15,687 matches
-
indigenă zîmbește cu ochii la cer și cu indexul mîinii drepte îndoit grațios sub bărbie, și o casă masivă pe a cărei fereastră, la parter, o firmă mică anunță că în fundul curții, "Florăria Kerekes" fabrică abat-jours-uri și flori artificiale. Din fundul curții, probabil de la "Florăria Kerekes" - un personaj nedefinit, cu un pardesiu care îi ajunge pînă aproape de glesne - ceea ce îl face să semene cu iepurele din Alice în Țara Minunilor, - iese grăbit și mormăind. Domnișoara de la librărie tratează, urcată pe o
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
eden boem care zvîcnea în cubul de beton fără ferestre în care fuseserăm forțați să trăim. La adunările de poezie din Sala Oglinzilor, unde Jebeleanu îl făcea pe Virgil Theodorescu suprarealist conformist, fie-le țărîna ușoară, ne adunam întotdeauna în fund, în colțul din dreapta: Ileana Mălăncioiu, Virgil, Turcea, Nino, eu... Virgil spunea: ăsta e colțul poeților, pe noi nu ne schimbă nimeni și poate că avea dreptate. Nu aș putea spune că a fost un dizident, deși a încasat în mai
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
am fi tras și o linie de drum de fier... Intraseră de mult în sat, răscolind cu copitele cailor praful uliței și hămăitul amorțit al câinilor osteniți, moleșiți de căldura namiezei. Ajunseră în fața casei popei - clădire mare, gospodărească, într-un fund de grădină plină de flori, cu sticle colorate în vârf de bețe; Ilie voi să-și ia rămas bun; școala era mai departe, la vale. - Tot vorbeai de apă rece, finule, vino de bea un pahar cu o dulceață, după
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
și el strâmbase puțin, dar se stăpânise repede. - Parcă-i stătută... I-ascultă, netotule, se repezi el la Matache, asta nu-i apă scoasă acum din fântână, era în ciutură și nu ți-ai dat osteneala s-o slobozi până la fund. Hai șterge-o, neghiobule, de scoate alta, că noi atâta avem pe suflet, apă chioară, dar bună. Părintele își vărsa necazul pe trândăvia oamenilor; gura i se umpluse de amărăciune. Mai băură un pahar, dar pe încetul: - Ei drăcie, bombăni
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
curte, în jurul fântânii; își va dărâma bineînțeles casa, clădindu-și alta pe locul ce-l avea nu departe de școală; pe locul mare din fața bisericii va ridica un cazinou și un otel, plantând un parc de brazi de jur-împrejur, până în fund de tot, la �curmătura dealului"... Vedea mare, modern... Va avea nevoie, firește, de bani; vor contribui toți ginerii și feciorii lui; vor apela și la cooperativă, și la federală, și la o bancă agrară, și la vreo bancă din București
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
linguri pictate, de lemn, opt săpunuri bune de sulemenit și de rumenit, o putinică de lemn plină cu ace de sule, un săculeț de piele cu nisip de călimară, un mănunchi de lumînări de ceară, Și încă erau, mai la fund, un ziar cusut în piele, o scatulcă mică, un chilin uzat, o blană de urs pentru o capră de trăsură, un covor alb, rău, ros de șoareci, o perdea uzată de lînă. Înșirate pe fundul lăzii erau toate instrumentele ce
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
Și încă erau, mai la fund, un ziar cusut în piele, o scatulcă mică, un chilin uzat, o blană de urs pentru o capră de trăsură, un covor alb, rău, ros de șoareci, o perdea uzată de lînă. Înșirate pe fundul lăzii erau toate instrumentele ce țin de o tipografie și cu litere românești. Din toate numai acestea au rămas, scoase afară, în palidul soare de toamnă. Celelalte s-au dus fumegînd, sub pecețile negre de ceară, înapoi înapoi, în mîna
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
fabrică de conserve și de unde au plecat spre întinsurile Marii Uniuni de odinioară miliarde de borcane cu legume conservate. Asta la început. Mai apoi bogăția în minerale și îngrășăminte naturale de pe albia fostului râu Botna a secat, mâlul proverbial de pe fundul tuturor râurilor care suferă astfel de transformări, se hleizează, sarea pământului iese la suprafață, țâșnește la vedere cum s-ar spune sărăcia cea albă. Abia atunci descoperi grava "eroare" inițiată de om ca să pătimească omul. Leguma nu mai crește - frunza
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
galben al ierburilor uscate. Mâlul ține și el cât poate să țină un mâl. Înainte vreme, din Botna asta se scotea atâta pește încât puteai hrăni nouă sate. Exista pește cu nemiluita că-l prindeau uneori sătenii cu coșul fără fund. Un astfel de coș făcut din nuiele îl proptești în apă după care cotrobăi prin el și prinzi peștele cu mâna. - M-au anunțat că de săpt-viitoare or să mă facă și pe mine șomer. Asta ca să fie ca la
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
materie primă și zilele noastre sunt numărate. Ia ulceaua cu vin și își toarnă cu smerenie și mare grijă în pahar. În singurul pahar aflat pe îndestulătoarea masă. Se închină, făcându-și semnul crucii, zice "sănătate" și bea conținutul până la fund. Îl reumple și-l oferă mătușii Palaghia care fără să se codească se supune aceluiași protocol chiar dacă în acea zi a consumat și ceva "bunghi". Paharul trece de la unul la altul ca o cupă transmisibilă dintr-o finală de fotbal
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
Și mă bucur să întâlnesc în versurile omonimului meu, unul ce trimite spre același abis sau unul măcar analog: "Abisul tot, stă'n veșnică lumină". La el, binențeles, e vorba de abisul marin, cu "Cefalopode, alge, pești albaștri" care "Pe fundul mării-adânci țin loc de aștri". Mărturisesc, însă, că ceea ce m-a determinat să scriu aceste rânduri nu este atât recitirea versurilor, cât revelația povestitorului Nicolae Balotă. Tot printre cărțile trecute în fișierele unor biblioteci la numele meu, am văzut mai
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
Emil Brumaru Cît de greu m-am limpezit. Zațul stă pe fundul ceștii Neted, fin, nezdrențuit De cărările caleștii Ce-mi purta viața aiurea. Scapăt și mă-nvolbur totuși! De butucul copt securea Reazăm. Capete de lotuși Nu mai tai. Ci sorb păduri De mesteceni, pipăi scorburi, Ard pe ruguri, ca-n scripturi
Transcrierea sonetului lungit la infinit by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/16507_a_17832]
-
cu istoria ocheadele tale complice aruncate destinului fornicația ta cu timpul ținut în pragul ușii mormanele tale de morti adesea culeși între două fronturi între două linii de apărare între două lumi sau macerați în posadele minerale ale uitării pe fundul Mării Sarmatice devenit gorgan în care fantasmele tale călare pe armăsari albi zac îngropate în picioare cu toate podoabele preistorice psalmodiind autocompasiunea celor care cerșesc în temple cu toata șmecheria lirico epica a saltimbancilor din spațiul stepobalcanicopontic stoarsa că un
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
Grigurcu Lașități de prisos cutezanțe utile cum moartea o boală solidă cum un nod marinăresc un strigăt abrupt cum un munte pe care-ai fost ispitit să-l urci glasul de bas al norului pămîntiu un iaz din copilărie la fundul căruia doarme și se trezește-n răstimpuri o muzică de jazz o furtună de odinioară ce te furnică pe sub piele cînd nu te gîndești la nimic cîteva muște pe geamul din bucătărie atît de obraznice jucîndu-se cu increatul.
Bilanț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/2601_a_3926]
-
primii pași. Lăstarii zilei se arătau ofiliți și semințele roșii încolțiseră peste tot, în bălegar și în dosul caselor, unde umbra era prielnică și aracii cu muguri la rădăcini: ce era să fac? Un timp, am zăcut pe cimentul din fundul curții: nu mă mișcam, nu încercam să mă ridic, mă inventam într-un somn ce nu era decât al meu, nu pridideam să închid ochii pentru a zidi înăuntrul lor femeia pe care abia o cunoscusem, un pui de delfin
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
o prelucă Urc prin pădure după ciuperci. Oi înfundate una în alta, berbecii, vigilenți - Cicadele scârțâie pe o vioară nedată cu sacâz Mai încolo e butura, înspăimântătoare, Buhai de baltă în mătasea broaștei, Bunica spune: nu vă apropiați, Este fără fund, iar apa spurcată... Cerul mă urmează. Câte dintre cele care m-au inspirat știu asta? Iar celelalte au vreun câștig? Poate timpul va spune, îngânându-le șoapta... Amintiri, ca niște cămile traversând deșertul. * Cerbul cel tânăr și-a făcut harem
Poezie by Romulus Ioan Joca () [Corola-journal/Imaginative/2937_a_4262]
-
Bulgări de alge asemănătoare Cladophorei. E o climă constant blîndă, antialergică, antiastmatică. Ar trebui numai să îmbunătățim uneltele. Moartea e o perspectivă îndepărtată. Plictisul se cristalizează ca sarea pe epiderma expusă razelor. Soarele-i static: iluminați cu led-ul pe fundul unui borcan. Nadia investighează vile, terase, șezlonguri pe care trupurile pînă în clipa aia au zîmbit. (din volumul în curs de apariție Bonobo sau cucerirea spațiului)
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
burtă și a început să citească dintr-o carte. Eu am alergat la apă și am adunat scoici și m-am uitat la o fetiță care nu avea nimic pe ea. Cînd m-am uitat mai bine, am văzut că fundul ei era pînă la buric. Dup-aia am văzut că toate fetițele au așa." Cele mai mari nedumeriri sînt, firesc, de natură erotică. Diferențele percepute la fete îl sperie și îl atrag în egală măsură. Reacționează imprevizibil pentru că, deși nu
Remix de generație by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11111_a_12436]
-
detensionării), poetul recurge la cîteva inserturi dure, precum lovituri de pumnal aplicate convenției: ,Vai vouă, rîturi de porci/ cum veți cînta, cum veți cînta sub stele/ Caracal Sighișoara mea, Caracal Sighișoara copilăriei mele.// Vai nouă, versuri/ mișcîndu-ne încet ca niște funduri/ de rațe împietrite în bătaia lunii,/ între sunetul unei împușcături și ecoul ei" (Vai vouă, rînturi de porci). Dar pușca d-sale nu-și propune a răpune ostentativele trivialități atît de în vogă, țintind din fericire mai departe... Tehnician impecabil
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
de pământ/ dacă voi începe să bat câmpii/ ca ianuș/ căruia nu-i mai tace gura/ deși e elocvent ca un rinocer// nu-i pot suporta pe revoltații care nu vor decât/ să se integreze-n sistem/ să-și arunce fundul pe fotolii plușate/ lăsați-mă în pace cu lecțiile de istorie/ mie îmi plac învinșii/ idealiștii/ luptătorii nepregătiți și stângaci// iubesc proștii din care viața mușcă până la os/ și pe mânioșii tocmai bine pârguiți pentru morgă." (Nu mă mai încurc
În oglindă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11183_a_12508]
-
de posbiilitatea de a vă vedea, de a conversa o oră cu dumneavoastră, ceea ce pentru mine e o binefacere, o alinare a neplăcerii de a-i vedea pe toți acești inși care tot măzgălesc și au să se ducă la fund fără ca măcar să-și dea seama. În fine, consolările ce ni se cuvin, și doresc să fie aceleași, ne vin din alte locuri, de departe. Cel care se slujește de frânghie, de frânghie va pieri! L-am văzut ieri cu plăcere
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
unul singur un tren cu muniții în gara Comarnic. Povestea faptei lui are să v-o relateze atunci când vom sărbători victoria. Mi-ar fi teamă să nu-i stric efectul dacă aș face-o eu, cu un condei leneș și din fundul patului. Căci am febră, o febră inexplicabilă și care, cred, n-o să mă slăbească decât atunci când am să părăsesc această umbră a pădurilor în care mă apasă inacțiunea și singurătatea sau prostiile pe care vin să mi le spună tot
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
Ianuarie 2011, p. 7. 3 James M. Buchanan, "The Domain of Constituțional Economics", în Constituțional Political Economy, December, 1 (1), 1990, pp. 1-18; James M. Buchanan, Choice, Contract, and Constitutions, The Collected Works of James M. Buchanan, vol. 16, Liberty Fund, Indianapolis, 2001. 4 Ibidem, p. 14. 5 James M. Buchanan, "The domain of constituțional economics", Constituțional Political Economy, 1990, Volume 1, Number 1, p. 1. 6 Viktor J. Vanberg, "Market and State: the perspective of constituțional political economy", în Journal
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Ibidem, p. 86. 26 Ibidem, p. 87. 27 Ibidem, p. 88. 28 Ibidem, p. 89. 29 Ibidem, p. 93. 30 Ibidem, p. 97. 31 James M. Buchanan, Gordon Tullock, The Calculus of Consent: Logical Foundations of Constituțional Democracy, Indianapolis, Liberty Fund, 1999. 32 J. M. Buchanan, "Public Choice after Socialism", Public Choice, Vol. 77, No. 1, 1993, p. 68. 33 Ibidem, p. 69. 34 Idem, "How can Constitutions be Designed șo that Politicians who Seek to Serve "Public Interest" can Survive
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
Public Choice, vol. 77, nr. 1, 1993. Buchanan, James M., "The Domain of Constituțional Economics", în Constituțional Political Economy, December, 1 (1), 1990. Buchanan, James M., Choice, Contract, and Constitutions, The Collected Works of James M. Buchanan, vol. 16, Liberty Fund, Indianapolis, 2001. Buchanan, James M., Tullock, Gordon, The Calculus of Consent: Logical Foundations of Constituțional Democracy, Indianapolis, Liberty Fund, 1999. Constituția Republicii Socialiste România, 1965. Constituția României, 2003. Samuelson, Paul A., "The Pure Theory of Public Expenditure", Review of Economics
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]