2,299 matches
-
putea trage arcușul simultan pe toate corzile) sau un violoncel. Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice (nu pot produce sau nu practică interpretarea pe mai multe voci), între care: vioara, mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute și fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta ș.a. După cum s-a mai spus, și instrumentele polifonice de acompaniament pot susține momente solistice: țambalul (cel mai adesea, în introducerea pieselor), acordeonul, chitara și pianul (foarte rar). Îndeosebi muzica instrumentală poate împrumuta instrumente
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
Solan care este ucis mai târziu de fiica Gabriellei. Xena, în tinerețea ei a fost la început o războinică pirat, care îl salvează pe Cezar de pirați, dar Cezar o trădează și o crucifică, punând soldații romani să-i zdrobească fluierele picioarelor. Xena este salvată de o tânără britanică, M'Lila.În cursul sezonului 2, Xena îl înfruntă și pe Bacchus, zeul vinului, și armata lui de bacante.În trecutul ei malefic, Xena îl întâlnește pe Borias, un hun, care o
Xena, Prințesa războinică () [Corola-website/Science/312815_a_314144]
-
comunei Avram Iancu se compune dintr-un scut triunghiular albastru, cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află bustul de argint al lui Avram Iancu, privind spre stânga, iar în vârful scutului sunt plasate încrucișat o pușcă cu cremene și un fluier, ambele de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. <br> Semnificațiile elementelor însumate:<br> Bustul lui Avram Iancu reprezintă pe Craiul moților, revoluționar la 1848. Arma de foc și fluierul au fost elemente
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
cremene și un fluier, ambele de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. <br> Semnificațiile elementelor însumate:<br> Bustul lui Avram Iancu reprezintă pe Craiul moților, revoluționar la 1848. Arma de foc și fluierul au fost elemente călăuzitoare ale lui Avram Iancu în lupta pentru dreptate. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Atestată documentar pentru prima dată în anul 1839, cu numele de "Vidra de Sus
Comuna Avram Iancu, Alba () [Corola-website/Science/310086_a_311415]
-
întuneric; numai în acest chip istovitor, trăind / cunoscând profund marea vieții, se naște veritabila poezie, pura poezie, asemenea transparentelor meduze ivindu-se dintr-o foșnire mătăsoasă a clorurii de sodiu. În "Timbru", se continuă "ars poetica parnasiano-hermetică barbiană;" "cimpoiul" și "fluierul" (metonimie / sinecdocă: "Poet / Poezie") sunt instrumentele specifice rapsozilor pelasgo-daco-thraci / valahi (dacoromâni-arhaici), întregului neam al orfeicilor; "misia Poetului / Poeziei" este de a cânta «durerea divizată», durerea lumii întregi din fiecare "ens / ins" al ei; dar nu numai omul este demn de
Arta poetică () [Corola-website/Science/310217_a_311546]
-
cele multe ori, echivalate prin concepte similare din patria autorului. Autorii identifică genuri muzicale precum oda (în caracter epic, eroic), peanul (cântec liric), epoda (descântec) sau "torelli" (bocetul). În schimb, ca datării, vom întâlni instrumente specifice grecilor (liră, kithară, "aulos" - fluier), instrumente romane (mai noi: cornul, tuba, "tibia" - echivalentul latin pentru "aulos"), dar și varietăți cu alte origini (naiul, buciumul). Muzica Evului mediu în spațiul românesc este consemnată în surse variate. O mențiune semnificativă trebuie făcută în această privință: dat fiind
Folclorul muzical românesc () [Corola-website/Science/309111_a_310440]
-
principal este sintetizatorul care poate fi, fie unul dedicat de genul Yamaha SY77, fie un program de calculator cum ar fi Fruity Loops. Ambele tipuri pot sintetiză o sumedenie de sunete. Cel mai frecvent fiind produse tonalități în spectrul pianului, fluierului, orgii și a vioarei. Chitară fiind rar folosită ca instrument melodic principal. Totuși excepții există în artiști cu pregătire rock, cum ar fi de ex. E-Type. Asemănător stilului Latin Freestyle, melodiile Eurodance sunt adeseori foarte complicate. Multe din ele find
Eurodance () [Corola-website/Science/310716_a_312045]
-
mai mult. Pe langă Marcel Ștefăneț, care mânuiește cu măiestrie vioară și violă, poiectul reunește o echipă complexă de instrumentiști cu experiență: Codruț Farcaș, Geta Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară); Mihai Socodei (baș); Sergiu Diaconu (cobza); Leonid Koida (percuție); Petru Moiseev și Tudor Stânga (tobe).
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
Ștefăneț, care mânuiește cu măiestrie vioară și violă, poiectul reunește o echipă complexă de instrumentiști cu experiență: Codruț Farcaș, Geta Ciuiu, Anișoara Dabija, Natalia Proca (soliști); Andrii Ciorda și Igor Cuciuc (strigături); Cezar Cazanoi (flaut, fluier, caval); Valentin Boghean (cimpoi, fluier, caval); Radu Daud (clarinet, saxofon-sopran); Adam Stingă (trompeta); Valeriu Cașcaval (țambal); Igor Iachimciuc (chitară); Mihai Socodei (baș); Sergiu Diaconu (cobza); Leonid Koida (percuție); Petru Moiseev și Tudor Stânga (tobe).
Transbalkanica () [Corola-website/Science/309289_a_310618]
-
două sărbători creștine.. Față de această descriere, în general diferă numele grupului de colindători, numele conducătorilor acestuia, precum și ordinea celor colindați. Colindele sunt interpretate prin cântarea în grup, la unison, ori în două grupe, antifonic. Uneori, ceata se acompaniază cu instrumente (fluier, cimpoi sau dobă mică). Ritualurile care implică ființe animaliere („Capra”, „Ursul”) se caracterizează prin existența anumitor roluri: animalul (un flăcău costumat, care face zgomote caracteristice: clămpănit/mormăit și dansează), și un „moș” sau doi. O antologie sonoră de colinde a
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
caracter colectiv, în care mai mulți dansatori înarmați simulau înfrângerea unor dușmani. Posibil ca aceste dansuri să fi existat și la tracii nord-dunăreni și să fi stat la baza Călușului românesc. În "Tristele" lui Ovidius apare versul "Păstorul cânta din fluierele lui lipite cu smoală" (V,25.). Herodot mai amintește toba folosită de geți, iar Athenaios menționează fluierele și o liră specific getică, numită "magadis". O informație dată de Teopomp și păstrată de Athenaios în "Banchetul înțelepților", XIV, 24, ne spune
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
fi existat și la tracii nord-dunăreni și să fi stat la baza Călușului românesc. În "Tristele" lui Ovidius apare versul "Păstorul cânta din fluierele lui lipite cu smoală" (V,25.). Herodot mai amintește toba folosită de geți, iar Athenaios menționează fluierele și o liră specific getică, numită "magadis". O informație dată de Teopomp și păstrată de Athenaios în "Banchetul înțelepților", XIV, 24, ne spune că "geții cântă din citerele pe care le aduc cu ei, când se găsesc într-o solie
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
Vaessen (sau V. Hildermann ?) - chitară bas, C. Brylankowski - claviaturi, și probabil Erlend Krauser, S. Dankelmann sau F. Tienemann la chitară electrică. Compusă prin 1973 de Mircea Baniciu, pe versurile lui Vasile Alecsandri. A apărut în 1974 pe albumul „Mugur de fluier” (reeditat în 1999 pe CD). Înregistrare formula N. Covaci - double-six, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acustică, J. Kappl - chitara bas, voce, Costin Petrescu - baterie, Valeriu Sepi - percuție. A beneficiat și de un videoclip, filmat în anii '70 de TVR
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
tot în cinci timpi - este binecunoscutul "Take Five", piesă de jazz compusă de David Brubeck și interpretată cu cvartetul său.) Compusa în 1974 de Nicolae Covaci, pe versurile poeților Șerban Foarță și Andrei Ujică și apărută pe albumul „Mugur de fluier” (1974, reeditat în 1999 pe CD). Înregistrările au avut loc în formula N. Covaci - solist vocal, double-six, M. Baniciu - solist vocal, ghitară acompaniament, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, clopote, C. Petrescu - percuție, V. Sepi - percuție, G. Reininger - percutie, clopote
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Compusă de Josef Kappl în 1973-74 pe versurile lui Victor Cârcu; înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, vioară, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută pe albumul „Mugur de fluier” din 1974, reeditat în 1999 pe CD. A fost, de asemenea, preluată pe discul „From the East” al formației Madhouse sub numele de „King Lear” (versuri Erlend Krauser). Melodie populară, prelucrată instrumental de Nicolae Covaci; înregistrată în 1990 de N.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
baterie, V. Sepi - percuție; apărută și pe discul „Evergreens” (1993). Piesă instrumentală compusă de Nicolae Covaci în 1971. Apărută pe albumul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în 1999), și înregistrată în componența: N. Covaci - chitară solo, double-six, fluier, J. Kappl - chitară bas, C. Petrescu - baterie. Apărută și pe discul „Evergreens” (1993). În concertele necenzurate din anii '70, melodia era însoțită de un recitativ: <poem>"Rămasă-n lumea ei, durerea a zămislit găuri adânci" În care bufniți, lilieci și
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
de vise neomenești," Poveștile nebune de vechi patimi barbare" Și de măcel de sate și de băut de sânge."</poem> Compusă în 1973-1974 de Nicolae Covaci, pe versuri de Șerban Foarță și Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999), împărțită în 5 strofe cu funcție de interludii între celelalte melodii, înregistrate în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, percuție, J. Kappl - solist vocal, chitară bas, percuție, M. Baniciu - solist vocal, percuție, C. Petrescu - percuție, V.
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
V. Hildermann) - chitară bas, M. Neumann - vioară, L. Cioargă - baterie, T. Colen - solist vocal, A. Oprea - chitară, voce. Compusă în 1973 de Nicolae Covaci cu versuri de Șerban Foarță și Andrei Ujică și apărută în 1974 pe albumul „Mugur de fluier” (reeditat în 1999). A fost înregistrată în componența N. Covaci - double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, vioară, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, țambal, V. Sepi - percuție. Melodia a apărut și pe discul „Evergreens” (1993). O versiune în
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Reininger - clopote. Această înregistrare a fost reluată și pe compilația „Evergreens” (1993). În 1991 sau 1992 a fost din nou înregistrată, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), V. Vaessen - chitară bas, M. Neumann - fluier, vioară, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. Aceasta a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992). Are două videoclipuri: unul făcut pe Semenic în 1975 și unul mai nou (montaj făcut de TVR cu imagini mai vechi
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
făcut pe Semenic în 1975 și unul mai nou (montaj făcut de TVR cu imagini mai vechi și mai noi). Melodie compusă în 1973 de Josef Kappl cu versuri de Șerban Foarță și Andrei Ujică, apărută pe discul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999). A fost înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, chitară acompaniament, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție, G. Reininger - percuție. A fost inclusă și pe compilația
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție, un segment din ea aparând într-un colaj împreună cu alte trei piese pe discul „Aniversare 35” (1997). Compusă în 1973-74 de Nicolae Covaci, pe versuri de Victor Cârcu. A apărut pe albumul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999); formula era N. Covaci - double-six, chitară solo, voce, J. Kappl - chitară bas, vioară, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție, G. Reininger - celesta, clopote. A apărut și pe discul „Evergreens” (1995). O
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1978, în Germania s-a încercat o versiune în limba engleză, versiune care n-a ajuns pe nici un disc. Piesă compusă în 1973-74 de Nicolae Covaci. Versurile aparțin tandemului Șerban Foarță - Andrei Ujică. A fost înregistrată pentru albumul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999) de N. Covaci - chitară solo (suprapusă de 2 ori), voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție. Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci, apărută pe albumul „Cei ce ne-
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, M. Neumann - vioară, voce, Herb Quick - percuție, și a apărut pe discul „Aniversare 35” (1997). Compusă în 1973-1974 de Nicolae Covaci pe versurile lui Vasile Alecsandri. A apărut pe albumul „Mugur de fluier” (1974; reeditat în 1999) înregistrat în formula N. Covaci - solist vocal, double-six, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, blockflöte, M. Baniciu - voce, chitară acustică sau electrică, C. Petrescu - baterie, percuție, V. Sepi - percuție; variantă apărută și pe discul „Evergreens
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
domeniu de mic copil. De la vîrsta de 8 ani a cîntat în corul bisericesc, iar cînd a ajuns la maturitate, a devenit și dascăl la biserica din satul natal. Tot pe cînd era băiat s-a învățat să cînte la fluier. Din 1927, s-a dedicat viorii, deprinzînd-o de la cumnatul său Alexa Caspirovschi din Enichioi. Luat la armată, în 1932, și înrolat trîmbițaș în muzica militară a Regimentului I Grăniceri, el se familirizează, în acest timp, cu notația și alte noțiuni
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
vor juca în nou formata ligă prin câștigarea ultimului turneu dinainte de Bundesliga. Clubul care a pierdut, Köln a câștigat de asemenea un loc automat. Dortmundul lui, Friedhelm Konietzka, a marcat primul gol din istoria Bundesligii la abia un minut după fluierul de start într-un meci pe care l-a pierdut până la final cu 2-3 în fața lui Werder Bremen. În 1965, Dortmund a câștigat prima Cupă a Germaniei. Ei au avut un rezultat amestecat în anul următor, când au câștigat Cupa
Borussia Dortmund () [Corola-website/Science/306274_a_307603]