2,734 matches
-
parte (Dobrescu și Bârgăoanu, 2003). Ne propunem să subliniem faptul că cei mai entuziaști promotori ai abordării empirice sunt chiar cei patru autori indicați de către Schramm, indiferent de categoria în care îi încadrăm - predecesori sau întemeietori. Toți patru s-au focalizat pe studiul efectelor comunicării, iar această direcție se va afirma dominator în deceniile următoare, până în punctul în care va crea senzația că epuizează cercetarea comunicării. Dintre cei patru întemeietori propuși de către Berelson și Schramm, am ales să analizăm în articolul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și organizații, precum și aspectele comune lor, ceea ce ne ajută atât în înțelegerea reală a conceptului de organizație, cât și în alegerea sensului în care putem utiliza unul sau altul dintre cele două concepte, în funcție de aspectele pe care dorim să le focalizăm. Ceea ce considerăm că se poate obiecta acestei perspective de analiză este modalitatea oarecum forțată de interpretare a celor două concepte de pe poziții diferite. Presupusele caracteristici ale instituțiilor și organizațiilor au la bază mai mult o diferențiere semantică, decât un temei
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de a "învăța", plecând de la propria experiență. Regăsim aici o perspectivă ușor personalizată a organizațiilor, capabile de învățare și analiză retrospectivă. Autorul merge mai departe, precizând că această strategie este consolidată de următoarele caracteristici: 1. Vizează o schimbare planificată, ce focalizează valorile, atitudinile, relațiile interumane din cadrul organizației și mai puțin dimensiunea structurală sau tehnologică a acesteia. 2. Schimbările planificate au ca reper anumite exigențe pe care orice organizație trebuie să aibă capacitatea de a le îndeplini: probleme de destin (creștere, identitate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Accentul cade pe proces, pe mecanismele de îmbunătățire a calității acestuia, reflectată în performanțele demonstrate ale educabililor, în competențele pe care aceștia le dovedesc după parcurgerea procesului educațional. b) dimensiunea psihologică, prin care schimbarea educațională devine un proces de durată, focalizat pe: * dezvoltarea particularităților dezvoltării cognitive ale elevilor; * respectarea particularităților procesului de învățare la diferite vârste; * dezvoltarea laturii afectiv-motivaționale a elevilor, ca dimensiune a învățării; * eliminarea/ameliorarea rezistențelor psihologice la schimbare ale cadrelor didactice; * rezolvarea conflictului sociocognitiv, ca particularitate a schimbării
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
o situație ce nu prezintă garanții privind calitatea mentorilor sau respectarea criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească aceștia, prevăzute în documentele reformei educaționale. Din categoria strategiilor de automanagement al carierei mai putem aminti: 1. Autocunoașterea și autoevaluarea. Sunt puternic focalizate pe propria persoană, descriind valorile personale, motivațiile, scopurile sau propriile interese, ceea ce presupune o mare capacitate de reflecție și autoanaliză, simț critic, responsabilitate, realism în conturarea unei imagini obiective a personalității, cu punctele sale tari sau slabe. Punctul forte al
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și activitățile de cooperare sau muncă în echipă. Solidaritatea se manifestă numai în cazuri extreme, când indivizii se coalizează pentru a face față adversarilor externi. În rest, echipele sunt adevărate "avioane de luptă zburând în formație". Este o cultură puternic focalizată pe scopuri și performanțe. Normele prevăd multe ore de lucru, deși angajații pot părăsi organizația dacă și-au finalizat activitatea. Indivizii urmăresc permanent succesul, liantul dintre aceștia fiind dat de dorința de a împărtăși experiența și nu de elemente afective
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în calcul atât oportunitățile, cât și amenințările externe); d) are două componente principale: * o componentă strategică ce include misiunea, țintele și opțiunile strategice ale școlii; * o componentă operațională ce vizează programele, activitățile și acțiunile concrete; e) componentele sale trebuie să focalizeze toate domeniile funcționale, fără a uita beneficiarul ultim al ofertei educaționale: elevul; f) se elaborează pornind de la general la particular (se poate spune că în timp ce proiectul "se construiește" în incertitudine, planul vizează situații certe, previzibile, determinate); g) este negociat în
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
se puteau ascunde oameni lipsiți de înțelepciune și fără caracter. Pentru Socrate, scrierea este un simulacru de discurs, scrierea este ceva ce este paralel și asemănător cu pictura, ca o cale de reprezentare secundară a fenomenelor sufletești. Socrate și-a focalizat preocupările asupra omului, asupra vieții lui sociale, a relațiilor interumane și l-au interesat mai puțin fenomenele naturale. Deosebit însă de sofiști, dialogul socratic stă sub însemnele dictonului cunoaște-te pe tine însuți Aceasta reprezenta o invitație nu la speculația
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
parlamentare, neînțelegeri între partide sau certuri între politicieni. Abia recent a început să se prefigureze în studiile de specialitate un interes pentru efectele pe care le-ar putea avea cadrajele din media axate pe conflicte. Literatura de specialitate existentă se focalizează însă, aproape exclusiv, pe impactul conflictelor din știri asupra prezenței la vot (Brooks și Geer, 2007; Kahn și Kenny, 1998; Mutz, 2002; Min, 2004), și, mai rar, de exemplu, pe impactul asupra încrederii în guvern (Hibbing și Theiss-Morse, 1995). Chiar dacă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
astfel de cadraj al politicii este la antipod în raport cu un cadraj obiectiv, factual (cunoscut în literatura de specialitate ca substance frame) care accentuează, cel puțin în teorie, atât minusurile, cât și plusurile unei anumite poziții sau decizii politice, fără a focaliza întreaga discuție pe politicienii care se află în spatele lor (cf. Capella și Jamieson, 1997; de Vreese, 2006). Putem lesne observa, deci, faptul că încadrările jurnalistice care au în centru conflictul au devenit un fel de reper, de cutumă, în reflectarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
opinie între actorii politici pot avea o influență pozitivă asupra activismului politic pentru că le semnalează spectatorilor faptul că există o miză și că trebuie să adopte o poziție în raport cu aceasta (de Vreese, 2005). Pe de altă parte, știrile care se focalizează pe strategii și calcule electorale îi pot demobiliza pe alegători și pot crește cinismul vizavi de politică (Cappella și Jamieson, 1997). Revenind la contextul european, scepticismul legat de proiectul european a devenit tot mai răspândit, iar referendumurile legate de avansarea
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mobilizării, conflictele legate de persoane (personality conflicts) au mai degrabă efectul invers. Un caz concret este prezența la vot. Numeroși autori (Finkel și Geer, 1998; Kahn și Kenny, 1999 ; Geer, 2006; Min, 2004) au analizat diferența dintre spoturile electorale negative focalizate pe teme legate de campanie și cele axate pe trăsăturile de personalitate ale candidaților. Deși extrapolarea unor astfel de rezultate este încă problematică, în campaniile din SUA, conflictele axate pe persoane, și nu pe fapte sau decizii, au fost considerate
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cei doi autori arată că televiziunea determină ceea ce americanii consideră ca fiind probleme importante prin acordarea unei atenții mai mari anumitor probleme și prin ignorarea într-o mai mică sau mai mare măsură a altora: Când știrile de televiziune se focalizează pe o anumită problemă, prioritățile publicului se schimbă, și se schimbă din nou când știrile de televiziune se orientează asupra unor noi subiecte" (Iyengar și Kinder, 2010/1987, p. 33). Experimentele coordonate de autorii americani au examinat în primul rând
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
altă dovadă a interdisciplinarității comunicării politice provine din preluările conceptuale din semiotică și pragmatică. Spre exemplu, ideile lui Murray Edelman (2004) legate de "categorizare" și erorile care apar în acest proces rezonează cu o arie vastă de cercetări care se focalizează pe conceptul de cadraj (engl. frame). Printre autorii care au folosit pentru prima oară acest concept, îi amintim pe cei care fac parte din curentul interacționismului simbolic, precum Herbert Blumer (1969) și George Herbert Mead (1934). Mai târziu, contribuțiile sociologului
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în 1980, i-a influențat pe votanți să considere securitatea națională ca fiind un criteriu important în diferențierea candidaților Carter și Reagan. Această întorsătură de situație s-a dovedit dezavantajoasă pentru președintele în funcțiune, Jimmy Carter, care avusese o campanie focalizată pe creșterea economică. Dată fiind importanța evaluărilor pe care le fac alegătorii și a faptului că discursul media oferă suportul pentru astfel de evaluări, candidații încearcă să introducă pe agendă subiecte care le permit o poziționare avantajoasă în raport cu adversarii lor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Un exemplu care ilustrează acest lucru, tot din spațiul american, se leagă de evenimentele care au survenit după încheierea războiului din Golf. În timpul conflictului, popularitatea lui Bush a început să crească, către sfârșitul războiului însă, media au început să-și focalizeze atenția asupra subiectelor legate de economie. Acest lucru l-a costat foarte mult pe președintele Bush în alegerile din 1992, pentru că votanții l-au considerat pe Clinton ca fiind mai în măsură să răspundă așteptărilor legate de creșterea economică. Dacă
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
-i dedicat un număr special al uneia dintre cele mai prestigioase reviste din domeniu Journal of Communication (57/2007). Prin clarificarea acestor două concepte și a legăturii dintre ele s-a dorit o evoluție teoretică a domeniului. Agenda setting se focalizează pe importanța percepută a unui anumit subiect (Weaver, 2007, p. 142). Ca o dezvoltare a teoriei, apare o nouă distincție între first-level și second-level agenda setting. Prima măsoară focalizarea atenției publice asupra unor anumite subiecte, iar al doilea nivel examinează
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
numeroase cercetări (Cappella și Jamieson, 1997; Patterson, 1994). Focalizarea pe conflict în relatarea știrilor politice se extinde și asupra procesului de decizie politică în sine. Știrile despre reformele sau măsurile politice mai ales dacă este vorba despre măsuri controversate se focalizează mai degrabă pe tacticile și manevrele din interiorul procesului legislativ și nu neapărat pe consecințele deciziilor propuse, cu ce ar implica ele bun sau rău pentru cetățeni. Pe scurt, știrile legate de acțiunile politice sunt cel mai des încadrate în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cadrajele conflictuale civilizate cu subiect neintruziv. A doua variabilă testată în cadrul cercetării este dependența de media. În anii '80, autorii Sandra Ball-Rokeach și Melvin DeFleur (1976) au derivat din teoriile agenda setting și "utilizări și recompense" o nouă direcție teoretică, focalizată pe dependența de informațiile provenite din mass-media. Cei doi autori accentuează acutizarea nevoii de informație, mai ales în contextul unei lumi din ce în ce mai complexe, în interiorul căreia avem nevoie de reperele oferite de media. Variabila "dependență de media" a devenit clasică în
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Sursa: McNair (1995/2007, p. 39). 5 Adaptare după van Cuilenburg, Scholten și Noomen (1991/2004, p. 259). 6 Hard news: materiale de presă care tratează subiecte de proximitate temporală și cu impact social mare; soft news: materiale de presă focalizate pe informații de interes uman (engl. human interest stories). 7 În cercetarea sa de tip etnometodologic, White a petrecut mai mult timp în redacția unui ziar local, în cadrul căreia a observat cum acționează redactorul șef. Acesta a primit numele fictiv
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
bolii parodontale. De conduită de patogen parodontal se apropie Actynobacillus Actinomycetemcomitans care este agentul principal al inițierii parodontitei juvenile. FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI Proprietățile care permit bacteriei să cauzeze boală sunt numite factori virulenți și cercetările s-au focalizat pe definirea factorilor virulenți ca patogeni parodontali. Dintr-un punct de vedere simplist, pentru a funcționa ca un patogen o bacterie trebuie să colonizeze țesuturile gazdă prin distrugere. În parodontite pasul inițial în procesul de boală constă în colonizarea țesuturilor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Descartes și Leibniz, dar și de cei care au criticat radical argumentul, precum Kant. Acest lucru s-a datorat ignorării contextului filosofic în care și-a construit Anselm argumentul și a surselor gândirii acestuia, precum și unei interpretări logice, care se focalizează doar pe structura argumentativă, și nu pe cea profund filosofică a argumentului anselmian. Vom urmări în continuare consecințele acestei interpretări în filosofia modernă prin analiza unei alte variante a argumentului ontologic, oferită de filosoful raționalist René Descartes. 2.2. Argumentul
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
existență de către Frege și Russell Critica lui Kant la adresa argumentului ontologic a avut consecințe importante în filosofia ulterioară, generând un amplu șir de discuții filosofice în jurul conceptului de existență. În continuare vom analiza aceste discuții, în special în cadrul filosofiei analitice, focalizându-ne pe contribuțiile lui Gottlob Frege și ale lui Bertrand Russell, pentru a sesiza legătura strânsă dintre argumentul ontologic și problematica filosofică a existenței. Consecințele poziției lui Kant față de argumentul ontologic, analizată în subcapitolul precedent ar putea fi rezumate în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
noul, sau desemnând prin el dispoziția generală a personalității umane spre nou, precum și o anumită organizare a proceselor psihice În sistemul personalității, datorită Înțelegerii faptului că substratul psihic al creației este ireductibil la aptitudini. Creativitatea este procesul prin care se focalizează, Într-o sinergie de factori (biologici, psihologici, sociali), Întreaga personalitate a individului și care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu sau fără utilitate socială. Creativitatea umană este un continuum și, În același timp, un discontinuum
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
noul, sau desemnând prin el dispoziția generală a personalității umane spre nou, precum și o anumită organizare a proceselor psihice În sistemul personalității, datorită Înțelegerii faptului că substratul psihic al creației este ireductibil la aptitudini. Creativitatea este procesul prin care se focalizează, Într-o sinergie de factori (biologici, psihologici, sociali), Întreaga personalitate a individului și care are drept rezultat o idee sau un produs nou, original, cu sau fără utilitate socială. Creativitatea umană este un continuum și, În același timp, un discontinuum
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]