9,441 matches
-
în aceste condiții își pierde acțiunea antiparkinsoniană. Această asociere cu Levodopa trebuie evitată și în cazul unor preparate polivitaminice cu conținut de piridoxină, cum este de exemplu Viplex®, indicat în carențe vitaminice apărute în caz de malnutriție sau diferite ipostaze fiziologice ori fiziopatologice, dar și pentru susținerea efortului și refacerea sportivilor după antrenamente intense. Electovit®, alt preparat polivitaminic care pe lângă vitamine din grupul B are și nicotinamidă, pantotenat de calciu și fosfat de calciu bibazic, fiind indicat în susținerea efortului fizic
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cer de sens în cîteva pagini de carte. O carte însă la a cărei lectură poți simți prezența Duhului. Și chiar după... 5.9. BIOLOGIA CREDINȚEI Cercetată de știință, religia este abordată mai nou din perspectivă psihologică sau chiar biologică, fiziologică. Psihologia religiei este o disciplină tînără ce constată că omul credincios, ca locuitor al unei patrii transcendente, se descurcă mult mai bine în fața avatarurilor și provocărilor vieții cotidiene, tocmai pentru că este în stare să se autorelativizeze. Cel mai adesea el
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
încetat să mai fie apanajul păturilor privilegiate, devenind, puțin câte puțin, un privilegiu al maselor înseși. Dimensiunea alegerii, motivațiile individuale, factorii psihologici vor exercita o influență din ce în ce mai mare, întrucât familiile sunt în măsură să consume și dincolo de baremul nevoilor lor fiziologice 3. Abia odată cu „societatea bunăstării” a intrat consumul în etapa individualizării și a psihologizării de masă. Așa cum arată Robert Castel, s-a produs o „cvasimutație antropologică în raportul salarial”, muncitorul trecând la un „nou registru al existenței”, acela al consumului
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de spații orare cât mai potrivite. „Manifestul european privind tineretul și sportul”, prevede necesitatea elaborării unor programe adecvate și echilibrate pentru ca toți tinerii să aibă posibilitatea de a participa la activități fizice și sportive. Programele trebuie să urmărească atât dezvoltarea fiziologică și mentală a tânărului cât și dobândirea unor aptitudini sportive și a valorilor eticii. Gama de programe trebuie să exprime nevoile tuturor tinerilor, permițându-le să-și dezvolte întregul potențial în toate stadiile de dezvoltare și să corespundă tuturor gradelor
EDUCAȚIA FIZICĂ UNIVERSITARĂ, PREZENT ȘI PERSPECTIVE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
nici funcționarea psihică nu este scutită de acestea. Psihopatologia nu poate fi înțeleasă prin intermediul unui singur parametru, în situația în care aceasta se aplică de la bebeluș până la subiectul în vârstă. Interacțiunea și complexitatea unor modele de comprehensiune, fie că sunt fiziologice, sociologice, psihanalitice, cognitive și educative constituie o regulă în practica clinică. Colecția Les âges de la vie propune o abordare completă, nosologică, clinică, terapeutică și socioeconomică a problemelor psihopatologice proprii diferitelor etape ale vieții. Lucrarea Legăturile evidente dintre depresie și tentativele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tentativă de suicid sau plan precis de sinucidere. B. Simptoamele nu răspund criteriilor episodului mixt. C. Simptoamele induc o suferință clinică semnificativă sau o alterare a activității sociale, profesionale sau în alte domenii importante. D. Simptoamele nu sunt imputabile efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (de exemplu o substanță care permite abuzul, un medicament) sau ale unei afecțiuni medicale generale (de exemplu hipotiroidia). E. Simptoamele nu sunt explicate mai bine prin doliu, adică, după moartea unei ființe dragi, simptoamele persistă timp
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lent, creșterea densității somnului paradoxal. La adolescent aceste studii sunt complicate de importantele modificări ale somnului în această perioadă a vieții (Benoît, 1988) impunând, din această cauză, comparații riguroase cu grupuri martor selectate după vârstă. Se poate ca aceste modificări fiziologice să explice rezultatele contradictorii din studiile asupra somnului la adolescentul deprimat. Unii autori regăsesc la adolescenții deprimați perturbări asemănătoare celor observate la adultul deprimat: diminuarea latenței somnului paradoxal și creșterea densității sale (Lahmeyer și colab., 1983; Emslie și colab., 1987
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Chabrol, 1998) efectuat asupra debitului sangvin cerebral la adolescenții deprimați (măsurat cu ajutorul inhalării unui marker radioactiv într-un grup de adolescenți deprimați și un grup de adolescenți martor). Acești autori observă la adolescenții deprimați o diminuare semnificativă a distribuției hiperfrontale fiziologice. Această diminuare este mai puțin importantă decât cea observată într-un grup de schizofrenici adulți și adolescenți. În sfârșit, recent, Van Os și colab. (1997) au studiat legătura dintre dezvoltarea psihomotorie și apariția ulterioară a unei depresii. Ei au inițiat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să fie „fetiță”, să se lase mângâiat, să se joace cu păpușile fără să fie amenințat în mod fundamental în legătură cu identitatea sa. „Castrarea” rămâne o amenințare: și băieții și fetițele pot să fabuleze destul de mult, primii ignorând realitatea anatomică și fiziologică a sexului feminin, celelalte păstrând credința că într-o zi vor fi și ele dotate cu atributele puterii falice. Această bisexualitate potențială pe de o parte, iar pe de altă parte idealizarea parentală pe care copilul pre-puber simte că o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de vid și de plictiseală care succed altor perioade de excitare, de jubilație sau de exaltare. Astfel, adolescentul trebuie să se confrunte cu oscilații neîntrerupte ale dispoziției sale și putem defini această perioadă ca fiind aceea a unei veritabile disfuncții fiziologice a timiei, ceea ce noi vom numi: disforie pubertară”. În afara manifestărilor clinice amintite mai sus, semnele epidemiologice ale acestei „disforii pubertare” se regăsesc în cadrul „ambianței depresive” bine scoase în evidență în studiile epidemiologice care utilizează instrumente de evaluare dimensionale. Pentru a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
la act pune în evidență cealaltă axă psihopatologică proprie tentativei de suicid: dimensiunea impulsivă. Aceasta din urmă demonstrează fragilitatea și relativa ineficiență a funcționării psihice în cazul conflictelor și a noilor exigențe developmentale legate de pubertate și puber ca proces fiziologic și psihic individual pe de o parte, și de adolescență ca proces familial și social pe de altă parte. Întrepătrunderea acestor două dimensiuni, depresivă și impulsivă, care în ceea ce privește pubertatea, puberul și adolescența trebuie să fie elaborate și depășite, explică motivul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mai este același ca și copilul de odinioară: pubertatea reprezintă astfel o amenințare relativă asupra sentimentului continuității existenței. În momentul în care adolescentul încearcă să se obișnuiască cu corpul său având credința utopică că-l stăpânește în totalitate, realitatea nevoilor fiziologice pe de o parte, nevoia încă persistentă, mai ales la începutul adolescenței, a unei relații de dependență față de cei apropiați pe de altă parte, dau adolescentului sentimentul că este trădat de acest corp. Acest corp poate atunci să devină reprezentantul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Definițiile contemporane ale stresului se referă la stresul extern din mediu ca stresor (de exemplu problemele la serviciu, conflictele în familie, mutareaă, răspunsul la stres este numit stres sau distres și conceptul de stres implică modificări biochimice, psihologice, comportamentale și fiziologice. Cercetătorii au diferențiat de asemenea stresul dăunător și care produce lezini (distresă de eustres, care este pozitiv și benefic (Ogden, 2000, p. 232Ă. Hanson (2004Ă vorbește despre „stresul drăguț” și „stresul rău”. Autoarea scrie: Stresul drăguț include probabil conducerea lumii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
agravateama de a lipsă de coordonare sului rea problemelor de nu greși personalitate Figura 2.2: Efectele pe termen scurt ale stresului Efectele stresului Atunci când stresorii sunt intenși și prelungiți ei pot duce la supraîncărcare cu stres, cu consecințe imediate fiziologice, comportamentale, emoționale și cognitive (figura 2.2Ă. Acestea sunt caracteristice așa-numitei reacții de fugă sau luptă, termen introdus de Cannon (1932Ă, care descrie reflexele primitive ale activării simpatice și adrenergice ca răspuns la pericolul perceput și la alte presiuni
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de stres și bineînțeles boala însăși este un eveniment stresant. Dacă boala este precepută ca stresantă atunci aceasta poate exacerba stresul și reduce șansele de recuperare. Boala legată de stres Boala legată de stres poate fi rezultatul schimbărilor comportamentale și fiziologice sau o interacțiune dintre cele două. Cercetările arată că stresul poate afecta comportamentul specific legat de sănătate precum și schimbările comportamentale mai generale. Comportamentele specifice legate de sănătate care pot fi afectate sunt: fumatul (Lichtenstein, Weiss și Hitchcock, 1986; Carey, Kalra
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
bomboane, precum și să reducă exercițiile fizice. Toate aceste comportamente sunt legate de dezvoltarea variatelor boli (Baer, Garmezy, McLaughlin, Pokorny și Wernick, 1987Ă și de lezarea prin accidente (Johnson, 1986Ă. Boala poate de asemenea să fie legată de stres prin căi fiziologice. Acestea sunt sumarizate de Ogden (2000, p. 242Ă după cum urmează: Stresul poate produce o creștere a secreției acide în stomac, care poate produce ulcer. Stresul produce o creștere a catecolaminelor, care duc la o creștere a coagulării sângelui și astfel
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de informare este adesea frustrată de practicile alienante medicale, juridice și educaționale și așa mai departe. Frustrarea nevoilor psihologice poate duce la emoții negative precum tristețea, furia, jena și rușinea, care în mod natural s-ar „descărca” în orice reacții fiziologice și comportamentale (catharsisă. Dar asemenea emoții sunt adesea reprimate astfel încât experiențele asociate lor devin disociate de conștient dar continuă să acționeze ca funcție psihosomatică care afectează dinamica. Heron numește acest proces închistare: „Distresul este ocluzionat astfel că durereacare ar fi
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
artificială prin fixarea privirii asupra unui obiect strălucitor. Oricum, mai târziu a realizat faptul că același rezultat putea fi obținut prin concentrarea susținută asupra vocii hipnotizatorului. În scrierile sale ulterioare Braid (1846, 1855/1970Ă a abandonat multe din teoriile sale fiziologice și s-a ocupa mai degrabă de aspectele psihologice ale hipnozei, demonstrând că fenomenele observate sunt produsul imaginației pacientului, puternic influențate de sugestiile terapeutului, fie deliberate, fie accidentale. Charcot și Bernheim În timpul anilor 1880 a apărut o controversă serioasă între
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Bernheim a realizat o scală cu nouă grade de hipnoză. Pentru Bernheim fenomenul sugestiei era „o funcție nu a unei stări magnetice (Mesmeră, nici a somnului indus (Liebaultă și nici a unei stări hipnotice (Braidă, ci a unor anumite caracteristici fiziologice ale creierului oprite în starea de veghe” (Hoareau, 1998, p.63Ă. Charcot, pe de altă parte, a dezvoltat o teorie a patologiei și sugera că hipnoza era o stare patologică a pasivității care progresa de la letargie și catalepsie la somnabulism
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a materialului. Ei argumentează că înainte de ridicarea degetului apar modificări ale respirației, frecvenței pulsului și reacțiilor emoționale care demonstrează o orientare internă asupra momentului unei experiențe importante. Semnalele ideodinamice apar de obicei la numai câteva secunde după apariția acestei amintiri fiziologice. Raportarea verbală a experienței poate urma (dacă este adecvată acestor indicatori fiziologici și ideodinamici ai accesării interne a materialului semnificativ. Un cadru de bază în folosirea metodelor de semnalizare ideodinamică cu ajutorul degetului pentru rezolvarea problemelor psihologice și psihodinamice este cel
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
frecvenței pulsului și reacțiilor emoționale care demonstrează o orientare internă asupra momentului unei experiențe importante. Semnalele ideodinamice apar de obicei la numai câteva secunde după apariția acestei amintiri fiziologice. Raportarea verbală a experienței poate urma (dacă este adecvată acestor indicatori fiziologici și ideodinamici ai accesării interne a materialului semnificativ. Un cadru de bază în folosirea metodelor de semnalizare ideodinamică cu ajutorul degetului pentru rezolvarea problemelor psihologice și psihodinamice este cel prezentat mai jos (Figurile 5.1-5.3Ă împreună cu indicarea unora din problemele
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sau că urmărește un anumit program la televizor. Se poate postula că se inițiază o căutare inconștientă a resurselor și soluțiilor la problemă. Ancorarea resurselor pozitive Atunci când pacienții experiențiază un eveniment pozitiv care este imediat demonstrat terapeutului într-un fel fiziologic, pacienților li se poate cere să „ancoreze” sentimentul pozitiv de exemplu prin împreunarea degetului mare și arătător. Mai târziu în cursul ședinței de terapie atunci când accesează și trece în revistă experiențe negative pacientul poate folosi „ancora” pentru a se distanța
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
58Ă. Regresia de vârstă pozitivă este realizată prin sugestia că pacientul merge înapoi în timp pentru a trece în revistă experiențe pozitive legate de succese, rezolvarea de probleme, trecerea examenelor, sentimente de relaxare și încredere, starea de bine psihologică și fiziologică (de exemplu fără problemele curente legate de stresă pentru a descoperi (recuperaă abilitățile de coping la stres și resursele care au fost uitate sau care nu sunt utilizate în prezent. Atunci când pacientul trăiește aceste „amintiri uitate” la nivel psihosomatic i
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
utilizarea limbajului pozitiv și optimist. A fost stabilit că pacienta (Cristinaă avea o fobie de dentist. Oricând se gândea să meargă la dentist și mai ales dacă se gândea la scaunul stomatologic avea un puternic sentiment de anxietate cu modificări fiziologice concomitente. În plus Cristinei îi era teamă de analgezia locală care s-ar fi putut să nu fie suficientă pentru gestionarea durerii, caz în care ar fi putut fi necesar un analgezic suplimentar. A fost negociat scopul terapeutic și am
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
1992Ă. Fumatul este o dependență puternică și este un obicei la care este dificil de renunțat. Persoana începe să fumeze din diverse motive, adesea în adolescență. Oricum fumătorii afirmă adesea că o țigaretă reduce stresul, deși din punct de vedere fiziologic ea acționează ca un stresor asupra corpului. Relația dintre stres și dependență (Gottheil, 1987Ă și stres, fumat și expresia genetică sunt la ora actuală bine documentate (Siegfried, Bourdeau, Davis, Luketich și Shriver, 2000Ă. În ciuda naturii dependente a fumatului și a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]