3,085 matches
-
istorică și estetică apropiată, o comunitate de negație (o opoziție față de generația anterioară sau față de tradiție). Generația de creație presupune acordul asupra unor teme, integrarea făcându-se după operă și nu după program. Desigur contextul cultural este esențial în procesul formativ al oricărui scriitor, căci el definește modele, fixează puncte de reper sau domenii care vor fi valorizate pozitiv sau negativ. Este, de asemenea, adevărat că dintre aceste elemente definitorii, criteriul esențial rămâne cel al punctelor de convergență existente la nivelul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și demonstrează creșterea avantajelor sociale și politice odată cu creșterea nivelului de educație, instrucție (raportul aici fiind direct proporțional) și pe de altă parte, probează extinderea disfuncționalităților și „problemelor” cu care se confruntă omenirea, odată cu diminuarea investițiilor educaționale și subaprecierea activităților formative. Importanța „factorului rezidual” a fost pusă În evidență de numeroase cercetări din unele țări, În general asupra creșterii economice, care au identificat factori necunoscuți pînă atunci (sau neluați În considerare). Aplicarea aceluiași model de cercetare și dezvoltare a turismului În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
anul 2008, Centrul de Plasament "Speranța" Reșița revine în subordinea DGASPC CS, fără a mai avea personalitate juridică. De asemenea, mai putem menționa și serviciile pe care le oferă acest centru de plasament: * Asistență socială; * Asistență medicală; * Activități instructiv-educative și formative; * Activități extrașcolare; * Orientare școlară și profesională; * Consiliere: psihologică, spirituală, școlară; * Socializare și integrare socio-profesională; * Formarea și consolidarea deprinderilor de viață independentă; * Satisfacerea nevoilor de divertisment; * Ateliere de lucru; * Acces permanent la informație; Figura 15. Stema Centrului de Plasament Figura 16
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
membrii fondatori, alături de domnul Toader Berlea, doamna Elena Novac, împreună cu echipa domniei sale de la departamentul specializat al Primăriei municipiului este, de asemenea, o prezență constantă și neprețuită care face ca acest eveniment cultural și comercial în același timp, cu uriașe valențe formative și educative, să se poată organiza la Iași. Dincolo de "bucătăria" târgului, esențială, dar îndeobște discretă (de unde și reverența mea la adresa celor care fac posibilă organizarea unui astfel de eveniment), LIBREX-ul a prilejuit și momente memorabile în care autori celebri
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lumpenilor ceaușiști (și a progeniturilor lor asemenea), care, lipsiți de echilibrul natural și de agenda încărcată a lumii țărănești, au acuma prea mult timp de pierdut în fața televizorului ar putea fi o explicație? Domnul Tănase respingea, de plano, ideea responsabilității formative a mass-media spunând că toată această mare de abrutizați care-și trăiesc viața prin delegație, uitându-se zilnic la telenovele și meci, cei care vor smintite hormonale pe post de moderatoare și precupețe politice (feminine și masculine) care răcnesc în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
energia tinereții, după trecutele amoruri sau după oamenii care ne-au marcat viața și care au dispărut între timp. Dar acest reflex omenesc, cu toate ingredientele sale mundane și cu tot sosul său existențial, are rareori sclipiri artistice sau reflexe formative. E doar proiecția mentală a unei existențe banale, cu accidentele și accentele biografice firești, și ea nu poate spera, de regulă, la o ridicare în grad, la o schimbare de plan, așa cum, uneori, reușește să facă artistul. Descrierile biografice sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Recuperarea deficienților de auz și psihodrama Prof. Daniela Nae Școala pentru Hipoacuzici București Recuperarea deficienților de auz implică o pluralitate de comportamente informative și mai ales formative, interindividuale și de grup, cuprinzând totalitatea măsurilor psihoterapeutice și sociopedagogice menite să diminueze efectele carenței auditive prin folosirea funcțiilor rămase valide, dezvoltarea acelor abilități necesare echilibrării personalității și integrării lor sociale. Abordările clasice ale recuperării sunt centrate pe procesele informative
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
totalitatea măsurilor psihoterapeutice și sociopedagogice menite să diminueze efectele carenței auditive prin folosirea funcțiilor rămase valide, dezvoltarea acelor abilități necesare echilibrării personalității și integrării lor sociale. Abordările clasice ale recuperării sunt centrate pe procesele informative și foarte puțin pe comportamentele formative și de grup. Școala tradițională vizează aproape exclusiv un singur tip de relații: profesor-copil deficient. In abordările moderne, efectuate sub influența ciberneticii și a teoriei sistemelor, scopul major al recuperării este integrarea socială a deficientului. Deschiderea către social și psihosocial
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
sentimentelor acestora la vârste diferite, folosind mijloace eficiente de influență și formare. Acțiunea pedagogică devine eficientă numai dacă procesul de formare se realizează urmărindu-se aptitudinile și caracteristicile generale de personalitate, asigurându-se concordanța dintre caracteristicile persoanei și obiectivele procesului formativ.”<footnote Andrei Cosmovici, Luminița Iacob, -Psihologie Școlară- Editura Polirom 2005-“Metode de cunoaștere a elevilor”-Cornel Havarneanu, pagina 88 footnote> Societatea modernă a timpurilor pe care le trăim cu toții astăzi ne oferă posibilități variate, dar aceste posibilități de cele mai multe ori
Evaluarea ? considerente generale by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84359_a_85684]
-
multidimensional, se pot identifica, în funcție de criteriile alese, mai multe strategii/tipuri de evaluare: • Evaluarea bazata pe observatia directa • Evaluarea specifică folosind teste elaborate • Evaluarea inițială realizată la începutul demersurilor instructiv-educative, pentru a stabili nivelul la care se situează elevii; • Evaluare formativă, care însoțește întregul parcurs didactic, organizând verificări sistematice în rândul tuturor elevilor din toată materia; • Evaluarea sumativă, care se realizează de obicei, la sfârșitul unei perioade mai lungi de instruire; Strategiile de evaluare urmăresc: scopul, principiul temporalității, obiectul, funcțiile, modalitățile
Evaluarea ? considerente generale by Otilia Rusu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84359_a_85684]
-
Cert este că tehnica origami s-a impus în cultura universală ca o expresie profundă a creativității umane. Origami conduce la multiple corelații interdisciplinare, stimulează fantezia, cultivă inteligența, aproapie oamenii. Cunoașterea acestor virtuți au dezvăluit autoarei acestei cărți reale valențe formative ale practicării tehnicii origami, de evidentă importanță pentru practica educațională, virtuți care au constituit pentru învățătoarea Loredana Țară temeiul elaborării unei discipline opționale, la nivelul ariei Tehnologii, ciclul primar, intitulată “Abilități practice prin tehnica origami”. Cartea reliefează convingător valoarea educațională
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
opționalele constituie prilejuri minunate de readucere a jocului în sfera preocupărilor școlare ale copiilor. Din această perspectivă, opționalul “Abilități practice prin tehnica origami” este un exemplu concludent. Activitatea practică propusă este, în sine, o joacă ce are, însă, reale calități formative în diferite privințe, de importanță evidentă pentru dezvoltarea optimă a personalității elevilor. Dincolo de construirea unor figurine din hârtie mono sau policromă, practicarea tehnicii origami dezvoltă spiritul de observație și cel de orientare spațială, întregește capacitatea elevilor de receptare și utilizare
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
mare, cu o rachetă, cu un uriaș, cu o frunză, cu un zmeu etc. Multitudinea de răspunsuri va crește dacă forma respectivă va fi prezentată alternativ în poziții diferite. Caracterul ludic și dinamic al unor astfel de momente are valențe formative reale în cultivarea creativității, în înlăturarea timidității, în formarea capacităților elevilor de a exprima și de a argumenta un punct de vedere. Următoarea verigă a lecției este antrenarea elevilor în realizarea activității, cu ajutorul învățătorului. Este etapa în care elevii execută
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
2) elevul situat în standardele grupului (clasei) - mai exact, a perioadei/anului de studiu în care se află; se are în vedere aici poziția elevului în raport cu media grupului de referință; 3) elevul evaluat în raport cu obiectivele prevăzute în programă; este evaluarea formativă, pe care se pune tot mai mult accent, care nu urmărește o simplă clasificare, ierarhizare a elevilor, ci are ca scop atingerea cât mai completă și eficientă a finalităților educaționale corespunzătoare momentului respectiv. II.3.a. Standardele de performanță - aspecte
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
pe care se pune tot mai mult accent, care nu urmărește o simplă clasificare, ierarhizare a elevilor, ci are ca scop atingerea cât mai completă și eficientă a finalităților educaționale corespunzătoare momentului respectiv. II.3.a. Standardele de performanță - aspecte formative și de conținut Documentul reglator al proiectării didactice - programa școlară a fiecărei discipline - cuprinde și standardele curriculare de performanță ce trebuie să stea la baza procesului de apreciere și evaluare a rezultatelor activității și comportamentului elevilor. Implicit, elaborarea unei programe
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
unul sau altul dintre calificative. Mai concret, li se face clar o prezentare a calităților muncii personale și a produselor realizate și pragurile de încadrare pentru fiecare calificativ. Problema care rezultă este aceea de a înlocui evaluarea normativă cu evaluarea formativă. În evaluarea normativă elevul este judecat prin raportarea la colectivitatea școlară, mai concret la standardele grupului-clasă (...) în timp ce evaluarea formativă impune raportarea la temele/obiectivele înscrise în programe. Caracteristicile opționalului “Abilități practice prin tehnica origami” fac din această disciplină un cadru
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
produselor realizate și pragurile de încadrare pentru fiecare calificativ. Problema care rezultă este aceea de a înlocui evaluarea normativă cu evaluarea formativă. În evaluarea normativă elevul este judecat prin raportarea la colectivitatea școlară, mai concret la standardele grupului-clasă (...) în timp ce evaluarea formativă impune raportarea la temele/obiectivele înscrise în programe. Caracteristicile opționalului “Abilități practice prin tehnica origami” fac din această disciplină un cadru optim pentru încurajarea elevului, pentru întărirea încrederii în sine. Nu se va urmări sancționarea greșelilor, ci evidențierea punctelor pozitive
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
-se util și apreciat, el va avea curaj să se autodepășească în permanență. Concluzii Ipoteza de la care am pornit în elaborarea acestei lucrări a fost că disciplina opțională “Abilități practice prin tehnica origami” este una cu reale și multiple valențe formative pentru școlarul mic. Am urmărit să demonstrez această afirmație în cuprinsul celor patru capitole. Ideea generală a lucrării este, deci, surprinsă încă din titlu, ea fiind argumentată și detaliată din perspectivă teoretică, dar și practică. Din capitolul “Tehnica origami - deschidere
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
care contribuie la intensificarea relației profesor-elev, creșterea ponderii metodelor activ participative, nu Înseamnă renunțarea la metodele clasice de Învățământ (expunerea, conversația, observația, demonstrația, exercițiul, etc.). Metodele active urmăresc: - trecerea considerabilă a activității didactice de pe seama profesorului pe seama elevilor - prioritatea sarcinilor formative În raport cu cele informative - stabilirea unor relații de colaborare Între profesor și elevi, bazate pe comunicare reală, pe stimă și Încredere reciprocă, pe participarea efectivă a elevilor la descoperirea, crearea și amplificarea cunoștințelor, la consolidarea lor - se urmărește schimbarea atitudinii față de
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93347]
-
mai activi, mai curajoși și capătă mai multă încredere în capacitățile lor, mai multă siguranță și tenacitate în răspunsuri. Rolul și importanța jocului constă în faptul că el facilitează procesul de asimilare, fixare și consolidare a cunoștintelor. Datorită caracterului său formativ, jocul influențează dezvoltarea personalității elevului. Ed. Claparède spunea că principala trebuință a copilului este jocul. De aceea, jocul este considerat azi, în teoria pedagogică, ca modalitate de asimilare a realului la activitatea proprie ( Jean Piaget ), asigurând elevului largi posibilități de
Jocuri de dezvoltare a memoriei la copilul deficient de auz by Laura Lificiu,Andreea Matei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84363_a_85688]
-
prescriptive: asigură receptorului o descriere a modului cum trebuie să se comporte cu obiectul sau în situația denotată în vederea unei acțiuni eficiente; c) apreciative: oferă o descriere a calităților obiectului sau situației denotate în raport cu valoarea de satisfacere a acestora; d) formative: se manifestă ca ,,determinatori" (,,de aceea", ,,este"), ,,conectori" (,,dacă... atunci"), ,,modori" (,,imposibil", ,,absurd"). 2) după criteriul de utilizare, menționăm semne: a) informative: informează despre proprietățile obiectului sau situației denotate; b) incitative: îndeamnă la perfecționarea proprietăților de prelucrare a obiectului; c
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau nu este capabil să aplice cunoștințele predate în contexte variate. De asemenea, în oferirea explicațiilor, profesorul trebuie să țină cont de particularitățile disciplinei de studiu, de competențele cognitive ale elevilor, de vârsta și motivația școlară a acestora. d) caracterul formativ ne indică faptul că profesorul exercită influență atât asupra conținuturilor didactice, cât și asupra elevilor. Stilul său de predare (autoritar, democratic, laissez-faire) își pune amprenta asupra climatului educativ, naturii relației cu elevii, formării și motivării acestora etc. Nu doar disciplina
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
personale pe baza aspectului exterior; • adoptarea unui stil al căutărilor nerăbdător și facil (internetul înlocuiește livrescul); • diminuarea sentimentelor de implicare autentică și responsabilitate; • dominarea sentimentelor de ignoranță, indiferență și agresivitate ascunsă; • manifestarea dificultăților de adaptare și comportamentelor deviante etc. Relația formativă se constituie și se manifestă nu numai în interiorul școlii, ci și în afara ei, când elevii au încredere în sine pentru că au dobândit deprinderi de muncă independentă. e) caracterul interactiv în comunicarea didactică presupune o acțiune bilaterală, o interinfluențare, care contribuie
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pieții de artă prin judecățile de valoare exprimate de criticii profesioniști. Cât privește implicarea criticului, dacă istoricul de artă privește operele retrospectiv descriptiv și narativ -, iar teoreticianul le privește prospectiv (investigând condițiile de manifestare ale unui fenomen artistic), acesta acționează formativ introspectiv și constructiv (propunându-și să faciliteze perceperea, înțelegerea și valorificarea unei opere de artă), comportându-se uneori chiar prescriptiv (oferind tactici și strategii de interpretare, decodificare și utilizare a mesajului artistic). În general, critica de artă se divide simplificativ
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
multă informație savantă. Înainte de a încheia aceste pagini liminare, trebuie să înregistrez câteva detalii foarte personale. Mai întâi, aș vrea să las o mărturie scrisă despre extraordinara prietenie pe care Moshe o poate dărui; o prietenie terapeutică, nu „doar” amuzantă, formativă, solidară ș.a.m.d. La telefon (ca pe 10 mai 2005, când îl îngrijorase faptul că nu răspunsesem cu promptitudinea mea obișnuită unui e-mail al său), prin e-mail (foarte frecvent) sau față către față (ca la București, în timpul vizitei sale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]