4,656 matches
-
că ar fi însurăței, au văzut o sumă de oameni împroprietăriți fără drept, fără să fie coborâtori de clăcași, au auzit făgăduințele ce le făceau roșii pe când îmblau după deputăție, or fi auzit citindu-li-se circularele Rosetti, au fost frământați de agenții administrativi, cari după cum mărturisește d. Nic. Ionescu, fac propagande, și din toate acestea au tras concluzia că toți au dreptul de-a avea pământ și s-au pornit spre București ca să ceară împlinirea făgăduințelor pe cari d-alde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de vreme ce nu avusese puterea să ceară și celorlalți patru același lucru. Imediat după ce crescuse îndeajuns, fiul său devenise destul de abil pentru a pune cap la cap ceea ce nu știau quinții despre moartea celuilalt pentru a afla adevărul. Știa de ce îl frământaseră zeții atâta vreme, iar el sfârșise prin a lua o decizie pe care toată lumea o considera nefericită. Era prea preocupat de desăvârșirea celuilalt proiect al său și aștepta să vadă pe ce drum va apuca omenirea în condițiile în care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nemărginire. Până atunci, desigur că Dumnezeu ne va nega liberul-arbitru, că tot ceea ce vom face se va înscrie în ordinea pe care El a pus-o în lume. După aceea însă... Aloim izbi pe podea creionul pe care îl tot frământa în mâini. ― Rade, eu unul ți-am spus. Cred că sunt potrivit pentru a deveni Abate numai pentru calitățile mele. Niciodată nu am crezut prea mult în... ― Și-atunci, cum vrei să devii Abate? întrebă una dintre Marii privindu-l
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ai spus, nimeni nu ți se poate opune. - Vreau să-mi stați pur și simplu alături. Asta mă va face să mă simt mai puternic. Xtyn simți undeva departe, în vocea ly, ca Insa dorea să-i spună ceva. Se frământa, nu avea încredere nici în ea și nici în judecata lui: - Nu-ți fie frică... - Nu de frică e vorba. Mă gândesc doar că poate ideea mea nu e bună. M-am întrebat însă mereu de ce nu se unesc triburile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
argumentată de faptul că , în timpul somnului, omul rămâne activ începând cu corpul astral în sus (adică se odihnește doar corpul fizic (grosier + eteric), tributar prin aceasta mediului fizic); el va reține imagini din vis, eventual soluții la problemele ce-l frământă, dar nimic din ce s’a petrecut în lumea fizică din jurul lui. O părere similară exprimă și : “Toate câte le trăim (experimentăm, n.n.) aici pe pământ, tot ce facem sau gândim, tot ce învățăm (într’un cuvânt tot ceea ce obținem
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
altcuiva și a propriilor limitări oculte ). II.3.2. Universul La o primă analiză, chiar superficială, am constata deja că, un Univers stabil, cu un nivel energetic constant și uniform în spațiu, fie el și zero, nu există. El este frământat de fluctuații, precum o suspensie de mișcarea browniană. Din acest punct, ne vom referi la o singură fluctuație pe care o vom analiza cât mai în profunzime posibil. N’avem decât să extindem apoi cele constatate la totalitatea fluctuațiilor. Astfel
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Bernstein, reprezentant de seamă al școlii britanice de sociologie a educației, care are și o importantă componentă critică, arată (1977) că sociologii educației sunt prinși în dilemele de bază ale sociologiei, trebuind să răspundă de la început la aceleași întrebări care frământă sociologii în general. El afirmă că una dintre aceste întrebări este: „De ce parte ne situăm?”, indicând fără echivoc natura politică a muncii pe care o desfășoară sociologul. Aceasta rezultă cu claritate în cazul sociologiei educației din modul în care Bernstein
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ca elevii cu rezultate bune la testele de inteligență să beneficieze de o atenție specială din partea cadrelor didactice, ceea ce determină performanțe școlare ulterioare mai bune. Rezultatele testelor de inteligență constituie adeseori o armă sau o țintă în controversele politice care frământă societățile occidentale. Folosirea lor în astfel de scopuri dovedește o remarcabilă rezistență la critică, indicând caracterul profund al unor prejudecăți și al unor conflicte sociale. Studiile extensive ale lui Jensen (1976) păreau a da dreptate supremaționiștilor albi, înregistrând o diferență
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
decât grâu, vin, îmbrăcăminte și încălțăminte? Și clădindu-și case, vara vor lucra mai mult goi și desculți, iar iarna îmbrăcați și încălțați îndeajuns. Se vor hrăni, măcinând făina din orz și grâu; pe una o coc, pe cealaltă o frământă; au turte grozave și pâine pe o rogojină sau pe frunze curate. Așezați pe paturi de frunze așternute cu iederă și mirt, ei se vor ospăta, laolaltă cu copiii lor, vor bea vin, purtând cununi și cântând imnuri zeilor; se
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ideilor și programelor eugeniste asemănătoare celor din România arată, cu toate acestea, că societățile contemporane nu sunt foarte departe de aceste idei. Numeroși oameni de știință și experți din domeniul politicilor publice sunt preocupați astăzi de aceleași Întrebări care Îi frământau și pe adepții ideilor eugeniste; mai mult, contemporanii noștri din aceste domenii au același interes general și chiar o abordare similară cu cea eugenistă În probleme legate de modernizare, organizare socială, progres și controlul reproducerii. CAPITOLUL 1TC "CAPITOLUL 1" De la
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
oamenii nu vor să afle de la alții decît ceea ce știu și cred mai dinainte”. * „Îndoiala nu-mi place mai puțin decît știința.” (Dante) Desigur, nu numai pentru că certitudinile din „știință” n-ar fi apărut dacă omul n-ar fi fost frămîntat de Îndoieli, ci și pentru că certitudinile trebuie verificate, din cînd În cînd, prin Îndoieli. * „Cel mai lent În a promite este Întotdeauna cel mai de credință În a se ține de cuvînt.” (J.J. Rousseau) Pentru că respectul față de sine Îl face
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ale lașității. În schimb, situația inversă este specifică demnității: „Elogiul celor absenți se face fără lingușire” (Jean Baptiste-Louis Gresset). Nu trebuie uitat că cei care batjocoresc o fac pe măsura caracterului lor: „Ce-ți pasă că În fond cutare-ți frămîntă o caricatură din tina În care el e plămădit?” (N. Iorga). * „SÎnt trei morale: morala vieții, o, cît de grea! Morala predicii, o, cît de ușoară! și morala științei, care cercetează pe cea dintîi, ignorează pe cea de-a doua
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și pe chip acea lumină ciudată pe care o dă numai durerea necontenită, lumină care seamănă cu bucuria și care de fapt nu e prea departe de ea”... Mai apoi, Țugurlan își repară nedreptatea: „Antoane, reluă Țugurlan cu glasul aspru, frământând mămăliga în mâini, când te-i însura să bagi de seamă să-ți facă nevasta mămăligă ca asta! Să ții și tu minte, se răsti Țugurlan mai departe, că asta-i mămăligă bună, așa cum o face mă-ta. Femeia își
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și de a o instaura în imagini de neuitat. Dacă imaginația nu înseamnă neapărat ficțiune, ficțiunea în schimb, ca să se impună, are neapărat nevoie de imaginație. De altfel, „ficțiune” vine de la verbul fingo, fingere, care înseamnă originar: a fasona, a frământa o materie (brutarii se numeau fictores), deci a prelucra o substanță existentă. La Rochefoucauld, în portretul răuvoitor, dar penetrant, pe care-l trasează inamicului său, cardinalul de Retz, spune, pentru a-i discredita Memoriile: „souvent son imagination lui fournit plus
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai pot, Că parcă scorbura între timp a mai crescut” (Puii din scorburi) Dar altă dată se roagă de „băiatul curajos” să nu vină s-o scape din stăpânirea zmeului: „Eu am venit de bunăvoie aici, Am șters vatra-mpăienjenită, Am frământat de două ori pământul Și am umplut cuptoarele cu pită Apoi am rupt-o țărănește pe ștergar Să iasă aburi calzi și i-a simțit din depărtări Și-n locul buzduganului vuia ca uraganul Mirosul tras pe cele paișpe nări
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
drojdie, aluatul nu dospește. (Fără pasiuni, care pun În mișcare disponibilitățile creatoare ale personalității, aceasta nu Înflorește.) „Viața ar fi un somn sau o realitate În mod esențial mediocră, dacă n-ar salva-o indivizii care În mod permanent se frământă cu un gând, se consumă cu o simțire și se topesc Într-un avânt sau o prăbușire. Dintr-un nivel superior al vieții, faptul de a te prăbuși dramatic este mai revelator pentru fenomenul vital, decât stingerea lentă Într-un
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu numai că faptul sau rezultatul respectiv trebuia să se producă, dar și că acestea ne caracterizează.) Conștiința efemerității condiției umane trebuie să-l responsabilizeze pe om În privința folosirii disponibilităților sale psihice native: „Abia șoptind, argila spune olarului care-o frământă: «Gândește-te c-am fost odată ca tine... Nu mă brutaliza!»” (Omar Khayyam). Vorbim de lup, și lupul la ușă. Există o fatalitate a Întâmplării: Într-adevăr, aceasta poate coincide uneori cu faptul dorit de noi, iar alteori, dimpotrivă, cu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
corespunzător de salarizare se explică prin faptul că, lucrând într-o companie care aplică astfel de politici în relația cu angajații, determină la aceștia o creștere a încrederii în sine, precum și o oarecare degajare în relațiile cu ceilalți, angajatul nefiind frământat de problemele care decurg din lipsa unei retribuții corespunzătoare, din faptul de a se simți neîndreptățit sau dezavantajat și din faptul de a nu avea posibilitatea de a-și folosi experiența într-o funcție mai înaltă. Bucurându-se de astfel
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pînă cînd Îi vine și lui sorocul, fiind demis În 1952 și anchetat (pp. 241-259). Adjunctul ministrului, Gh. Pintilie, poate fi cel mai bine caracterizat prin „perlele” debitate la Întîlnirile cu „activul” (pp. 132-152, 156-161), unde orice problemă „rămîne de frămîntat”: „La noi n-au ce căuta tovarășii care cred În Dumnezeu”, ortografiat În 1949 cu majusculă (p. 145); „Dacă unul zice ceva În cîrciumă l-am luat, și pe adevăratul bandit l-am lăsat” (p. 148); „O altă metodă: vedem
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
starea de nesiguranță (condiția de om liber și răspunzător de faptele și deciziile lui Îmi părea mult mai șubredă și mai «provizorie» decît cea de servitute socialistă. Și, măcar parțial, era adevărat) [sublinierea ne aparține] și criza de identitate. Mă frămîntă dorul de «casă», nu Îmi venea să cred că tot trecutul meu a fost irelevant”. Dar, cum o Întoarcere nu mai era posibilă, noua sa existență a devenit o competiție cu sine, În care a ieșit Învingător În cele din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe jumătate; ți-am strivit mila,/ rătăcirea mea a început odată cu rana.” Formula este similară în Triumful dantelei (1997), doar că își pierde semnele de punctuație: „Întotdeauna spre ziuă uruie jucăria de gheață/ cu roțile bolnave/ de-acum am să frământ dantele potcovite cu mătase de carne/ vine pe urmele noastre Întunericul Libertății/adică rămășițele degetelor Oferta”. Proza publicată de M. - Eu, meseria de călău și melancolica regină (1997), Felipe și Margherita (2000), Casa Verdi (2001), Măcelul cămătarilor (2002) -, precar sangvinizată
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
Pirandello, Adolfo Bioy Casares, Truman Capote, William Blake, J.L. Borges, Samuel Beckett, Bruno Schultz, Friedrich Nietzsche induc ideea semeață de identificare cu breasla universală din care I. ar face parte. Problema identității (a sa și a unui întreg popor) îl frământă pe poet. În volumul România. Post scriptum (1998), ce conține și Scrisoare deschisă despre fratele meu. Domnului Gorbaciov - un poem despre revoluție, apărut în numărul din 6 ianuarie 1990 al revistei „Orizont”, text expediat clandestin postului de radio Europa Liberă
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
Moartea lui Virgil -, dar și spre o ispită: aceea de a căuta oglinda propriei sale experiențe, de om al secolului al XX-lea, unul din secolele desigur cele mai pitrocite de istorie și de excesele ei, în epoci îndepărtate, dar frământate în egală măsură de marile întrebări ale sfârșiturilor de ciclu, de presimțirea că drama condiției umane își schimbă actorii și costumele, dar nu și esența. Scrisoarea a șaptea nu e nici o biografie romanțată, nici o vulgarizare a gândirii platoniciene, ci o
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
registrul comic, în vreme ce schematismul le pândește pe cele cu accent melodramatic, unde sare în ochi înrâurirea ideologiei poporaniste. Însă cu nuvela Domnul de la Murano („Adevărul literar și artistic”, 1926), I. găsește formula, reflexiv-melancolică, în care își poate investi o interioritate frământată de incertitudini. Camil Petrescu, în „Cetatea literară”, îl remarcă numaidecât. Vor urma alte câteva scrieri, incluse în volumul Domnul de la Murano (1928), ce prilejuiește numai comentarii favorabile. Cu o turnură confesivă, nuvelele lui I., unde tristețea e destrămată când și
IONESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287586_a_288915]
-
în Istoria - o meditație asupra trecutului. Profesorului Vasile Cristian la a 65-a aniversare, Iași, 2001, p. 81-102. • LIPRANDI - ISTORIC AL PRINCIPATELOR ROMÂNE ȘI AL BASARABIEI. NOI CONSIDERAȚII PE MARGINEA UNOR LUCRĂRI ISTORICE RUSE INEDITE Igor Șarov Într-o epocă frământată de lupte naționale, de la începutul secolului XIX, sud-estul Europei a început să preocupe îndeaproape nu numai cercurile politice, ci și opinia publică europeană. Numărul celor interesați de Țările Române, în general, și de Basarabia, în special, a crescut considerabil în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]