.C.: Băi, mi-a spus că ar fi bine să nu se dea nicio filmare. I.A.: Cine ți-a dat ție 20.000 de euro? M.C: Crezi că-ți spun? Nu pot să-ți spun. I.A.: Sunt de la tine banii ăștia? M.C.: Nu I.A: Dar el ți-a dat banii să
Bercea-Băsescu, înregistrări noi. Mihai Gâdea: Vorbește de două milioane de euro! Aceste imagini erau căutate la percheziții? by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28446_a_29771]
-
dat mai departe. A treia înregistrare arată momentul în care Marian Căpățână recunoaște că îi este frică să meargă la Constanța să îi ceară banii lui Mircea Băsescu. În a patra înregistrare Izaura Anghel povestește cum i-au fost cerute filmările de către agenții DNA, în momentul flagrantului. În a cincea înregistrare Marian Căpățână este întrebat dacă a mâncat 2 milioane de euro într-un an. A șasea înregistrare arată că Izaura Anghel vorbește despre "ei", cei mai tari din țară, care
Bercea-Băsescu, înregistrări noi. Mihai Gâdea: Vorbește de două milioane de euro! Aceste imagini erau căutate la percheziții? by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28446_a_29771]
-
3) se aplică în mod corespunzător și programelor audiovizuale difuzate în cadrul serviciilor media audiovizuale la cerere, furnizate prin orice mijloc. Articolul 7 (1) Minorul, părinții sau reprezentantul legal trebuie să fie informat/informați cu privire la drepturile lui/lor înainte de filmare sau de înregistrare. Orice acord scris între cele două părți trebuie să cuprindă prevederile acelor articole din Legea audiovizualului și din prezenta decizie, care reglementează protecția minorului, în funcție de vârsta acestuia. (2) Participarea minorului în vârstă de până la
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
f) programe interzise minorilor, filme și emisiuni pornografice al căror scop principal este prezentarea în detaliu a actului sexual, a modalităților de satisfacere a dorințelor sexuale sau programe în care se prezintă un act sexual real, indiferent de modalitatea de filmare, denumite în continuare programe 18+. ... Articolul 23 (1) Programele AP se difuzează însoțite de un semn de avertizare reprezentând un cerc de culoare albă, iar în interiorul acestuia, pe fond transparent, majusculele AP (acord parental) de culoare albă. (2) Dimensiunea
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
șinele proaspăt mutate din loc). Luam apă la bord odată cu bărbații, femeile și copiii de pe „Scandinavian Star“, apă rece, sărată, cum numai Marea Nordului poate să-ți toarne-n plămâni - scrumbiile jucau în jurul meu, dar orchestra continua să cânte, ca la filmări pe Titanic“. Moartea venea scurt, ca un infarct. N-aveai timp să urli sau să-ți faci rugăciunea; uneori, nici să te trezești. PINA AICI De fiecare dată, ghiceam chichița. Iubeam s-o descopăr, concomitent cu investigatorii: parcă scăpam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o clipă. Maria dormea, tânărul Lupu sforăia ușor. Două exemple demne de urmat. Am închis ochii și-am tras și eu pe dreapta. Dimineața, ne-am strâns toți patru în bucătărie, la o cafea. Scena păstra ceva de-arhivă, gen filmările cu încetinitorul din al doilea război mondial: mișcarea părea blocată, gesturile economice și-automate. Hainele atârnau greu, ca niște uniforme nemțești. Purtau încă mirosul stătut al nopții sau poate al vreunei bătălii pierdute, pe care nu ne-o mai aminteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
multiple. Plasate în sudul Californiei, terenurile Hollywood-ului erau foarte ieftine. Diversitatea de peisaj: munte, ocean, deșert spectaculos (ideal pentru western, care nu trebuia decât inventat ca gen cinematografic) oferea posibilități pentru o varietate de subiecte, iar clima era ideală pentru filmări în tot timpul anului. Lucrul cel mai important, însă, pentru proprietarii studiourilor era că la nord-est se întindea o piață anglofonă uriașă: Statele Unite și părți din Canada, ceea ce a permis filmului hollywoodian să facă profit la prețuri mai mici decât
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
legătură cu aceeași cădere. Titlul este din nou foarte sugestiv, Finishing the Picture. Piesa a fost pusă în scenă cu trei luni înaintea morții dramaturgului. A fost dorința autorului de a mai evoca scene tulburi ale carierei lui Marilyn Monroe, filmările la ultima ei apariție pentru marele ecran, The Misfits (1961), film regizat de John Huston, cu un scenariu de Arthur Miller. Kitty, personajul în jurul căruia se învârte toată lumea în piesă (și care nu face altceva decât să refuze să se
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
The Misfits (1961), film regizat de John Huston, cu un scenariu de Arthur Miller. Kitty, personajul în jurul căruia se învârte toată lumea în piesă (și care nu face altceva decât să refuze să se ridice din pat și să vină la filmări), este copleșită de depresie și încă sub influența pastilelor pe care le ia de o vreme pentru a rezista ritmului vieții de American icon. Kitty este cunoscută în întreaga lume ca stea de cinema, dar și-a pierdut încrederea în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Doctrinei Sinatra de către autoritățile sovietice. SITCOM Prescurtarea de la situation comedy, un serial comic cu durată de o jumătate de oră sau o oră (inclusiv inevitabila și vitala publicitate), care urmărește evitarea unor costuri mari de producție prin folosirea frecventă a filmărilor de interior, cu un minim de decor, cu un minim de situații implicând de obicei o familie și prietenii lor, și, probabil lucrul cel mai evident (și mai agasant), cu folosirea râsetelor înregistrate după fiecare schimb de replici considerat comic
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
manipulatorie pe care îl poate juca cinematograful. Este primul război al imaginilor, primul conflict de mari propor ții mediatizat. Se folosesc în scop propagandistic reportajul cinematografic, filmul de actualități, didactic, de ficțiune. În Franța, în primă instanță, autoritățile au interzis filmările în zonele de front. Apoi, marii producători ai momentului, Léon Gaumont și Charles Pathé, mânați de interese pur comerciale, intuind că imaginile de pe front se vor vinde foarte bine publicului, au reușit să forțeze crearea unei Secții Cinematografice a armatei
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
germano-prusace, își va extinde aria de influență în toată Europa de Vest, reușind, după război, să reziste invaziei filmelor americane. Va fi o moștenire cât se poate de utilă lui Joseph Goebbels. Ca și Franța, Marea Britanie a interzis într-o primă fază filmările pe front. Până la sfârșitul anului 1915 se realizează doar câteva documentare notabile, Ocupația germană în Louvainul istoric, Cu forțele britanice în Franța, printre multele reportaje „de front” turnate pe pajiștile Angliei. La sfârșitul anului 1915, Ministerul de Război decide să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Front (Rentierul Kulikes zboară pe front) are ca erou un rentier hapsân care nu vrea să bage un ban în obligațiuni de război. În vis, el se vede zburând cu avionul pe frontul din Franța. Deasupra teritoriilor devastate (sunt folosite filmări din avion), Kulikes e cuprins de groază și, recunoscător armatei germane care a menținut conflictul dincolo de Rin, când se trezește se duce să subscrie 5.000 de mărci. Tot acum se impune metoda utilizării vedetelor ca transmițătoare de mesaj propagandistic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și cineaștilor europeni îl au filmele americane Civilization (1916) de Thomas H. Ince și Hearts of the World (1918) de D.W. Griffith. E vorba de superproducții realizate cu sprijinul statului, în care mulțimile de figuranți sunt foarte bine conduse, filmarea scenelor de luptă dă o senzație acută de real, montajul asigură ritmul și suspansul care țin spectatorul cu sufletul la gură. Critica sesizează schimbarea majoră : Americanii sunt maeștri la punerea în scenă a mulțimilor, a bombardamentelor, a bătăliilor. Explozii de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
urmă injust, pentru că zona Cadrilaterului, smulsă Bulgariei înfrânte, nu fusese niciodată românească și a creat numai probleme României pe plan european. Iată de ce Casa Regală și Ministerul de Război au finanțat această producție și, fapt esențial, au ordonat participarea la filmări a circa 80.000 de militari, fără de care, cu toată contribuția de 400.000 de lei a acționarului principal, omul de afaceri Leon Popescu (a cărui investiție „nebunească” se explică prin megalomania patologică ce-l va duce până la urmă într-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
rîndurile creatorilor, există în ultimul timp discuții în legătură cu unele modificări care au devenit necesare la filmele aflate în producție, în urma ultimelor evenimente politice internaționale. De pildă discuțiile care au avut loc la Ministerul Culturii (la tov. Prisnea) cu echipa de filmare de la „Citadela sfărîmată”, directorul filmului (Cristian) și operatorul șef (Gologan) au arătat că „în actualele condiții politice” nu este posibil să se filmeze o manifestație care era prevăzută în scenariu, sau că „această manifestație trebuie să o facem acum pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de trei operatori : G. Cornea, Gh. Fischer și Al. Întorsureanu. După ani în șir în care planul mediu a fost stăpânul filmelor românești, unghiurile și luminile au fost cuminți, convenționale, Viața nu iartă e ticsit cu prim-planuri, gros-planuri și filmări speciale. Filmul e cețos, beznicios, frizând „onirismul”, fondul „muzical” e ca de castel cu fantome, din când în când auzim replici repetate și ecoizate, hohote burgheze diabolice, personajele par niște cartoane căzute din cer, care se plimbă prin cadru ca să
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în Valurile Dunării și Duminică la ora 6. Și pentru asta nu e răspunzătoare cenzura comunistă. Cât privește „formalismul” pe care l- au lăudat destui critici importanți, el înseamnă exerciții de imagine desprinse de context ale celor trei operatori și filmările combinate ale lui Mircea Sterescu. Viața nu iartă mi se pare o eschivă artistică și morală. Mingea (1959) sau Paleorealism Confecționer de scenarii, Francisc Munteanu (câteodată și regizor, cu aceleași rezultate) scrie acest filmuleț ieftin - regia Andrei Blaier, Sinișa Ivetici
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
forță. Marcus, Mihu și Săucan aveau de luptat cu niște scenarii propagandistic ordinare, unul îndreptat împotriva armatei române, în Viața nu iartă, celălalt glorificând colectivizarea forțată în Când primăvara e fierbinte. Ca să- și salveze conștiința artistică, realizatorii au deformat filmarea normală, banală, pe care o reclama scenariul propagandistic, folosind tot felul de montaje, unghiuri, planuri și efecte „poetizante”, cu rezultate de multe ori grotești sau ridicole. Pintilie a procedat altfel : mijloacele extradiegetice pe care le avea la dispoziție le-a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
artistic” în casa lui cam goală, dar ea se întoarce la meschinul Constantin, în vreme ce Gelu rămâne atașat de Petru. Sfârșit. Pe această canava modestă, Săucan desfășoară o lungă serie de exerciții de imagine, firește, cu concursul operatorului Gh. Viorel Todan : filmări contre- jour la malul mării, stop-cadre, imagini în negativ, ralantiuri, plonjeuri și contraplonjeuri. Cadrele sunt lungi, filmul e static și rece, aproape hieratic uneori, pe regizor nu par să- l intereseze cu adevărat personajele, nu ni le apropie deloc, ele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
propagandistice din cinema. Primul este Un film cu o fată fermecătoare (1967), în care cheia de receptare e dată de replica unui personaj : „Ai văzut prea multe filme cu ingineri !”. Al doilea, Secvențe (1982) de Alexandru Tatos. După ce echipa de filmare l-a admirat într-o cârciumă pe fabulosul personaj interpretat de Mircea Diaconu, are loc următorul schimb de replici : Regizorul (Alexandru Tatos) : Ce tip e ăsta ! O figură ! Operatorul (Florin Mihăilescu) : Măcar de-ai avea în făcătura ta de scenariu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]