2,365 matches
-
alt animal, chiar în virtutea autonomiei sale infinit superioare, comportamentul este cel care orientează presiunea de selecție. Iar când comportamentul a încetat să fie, în principal, automat pentru a deveni cultural, trăsăturile culturale înseși aveau să exercite presiunea lor asupra evoluției genomului"116. Formarea psiho-socială a personalității pornește de la eu ca anticipație emoțională. Ceea ce-l angajează pe direcția personalizării este conținutul lui atitudinal (de atitudine anticipatoare). Dar ceea ce-i conferă și îi menține identitatea cu sine însuși, dincolo de orice formă de personalizare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Îmbătrânire diferențiată , iar vârsta biologică nu este Întotdeauna similară cu cea cronologică. Cauzele acestei inegalități În ritmul Îmbătrânirii la diferite persoane sunt numeroase, printre care se numără și ereditatea, factorul genetic. Fiecare dintre noi vine pe lume cu un anumit genom, cu un anumit capital genetic, care prezintă importanță În procesul Îmbătrânirii , dar nu reprezintă totul. De aceea, longevitatea nu poate fi considerată, În nici un caz, numai un "dar al geneticii", un dar al lui Dumnezeu. Numeroși alți factori intervin și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
virali: Există multiple dovezi ale efectului carcinogenic al unor virusuri asupra animalelor și a omului. Sunt implicați atât virusuri ADN (herpetic, Epstein-Barr, Bittner, polio) cât și virusuri ARN (Rous). Mecanismul de acțiune se bazează pe integrarea ADN-ului viral în genomul gazdei, cu apariția de celule mutante. Virusurile ADN invadează celula și își integrează ADN-ul în nucleul acesteia, în timp ce virusurile ARN după invazia celulei intervin în sinteza enzimatică responsabilă de formarea unui nou ADN ce, apoi, va fi integrat în
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
gazdei, cu apariția de celule mutante. Virusurile ADN invadează celula și își integrează ADN-ul în nucleul acesteia, în timp ce virusurile ARN după invazia celulei intervin în sinteza enzimatică responsabilă de formarea unui nou ADN ce, apoi, va fi integrat în genom. 7. Cofactori în carcinogeneză: Alături de factorii cu rol major în geneza cancerului sunt descriși și alții, cu rol modulator: sexul, rasa (albii fac mai frecvent cancere cutanate pigmentare, mongolii choriocarcinoame, japonezii cancere gastrice, iar evreicele și chinezii prezintă mai puțin
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
este principalul vinovat în această infecție nu este limfotrop, nu atacă sistemul imunitar. Responsabili de acest dezastru sunt unii agenți patogeni asociați infecției HIV=mumps (variola, rubeola, rujeola,etc.). Rata de mutații a virusului este foarte mare estimîndu-se că secvențele genomului de la diverse tulpini ale H.I.V. 1 au o rată de divergență de 1% pe an. Aceasta se explică prin rata mare de erori de la nivelul revers transcriptazei și prin rata mare a replicării virale.( Noțiuni generale despre H.I.V./S.I.D.A
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
face vaccinul combinat împotriva virusurilor: mumps, rujeolă, rubeolă după o perioadă de 24-36 de ore devin pozitivi la testele de determinare H.I.V.. Mișto nu !!!!!!!!!!!!!!!!!!! În continuare voi da asemănări între H.I.V. 1 și mumps din toate punctele de vedere: 1.Genomul H.I.V. are două ramuri de 9K iar genomul mumps are 18 k. Ca idee nu se poate ca H.I.V. cu numai 9K în genom să codifice pînă la patru cinci membrane de înveliș. 2.Au proteinele din care sunt construiți
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
după o perioadă de 24-36 de ore devin pozitivi la testele de determinare H.I.V.. Mișto nu !!!!!!!!!!!!!!!!!!! În continuare voi da asemănări între H.I.V. 1 și mumps din toate punctele de vedere: 1.Genomul H.I.V. are două ramuri de 9K iar genomul mumps are 18 k. Ca idee nu se poate ca H.I.V. cu numai 9K în genom să codifice pînă la patru cinci membrane de înveliș. 2.Au proteinele din care sunt construiți ambii viruși sunt asemănătoare. Testele Elisa și imunofluorescență
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
În continuare voi da asemănări între H.I.V. 1 și mumps din toate punctele de vedere: 1.Genomul H.I.V. are două ramuri de 9K iar genomul mumps are 18 k. Ca idee nu se poate ca H.I.V. cu numai 9K în genom să codifice pînă la patru cinci membrane de înveliș. 2.Au proteinele din care sunt construiți ambii viruși sunt asemănătoare. Testele Elisa și imunofluorescență devin pozitive la ambii viruși. By CLAES ORVELL, I* ROBERT RYDBECK 2 AND ARTHUR LOVE 3
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
specializate în tratamentul împotriva infecției prin intermediul ridicării temperaturii pacientului în mod controlat. Vaccinarea este lipsa în totalitate a cunoștințelor privind transmiterea unui agent patogen, factorii ce favorizează acea transmitere, etc. Teoretic fiecare caz de infecție ar trebui studiat prin analiza genomului agentului patogen pentru a urmări locul de plecare a agentului patogen, modul de infectare, boli cronice ale pacientului ce înlesnesc transmiterea agentului patogen, boli cronice în familie, vaccinurile administrate, etc.. Complexitatea acestui studiu ar releva prezența unor agenți patogeni asociați
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
H.I.V., de la modul de răspîndire, de la cum se realizează transmiterea virusului (prin salivă în cazul doctorului ACER de unde apare concluzia că este MUMPS), de la faptul că la virusul mumps dă reacții pozitive la toate testele de determinare a H.I.V., de la genomul virusului (H.I.V. are genomul format din două lanțuri de 9 K iar mumps are genomul de 18 K), de la simptomele principale ce se găsesc la mai toți pacienții cu H.I.V. (umflarea glandelor parotide și a glandelor paratiroide), dar absolut toate
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
răspîndire, de la cum se realizează transmiterea virusului (prin salivă în cazul doctorului ACER de unde apare concluzia că este MUMPS), de la faptul că la virusul mumps dă reacții pozitive la toate testele de determinare a H.I.V., de la genomul virusului (H.I.V. are genomul format din două lanțuri de 9 K iar mumps are genomul de 18 K), de la simptomele principale ce se găsesc la mai toți pacienții cu H.I.V. (umflarea glandelor parotide și a glandelor paratiroide), dar absolut toate cercetările sunt convergente, se
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
doctorului ACER de unde apare concluzia că este MUMPS), de la faptul că la virusul mumps dă reacții pozitive la toate testele de determinare a H.I.V., de la genomul virusului (H.I.V. are genomul format din două lanțuri de 9 K iar mumps are genomul de 18 K), de la simptomele principale ce se găsesc la mai toți pacienții cu H.I.V. (umflarea glandelor parotide și a glandelor paratiroide), dar absolut toate cercetările sunt convergente, se întîlnesc în un singur punct. Dacă ai începe o cercetare și
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
ca să mascheze și să inducă în eroare opinia publică de la adevărul despre apariția virușilor de tip H.I.V.. În calculul acestei ‚asemănări’ dintre virușii de tip uman și virușii întîlniți la maimuțe se iau unele elemente componente ale virusului (membrana, enzime , genomul). Nu se ia în calcul ceea ce importă cel mai mult, organele afectate, cum pătrunde în aceste organe etc. De obicei virusul se adaptează sistemului imunitar al gazdei și datorită unor mici asemănări între sistemul imunitar al maimuțelor și cel uman
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
deoarece în Europa, S.U.A., este același tip de virus, de unde putem trage concluzia că aceste state folosesc în campania de vaccinare aceeași tip de vaccin împotriva virusului mumps(H.I.V.). Rata de mutații a virusului este foarte mare estimîndu-se că secvențele genomului de la diverse tulpini ale H.I.V. -1 au o rată de divergență de 1% pe an . Aceasta se explică prin rata mare de erori de la nivelul revers transcriptazei și prin rata mare a replicării virale. Noțiuni generale despre H.I.V./S.I.D.A
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
în infectarea populației cu H.I.V. este prin intermediu vaccinului cu virusul mumps și prin infectarea de la un om căruia i s-a făcut vaccinul împotriva oreionului . Un alt aspect al evoluției H.I.V. în interiorul organismului uman este modificarea în timp a genomului virusului, astfel că este greu de probat că toți pacienții din ziua de azi au fost infectați pornind de la aceeași tip de virus. Clasificarea H.I.V. s-a făcut după analiza secvențelor virale, deosebindu-se în cazul H.I.V. 1 două grupuri
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
de deziderat și perspectivă (1), (2). a) Apariția chiștilor nu poate fi prevenită în momentul de față. Fiind o afecțiune ereditară, ADPKD ar putea beneficia în viitor de dezvoltarea metodelor de terapie genică; în esență este vorba de inserția în genomul individului afectat a unei gene care să codifice sinteza normală a policistinei (produsul genei PKD1). în același sens, descoperirea acțiunilor policistinei și descifrarea mecanismelor fiziopatogenice intime vor permite introducerea unui tratament patogenic eficace, prin crearea agenților farmacologici și inițierea unor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
gena este unitatea fundamentală a selecției naturale, atunci, după opinia lui Edward O. Wilson, veritabila diversitate biologică este diversitatea genetică. Ca urmare, pentru geneticieni, biodiversitatea este diversitatea genelor și a organismelor. Ei studiază procese cum sunt: mutațiile, schimburile de gene, genomul (masa totală de gene și alte informații ereditare ale unității structurale), precum și dinamica produsă la nivel ADN (generarea evoluției). Pentru ecologiști, biodiversitatea mai înseamnă diversitatea interacțiunilor durabile dintre specii, iar ideea aceasta nu se aplică numai speciilor în sine, ci
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pentru existență. PREFAȚĂ Profesorul Lucian Gavrilă este unul dintre specialiștii recunoscuți ai țării noastre într-un domeniu care a fost întotdeauna interesant, dar care, in ultimii ani a explodat pur si simplu. Odată cu terminarea faimosului proiect de descifrare completă a genomului uman (Human Genome Project) în anul 2003, cercetările s-au multiplicat cu o viteză amețitoare. Citirea integrală a genomului cu ajutorul unor metode precum microarray-ul și, mai ales, analiza datelor cu ajutorul metodelor informatice moderne, a dus la apariția genomicii și a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fost întotdeauna interesant, dar care, in ultimii ani a explodat pur si simplu. Odată cu terminarea faimosului proiect de descifrare completă a genomului uman (Human Genome Project) în anul 2003, cercetările s-au multiplicat cu o viteză amețitoare. Citirea integrală a genomului cu ajutorul unor metode precum microarray-ul și, mai ales, analiza datelor cu ajutorul metodelor informatice moderne, a dus la apariția genomicii și a bioinformaticii care în prezent, constituie unele dintre cele mai fertile câmpuri de cercetare. După publicarea unei monografii de referință
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
definitive. Vaccinarea genetică și terapia genică, pe larg abordate în cursul monografiei, au produs rezultate preliminare încurajatoare, dar mai au încă un drum lung de parcurs până la validarea unei eficiențe clinice. Un lucru este însă cert: mijloacele de cercetare a genomului care să conducă, în final, la descifrarea mecanismelor cancerului există, în prezent. Este doar o chestiune de timp până când savanții vor descifra mecanismele intime ale acestei boli. Se cercetează intens pe toate meridianele, iar pentru accelerarea cercetărilor au fost înființate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
început, calea de semnalizare Toll de la Drosophila a fost caracterizată ca reglator al polarității dorsoventrale a embrionului, fiind identificați genetic mulți intermediari care prezintă similitudini cu receptorul interleukinei 1 (IL-1) și cu reprezentanți ai căilor de semnalizare TLR, de la mamifere. Genomul drosofilei conține copii singulare ale genelor care codifică aceste componente de releu intracelular: proteina adaptorului Taber care este recrutată la membrană, după semnalizare; kinaza Pelle, un omolog al receptorului IL-1, asociat kinazei de la mamifere (IRAK) și Cactus - un omolog al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
CRQ și dSR-CI sunt exprimate în hemocite și macrofage. CRQ este cerută de preluarea fagocitotică a celulelor apoptotice, nu însă și a bacteriilor, dar dSR-CI se leagă la motive variabile, incluzând β-glicani microbieni, ceea ce sugerează implicarea sa în recunoașterea microbiană. Genomul insectei Drosophila mai conține gene pentru cel puțin patru proteine de tip CRQ și pentru alte două proteine de tip dSR-CI, ceea ce face probabilă funcționarea unora dintre ele în recunoașterea microbiană. Numeroase proteine care au domenii lectinice de tip C
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bacterian. Proteina de recunoaștere a peptiglicanului (PGRP) a fost recent identificată ca proteină la molia Trichoplusia ni. Ea se leagă la bacterii Gram-pozitive și este amplificată în corpii grași de către provocatorul imunogen. Homologii PGRP sunt conservați de la insecte la mamifere. Genomul drosofilei are gene pentru zece proteine care sunt foarte similare cu PGRP. Din Bombyx mori s-a extras proteina de legare la bacterii Gram-negative (GNBP). Expresia genelor care codifică pentru această proteină la B. mori și la Anopheles gambiae este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de familii genice. Astfel, șapte gene organizate într-un cluster, codifică izoforme ale peptidului antifungic drosomycin. Proteinele antibacteriene Altacin și Diptericin sunt codificate de trei, respectiv, de două gene, pe când Drosocin, Metchnikowin, Defensin și Andropin sunt codificate de gene singulare. Genomul drosofilei conține 11 gene pentru lizozim, precum și o genă care codifică o proteină ce prezintă patru domenii lizozim. În celulele tubului digestiv al drosofilei sunt exprimate constitutiv, șapte gene pentru lizozim, spre a facilita digestia. Peptidele antimicrobiene reprezintă doar una
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codifică o proteină ce prezintă patru domenii lizozim. În celulele tubului digestiv al drosofilei sunt exprimate constitutiv, șapte gene pentru lizozim, spre a facilita digestia. Peptidele antimicrobiene reprezintă doar una dintre armele răspunsului imun umoral al insectelor. Gena mitricoxidsintazei din genomul drosofilei și gena proteintransferinei transportatoare de fier sunt implicate prin produșii lor în apărarea celulelor gazdei față de infecția microbiană. Ca așezare în genom, unele gene implicate în mecanismele de apărare constituie mici clusteri genici. De exemplu, Spätzle, Toll și Pelle
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]