3,538 matches
-
punct în părete, și-i zise: - Haide vino, vino de dormi lângă mine! O candelă cu lumină trandafirie răspândea raze slabe pe vioriul părete ornat cu flori de argint, pe cerul violet al patului garnit cu broderii albe și fine; frumoasa statuă vie se urcă în patul ei ca Susana în baie și bietul băiat se așeză lângă ea sorbind-o cu ochii și mîngîindu-i sânul. Ea zâmbea mereu, cuprinsă ca de un vis ceresc, se-ntindea leneș în patul ei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce-o să rămâie din voi?... Marie! E ceva penibil în maștele astea... danse macabre... Ah, câte virtuți n-a murit aci, câte inimi! Și fiecare din ele ar fi putut face un om fericit... unul. Aș! unul?... Tu ești o frumoasă moartă, Marie, o moartă frumoasă... Tu n-ai inimă... Murit-au și inima ta într-un bal mascat... de-ai rămas rece ca marmura? Iar? Aide... să uit... în poveștile lui Hoffman unul îndrăgește un chip de ceara ce sta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu dispune de elemente de reprezentare lingvistică. Pentru a povesti o întâmplare, este nevoie de cuvintele care să o descrie. O întâmplare în care este implicată Mina, una dintre nepoatele mele, demonstrează foarte bine acest aspect. Pe când se uita la Frumoasa din pădurea adormită, de Walt Disney, în clipa în care regele a dat ordin să fie arse toate vârtelnițele din regat, ea m-a întrebat: „Spune-mi, de ce ard toate bicicletele?”. Ce ar fi înregistrat memoria ei, dacă nu i-
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
vila Carmen pentru a întâlni un medium, doamna general Carmencita Noël. Ea este convinsă că reușește să comunice cu un spirit, „Bien Boâ”. Cel care fusese preot în Hindustan în urmă cu 300 de ani este îndrăgostit și vrăjit de frumoasa Carmencita, care ia morfină pentru o mai bună comunicare cu lumea de dincolo. Din 1904, doamna general o ia ca asistentă pe Marthe Béraud, un celebru medium european. Sub numele de scenă „Eva Carrière”, ea joacă un număr în care
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
câștigătoare. Personal, nu mi se mai par impresionante numerele de magie, în care știm că efectul se datorează unei îndemânări (manipularea cărților) sau unei ingeniozități incredibile (care uneori necesită un echipament cotisitor). Cât despre teleportarea (ca în Star Trek) a frumoasei asistente dintr-o parte a scenei în alta, știm bine că fata ce reapare nu este decât sora geamănă a celei dintâi... Adevărul este pentru încă o dată „în altă parte”, după cum îi place să spună eroului din Dosarele X... Concluzie
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ci despre un joc video. Într-adevăr, așa suna un titlul din revista de jocuri video Player Station 1 după cea fost lansat Tomb Raider III. Cu toate acestea, mulți elevi s-au înghesuit să o aibă ca profesoară pe frumoasa Lara Croft! Dar iată că jocul este prea dur, așa cum afirma și editorialistul: „Stop! Help! În fața unei dificultăți la limita suportabilului, am crezut de cuviință, să vă ușurăm viața cu un pont - dumneavoastră, celor care ați investit în acest coșmar
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
prinse-n pioneze, alandala, asemenea pașilor pe-o punte. Mr. Punch, un pepene în pantaloni de hockey, Dădea pe gât o carafă de whisky. „La Belle France”, într-o togă alb-roș-albastră accepta brațul „protectorului” său, necioplitul Edward al VII-lea. Frumoasele de music-hall de dinainte de război Aveau gâturi de gâscă, semnături sofisticate, „grains de beauté” și coafuri asemănătoare cozii de cocoș. Dar posterul cel mai frumos era, de departe, acela în care doi, trei tineri în kilturi kaki erau șfichiuiți de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
fost dotat din ceruri”. În Serafita (1872) imaginația este mai slobod pămînteană, erosul mai vinovat. Heliade cîntă „buzișoarele” de coraliu, „limbulița” iute, dar trece repede pe puntea ce duce spre „focariu sacru” și „olacaustul divinilor uimiri”. Asta după ce fixează pe frumoasa Serafita În ambianța grădinilor empiree: „Ești fericirea lunii și centru-n firmament.” Tendința de a sfinți femeia vine din poezia evului mediu. Heliade cutează s-o identifice cu „misticul trianglu”, spiritualizînd complet ideea de feminitate pînă ce amorul devine un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
personală. Marea este, dealtfel, obiectul cel mai puțin convențional din poezia lui Bolintineanu. Să urmărim cîteva din atributele lui. Întîia Însușire este transparența. Marea este „azurie” și, privită de aproape, se vede lucrarea dumnezeiască: „O pulbere-argintoasă de mii de peștișori, Frumoase mozaice, divine, infinite, Ce schimbă-ale lor forme bizare, strălucite! Ce ne amintă Încă p-al vieții autor, Făcînd ca să se uite durerea ce dărîmă!” și efectul ei este desfătarea care șterge contururile aspre ale lumii. Desfătător, cu efecte purificatoare este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Dificil. Fiecare femeie este, În felul ei, „tip de rară frumusețe”, un arhetip. Reținem două dintre ele: „Greaca dulce, spirit fin Cu perfidă frumusețe, RÎde cu lacrimi pe fețe, Ploaia verii pe timp lin” și: „Dar n-atingeți nicidecum Pe frumoasa mea Ioană, Pe românca macedoană, Floare cu plăcut parfum, ......................................... Are-n meși piciorul ei, Nud, alb, mic ca o Diană Sub al piersicii tulei, Sub șalvarii de sultană!”... Aceste grațioase făpturi beau pînă la fund cupa desfătării, dar, Încă o dată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ambiguu: o exaltare a grației, un joc al inocenței, dar și o subtilă perversitate, o Întîrziere În desfătare, o complicitate ce poate duce departe. Figura inocenței se slujește În poezia lui Bolintineanu și de alt mesager: lumina (cu derivatul: soarele). Frumoasa Ioana, româna macedoană, „poartă soarele pe figură”, fruntea femeii din O noapte de amor iese din părul negru precum dimineața din ceața nopții „revărsînd lumini din cer”. Oriunde apare (și apare des) o ființă suavă și dulce, apare, numaidecît, și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o Elisa, „limbă suavă de poezie”... Muzele lui Al. Sihleanu (Armonii intime, 1857) sînt Ema, Sofia și Elvira. Cele ale lui Alex. Depărățeanu (Doruri și amoruri, 1861) Iacinta și Nini. Pentru Grigore H. Grandea crosul ia Înfățișarea Elizei și a frumoasei Nina. I.C. Fundescu vede În Elvira (Flori de cîmp, 1864) un templu și, la drept vorbind, Însăși divinitatea („Ființa ta mi-e templu, Îmi e dumnezeirea”). Elvira apare În Don Juan ou le Festin de pierre de Molière și În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stimulat de vechea credință populară despre Paștele Blajinilor - locul de trecere spre alt tărâm. El vrea să coboare În lumea Blajinilor, vrea să afle „tâlcul” care să-i permită „trecerea” și după trei tentative eșuate, renunță și pleacă În străinătate. Frumoasa Arghira Își recapătă vederea altfel, printr-un miracol: Într-o zi apare o tânără țărancă, Zamfira, care o Îndeamnă să se spele cu apa adusă de ea și, spălându-se Începe să vadă. Un alt mit este acela al „schimbării
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
sfârșit odată găsi tânărul vreme cu prilej când cotoiul dormea și atunci călcă pe coadă cu toată puterea’’. Ce se întâmplă de aici încolo, nașterea fiului de împărat, pe nume Dizir, nefericirea lui de a nu se putea apropia de frumoasa Caliroe datorită lungimii nasului, întâlnirea cu bătrâna vrăjitoare, posesoarea unui nas nemaipomenit de scurt etc., toate aceste peripeții, așadar, nu fac decât să susțină ideea morală a povestirii, dezvăluită abia în final. Este un final în care racordarea filonului magic
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în care se complace logica de astăzi. În posibilul acela gol trebuie să vedem risipa care precede orice incarnare. Chimistul, pentru a face un produs reușit, nu "se joacă" încercînd sute de produse sintetice inutile? Formulele sânt ce-i drept, frumoasele fără corp, dar ele termină prin a prinde unul. Și numerele imaginare au fost privite ca simple ficțiuni, și totuși s-a găsit până la urmă o modalitate de a le justifica și a le face intuitive. Ce vreau să spun
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înainte de 1848. De la anul acesta începînd, românii au pierdut simțul istoric. Cuvinte nouă fără cuprins, oameni noi fără trecut și fără valoare, o limbă păsărească în locul vrednicei limbe a strămoșilor, instituții nepotrivite cu trebuințele modeste ale țăranului dunărean au înăbușit frumoasele și spornicele începuturi ale unei literaturi într-adevăr românești, ale unui naționalism nu de fraze banale, ci d-un cuprins real, Nu-i minune dacă în mijlocul {EminescuOpIX 128} unei dezvoltări care, cu suflarea sa nelegiuită, au rupt fir cu fir
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
servit și la vreme. - Nu ne îndoim că răul, odată arătat, va fi și îndreptat curând. [14 noiembrie 1876] STUDENȚII DIN VIENA A ieșit de sub tipar raportul anual al Societății studenților români din Viena. Acest raport ni arată icoana unei frumoase împreună viețuiri, care ar trebui invidiată și imitată de studentii universităților din țară. În anul scolastic 1875/ 76, societatea a ținut 20 ședinți, în aceste s-au cetit 6 operate și 6 critice, s-au schimbat statutele - conform unei ordinațiuni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și al unei imaginații utopiste. Făr' a avea el însuși talent poetic, dă cu toate acestea tonul unei direcții poetice a cării merite consistau într-o limbă pocită și în versificarea unor abstracții pe jumătate teologice, pe jumătate sofistice. Ruina frumoasei limbi vechi care se scria încă cu toată vigoarea în veacul trecut o datorim în mare parte înrîuririi stricăcioase a lui Eliade. Întâmplările politice de la 1848 și petrecerea sa în străinătate îi răpiră și restul de bun simț cât îi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pot să vadă cum pielea lui Mariedl se decojește pentru că praful de aur o apasă așa de tare. Plutește peste Erna și Wottila, care acum vor fi îngropați împreună, și presară un pic de aur peste căpățânile făcute praf. Apoi frumoasa Mariedl plutește și peste sărmanul Herrmann care n-o să mai fie niciodată eliberat din închisoare și îl dăruie și pe el cu un pic din praful de aur. Și nici Grete nu-i uitată, acum că o să ajungă la balamuc
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
noastră, vă rog, vă rog, vă rog... (Schweindi se pune în mișcare și îl sărută pe Jürgen pe gură, pe Cârciumăreasă pe frunte iar pe Karli pe frunte și pe gură. Karli își șterge scârbit buzele. Schweindi se duce la frumoasa Pereche și îl bate stângaci pe frumosul bărbat pe umăr. Bărbatul frumos se ferește fără să-și ia ochii de la frumoasa femeie. Schweindi apucă mâna care îl împinge deoparte și și-o pune între picioare. Frumosul bărbat îl cântărește foarte
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
călătorilor, spre amuzamentul tâlharilor care îl vor prăda și-l vor lăsa aproape mort în drum, însă deznodământul se dovedește a fi favorabil omului evlavios, care se va salva de la îngheț, dar se va bucura, pe deasupra, și de atențiile unei frumoase văduve, pe când răufăcătorii vor sfârși în ștreang. „Sfinții erau figuri atât de reale, atât de materiale și atât de comune în viața religioasă cotidiană, încât de ei se legau toate impulsurile religioase mai superficiale și mai senzoriale.”510 Unii sfinți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Frumoasă ce-i cum nimeni nu mai 964 Ibidem, p. 24. (trad. n.) 965 E. Talbot Donaldson, op. cit., p. 54. 966 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, ed. cit., p. 315. 967 Ibidem, p. 31. 261 este,/ și toți ca pe frumoasa din poveste,/ Toți o sorbesc din ochi. <<Prin grea perdea/ De nouri negri n-a-nflorit vreo stea/ Mai limpede cât Cresida>>, grăiesc/ Acei ce-o văd în negrul ei veșmânt,/ Măcar că ochii ei în gol țintesc,/ Dosită cum stătea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
totuși și astăzi prin tufișuri unde lama plugului n-a pătruns, pe margini de drumuri, pe locuri virane ori în curți neîngrijite. În tufișurile tot mai răzlețe, caracteristic este păducelul (Crataegus monogyna), iar la marginea acestora, din ce în ce mai rar, se găsesc frumoasele graminee, mult iubite de popor, de tineri mai ales: negara (Stipa capillata) cu firul frumos și mlădios, păiușul (Festuca valeriact) și pirul crestat (Agropirum crestatum). Din flora măruntă, foarte răspândită este bărboasa (Andropogan ischaemum), ce predomină la poalele Dealului Pleșa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de Mangop că a fost o „femeie stearpă” Acoperământul mortuar rămas după ea se spune că ascunde „o fire misterioasă și o adevărată enciclopedie universală”. Pentru aproape 32 de ani după cum s-a consemnat, voievodului i-a stat alături prea frumoasa Maria Voichița, fiica domnitorului muntean Radu cel Frumos și a Mariei Despina (cu acesta Ștefan cel Mare a purtase câteva războaie). Viața și faptele lui Ștefan se împart în două epoci distincte: până la căsătoria cu Maria Vochița și după. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
călătorilor, spre amuzamentul tâlharilor care îl vor prăda și-l vor lăsa aproape mort în drum, însă deznodământul se dovedește a fi favorabil omului evlavios, care se va salva de la îngheț, dar se va bucura, pe deasupra, și de atențiile unei frumoase văduve, pe când răufăcătorii vor sfârși în ștreang. „Sfinții erau figuri atât de reale, atât de materiale și atât de comune în viața religioasă cotidiană, încât de ei se legau toate impulsurile religioase mai superficiale și mai senzoriale.”510 Unii sfinți
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]