KorAP: Find »[drukola/base=flanc & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...86 87 88 ...112 >

2,798 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627

mai are viziunea de ansamblu. Domnia ta, spătare, ataci pe stânga și respingi tumenul pe care, până nu demult, Îl comanda Ogodai. Comisul Tudor Jurj intră pe dreapta, ocolește crângul pe lângă care am trecut adineaori și lovește la mijlocul tumenului care asigură flancul drept. - Fie, căpitane. Nu acestea au fost poruncile măriei sale, dar ai Întreaga mea Încredere. - Ordin pentru toți oamenii tăi! Arcașii În față, protejați de scuturi! Trei lansări de săgeți Înaintea contactului direct! Spătarul Întoarse calul și galopă spre vânătorii domnești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
În tecile șeilor, desfacere cu voltă strânsă pe dreapta și ieșirea arcașilor! O singură lansare, spre centru, degajare pe stânga și deschiderea pentru adevăratul atac, cel la care nu se așteaptă! Până aici e clar? - Clar! - Imediat ce arcașii trec pe flancul stâng, rămâne În prima linie cavaleria grea! Izbire frontală cu buzduganele cu lanț! Spargeți primele linii la adăpostul buzduganelor, schimbați din nou armele, lansare de săgeți spre centru, unde se află Eminek! Abia apoi intră În acțiune cei două sute de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
decât tot ce au tătarii! Misiune: Îl Împiedicați pe Eminek să mai aibă controlul manevrelor! Dacă ajungeți la el, Îl ucideți! - Înțeles, căpitane! - Atenție la semnalele mele și la mișcările vânătorilor domnești, care vor micșora presiunea asupra voastră atacând pe flancuri! Dacă dau semnalul de retragere, reveniți prin ieșire laterală din luptă, În spatele crângului! Pe poziții! O clipă, marginea satului Ștefănești apărată de călăreții Moldovei Încremeni Într-o liniște neașteptată. Se auzeau, tot mai distinct, tropotele cailor tătari și ordinele strigate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
armatei lui Eminek! Erina privi o vreme cu atenție, dar nu văzu nimic. Mii de călăreți tătari Întorceau caii, renunțând la luptă. Pierduseră peste zece mii de oameni, dar mai aveau destui ca să continue bătălia. Moldovenii trecuseră la șarjă pe ambele flancuri, spulberând din goana cailor sute de războinici dintre care unii Încercau să reziste, iar alții Întorceau privirile, nedumeriți, spre comandandantul lor care dispărea pe malul rîului, galopând spre sud. Când tătarii auziră semnalul de retragere era deja mult prea târziu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
casă. Înmormântarea va fi de azi În trei zile, la apusul soarelui. După cum te cunosc, vei Încerca să ajungi acolo. Nu te sfătuiesc. Întâi, fiindcă am nevoie de toți Apărătorii aici, Între Valea Siretului și Valea Bistriței. Și apoi, fiindcă flancul drept al urdiei a ajuns deja pe valea Bârladului și a năpădit și locurile Murgenilor. Zeci de mii de ieniceri se Întreaptă spre cetățile noastre dinspre Răsărit. Vor fi sub asediu, În următoarele zile, Cetatea Albă, Tighina, Orheiul. Nu avem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
semnul că trebuia să renunțe la visele lui de libertate și putere a țării și că, de acum, Semiluna avea să-și Întindă umbra asupra acestor ținuturi. - Retragerea! porunci voievodul. Pedestrimea, Înapoi cu două mii de pași, În semicerc, pe două flancuri, adânc În pădure! Cinci sute de călăreți În avangardă, atac fals asupra spahiilor, cu retragere rapidă. Cinci sute de arcași la liziera pădurii, cu săgeți aprinse pregătite. Ordinele Îi reaprinseră speranța. Era singur, dar vreme de aproape două decenii Învățase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
datori cu o victorie. Pe umerii lor apăsa prima șarjă din lupta grea și Îndelungată a eliberării. Auzeau tropotele spahiilor, gâfâitul cailor, clinchetele armelor lovite de oblâncul șeilor, și, deasupra lor, răsuflarea rară și adâncă a pădurii. Știau că pe flancuri așteptau răzeșii, cei care nu luptaseră la Valea Albă și aveau de dovedit că erau la fel de vrednici ca cei care se jertfiseră acolo. Știau că În spatele lor se află călărimile proaspăt adunate la porunca voievodului, conduse de spătarul Costea. Oșteni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
iscoadele spun că Mahomed Însuși se Îndreaptă spre noi, cu peste cincizeci de mii de ieniceri, iar În urma lor sosesc regimentele de cavalerie! Vechea tactică a moldovenilor este a hărțuielii... Să-i atragem În păduri... - Mențineți pozițiile! repetă voievodul. Lărgiți flancurile, ca să nu fim Înconjurați prin păduri! Nici un pas Înapoi! Ștefan Întoarse privirile spre Alexandru. Tânărul simți privirea voievodului, dar nu-și putu desprinde ochii de focul care se apropia. Odată cu focul acela, se apropia un miracol. * - Trebuie să ne apropiem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
pe care o visa În fiecare noapte. - Imposibil... Dar iată că se Întâmplă... șopti, aproape pentru el, deși știa că Ștefan va auzi și Își va aminti de cuvintele Sihastrului. Domnitorul aflase că o mare oștire otomană se strecura pe flancuri, Încercând să-l surprindă. Era cea mai limpede șansă a lui Mahomed de a-l ucide, pe el și pe cei care rămăseseră alături de el. În curând, centrul acelei oștiri avea să se arate, urcând dealurile dinspre Suceava. Dar era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
celălalt zgomot, anume gâfâitul, dovada sonoră a efortului, a sudorii, a Încrâncenării În luptă. Era doar sunetul imperceptibil, pur, aproape delicat, al unei săbii care aducea moartea Într-o lume cufundată În ceață. * Nu mai funcționa nimic. Nu mai existau flancuri, nu mai exista centru, nu mai existau nici măcar adversarii. Nu mai exista nici o strategie, căci totul dispăruse În ceață. Și totuși, voievodul simțea că ceața aceea nu era Împotriva lui, ci Împotriva lui Mahomed. Informațiile care soseau din afara ceții Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
nebunie. Și totuși. Dacă nu cumva chiar el adusese ceața. * - Măria ta... spuse Alexandru, mi-ai promis ceva după ce am plecat de la chilia Sihastrului... - Da, Alexandru. Dacă prevestirea lui se adeverește, ai o mie de călăreți să Începi atacul pe flancul stâng. Dar, deocamdată, trebuie să scăpăm din cleștele lui Mahomed. - Vom scăpa, Doamne. Răzeșii se bat pe ambele flancuri. Cavaleria a ajuns deja pe noile poziții, În luminișul Ursului, pe versantul muntelui. Dă-mi călăreții. Lasă-mă să atac când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
am plecat de la chilia Sihastrului... - Da, Alexandru. Dacă prevestirea lui se adeverește, ai o mie de călăreți să Începi atacul pe flancul stâng. Dar, deocamdată, trebuie să scăpăm din cleștele lui Mahomed. - Vom scăpa, Doamne. Răzeșii se bat pe ambele flancuri. Cavaleria a ajuns deja pe noile poziții, În luminișul Ursului, pe versantul muntelui. Dă-mi călăreții. Lasă-mă să atac când Îmi spune sufletul. Voievodul cântări o clipă rugămintea lui Alexandru, apoi făcu semn spătarului Costea să se apropie. - O

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
să atac când Îmi spune sufletul. Voievodul cântări o clipă rugămintea lui Alexandru, apoi făcu semn spătarului Costea să se apropie. - O mie de călăreți din corpul de oaste al Neamțului intră sub comanda lui Alexandru Oană. Îi trimiți pe flancul stâng, gata de atac la porunca mea. - Am Înțeles, măria ta! Retragerea era grea, dar nu imposibilă. Voievodul păstrase pe flancuri trupele pedestre, care se strecurau ușor prin pădure și reușeau să atace ienicerii În locuri În care aceștia se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
O mie de călăreți din corpul de oaste al Neamțului intră sub comanda lui Alexandru Oană. Îi trimiți pe flancul stâng, gata de atac la porunca mea. - Am Înțeles, măria ta! Retragerea era grea, dar nu imposibilă. Voievodul păstrase pe flancuri trupele pedestre, care se strecurau ușor prin pădure și reușeau să atace ienicerii În locuri În care aceștia se apărau cu mare greutate. În primele rânduri pusese oameni ai locului, care cunoșteau toate cărările și care luptau pentru casele lor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Primul, că Îl aveau În față pe fiul căpitanului Oană. Al doilea, că aveau să lanseze un nou atac. Știau că răzeșii, mai slab Înarmați și mai puțin antrenați decât ei, ținuseră pe loc peste zece mii de ieniceri pe ambele flancuri, ca să le dea lor șansa de a se regrupa fără pierderi. Acum așteptau cu nerăbdare ordinul de atac. Se dezlănțuiseră o dată În ziua aceea și măturaseră Întreaga avangardă a spahiilor. Dar acum urma adevărata Înfruntare. * - Se ridică ceața! strigă Mahomed

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Ursului. Alexandru ordonase atacul imediat ce trupele sultanului apăruseră la marginea pădurii. Și imediat ce văzuse al treilea semn. Începuse vântul. - Ce se Întâmplă? Întrebă voievodul. N-am poruncit atacul! -Nu, măria ta, răspunse spătarul Costea. Dar Alexandru conduce deja șarja pe flancul stâng... Va trebui să intrăm În luptă mai devreme. - Nu... Nu putem sacrifica Întreaga cavalerie... Trebuie să așteptăm. Pietro! Ce informații avem de la Apărătorii din spatele lui Mahomed? - Atac iminent pe flancul nostru stâng. Încearcă o străpungere prin surpriză pentru capturarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
răspunse spătarul Costea. Dar Alexandru conduce deja șarja pe flancul stâng... Va trebui să intrăm În luptă mai devreme. - Nu... Nu putem sacrifica Întreaga cavalerie... Trebuie să așteptăm. Pietro! Ce informații avem de la Apărătorii din spatele lui Mahomed? - Atac iminent pe flancul nostru stâng. Încearcă o străpungere prin surpriză pentru capturarea măriei tale. Cinci mii de achingii, sprijiniți de arbaletieri. Ienicerii formează centrul dur, În urma lor. - Pe flancul stâng... murmură voievodul, Încruntat. - Măria ta, spuse Pietro, cu glas scăzut. Trebuie să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
să așteptăm. Pietro! Ce informații avem de la Apărătorii din spatele lui Mahomed? - Atac iminent pe flancul nostru stâng. Încearcă o străpungere prin surpriză pentru capturarea măriei tale. Cinci mii de achingii, sprijiniți de arbaletieri. Ienicerii formează centrul dur, În urma lor. - Pe flancul stâng... murmură voievodul, Încruntat. - Măria ta, spuse Pietro, cu glas scăzut. Trebuie să-l scoatem pe Alexandru din capcana În care a intrat. Achingii sunt cei mai sălbatici călăreți ai Imperiului. Nu va scăpa nimeni cu viață dintr-o confruntare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
bătăliei se Întoarseră la el, venind parcă din mari depărtări. Apărătorii trecuseră de zidul achingiilor. Totul se derula cu repeziciune. Umbra dispăruse. Toți atacatorii uciși. Cornul călăreților de Timiș sunând de undeva din păduri porunca voievodului „Gruparea pentru atac pe flancul drept!” Turcii retrăgându-se Încet, parcă neînțelegând ce se Întâmplă. Mongolii descălecând În jurul lui Amir. Și, deodată, lângă umărul lui drept, vocea pe care și-o imaginase de mii de ori, pe care n-o auzise niciodată dar ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Ștefănel. Presiunea asupra mongolilor scăzu. O altă linie perfectă de săgeți aprinse căzu În adâncime, lovind cai și călăreți care Încă nici nu intraseră În luptă. La două secunde, o altă lansare porni, de data aceasta pe două laturi, distrugând flancurile spahiilor care Încercau să Încercuiască războinicii conduși de Marele Maestru. Mongolii răsturnaseră un Întreg regiment de spahii și măcelăriseră ultimele rămășițe ale achingiilor. La porunca Marelui Maestru, Îi uciseseră pe toți ofițerii care purtau Însemnele imperiului. Dar În fața lor se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-și puneau Întrebări. Respectau ordinele fratelui celui dispărut știind că el poate da peste cap orice forță. Încet, Însă, aripile ienicerilor se Închideau În jurul acelei mici armate de nebuni care Își imaginau că ar putea ajunge la sultan. Apărătorii izbiră flancul stâng al ienicerilor cu o putere de nestăvilit. Caii călcau În copite trupuri, săbiile retezau capete. Vârful de lance condus de Oană pătrundea adânc În dispozitivul turcesc, căutând celălalt vârf de atac, condus de Ștefănel. Între ei se aflau aproape

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
se aflau aproape o mie de pași și peste douăzeci de mii de otomani. Dar cele două atacuri concentrice clătinau centrul armatei imperiului. Erau conduse de luptători care nu puteau fi doborâți. - Șarjă la sabie, spre Mahomed! Lăncierii lateral! Lărgiți flancurile! ordonă Oană, rotind spada din Încheietură și spintecând umărul unui ienicer care abia apucase să ridice iataganul. - Șarjă la sabie, spre Mahomed! porunci Ștefănel. Săgeți lateral, respingeți Încercuirea! Știa, fără să privească, că, În dreapta lui, Alexandru lupta bine, chiar mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
de conducători, spahiii luptau doar ca să Împiedice Înaintarea Cuceritorilor. Dar linia de foc aprinsă de Apărători Îi derută cu totul. Otomanii din fața acelei linii căzură repede sub forța atacului condus de Marele Maestru. Cei aflați În spatele focului Începură retragerea spre flancul stâng, care părea stabil. Dar În câteva clipe, flancul stâng fu izbit de oștenii Scutului și Spadei. În acel moment, de la comandamentul sultanului se auzi semnalul mult așteptat. Retragerea. Pentru prima oară În campania din Moldova, Mahomed ordona retragerea tuturor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
Dar linia de foc aprinsă de Apărători Îi derută cu totul. Otomanii din fața acelei linii căzură repede sub forța atacului condus de Marele Maestru. Cei aflați În spatele focului Începură retragerea spre flancul stâng, care părea stabil. Dar În câteva clipe, flancul stâng fu izbit de oștenii Scutului și Spadei. În acel moment, de la comandamentul sultanului se auzi semnalul mult așteptat. Retragerea. Pentru prima oară În campania din Moldova, Mahomed ordona retragerea tuturor trupelor. Din culmea luminișului, se vedeau limpede două șuvoaie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
pe Ștefan zăceau fără viață În Luminișul Ursului. Se petrecea o răsturnare incredibilă de forțe. Înaintarea lui Ștefănel era rapidă și necruțătoare. Trupele din fața lui se retrăgeau deja instinctiv, căci nimeni nu mai avea curajul să-i stea În față. Flancul atacat de Oană se clătina și el sub loviturile Apărătorilor. Încetul cu Încetul, formația Cuceritorilor se afundă În pădurile din josul luminișului, În urmărirea otomanilor cuprinși de panică. Spre Suceava se auzeau semnale de ajutor și ordine de repliere. Răzeșimea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]