2,301 matches
-
lor, au ajuns la data de 19 octombrie la Varșovia, unde Hrușciov a început să apostrofeze dur conducerea PMUP imediat după aterizarea avionului în care efectuase călătoria (Brogan: 1990, 55; Fontaine: 1993, 292). Polonia reprezenta o piesă cheie în ecuația geopolitică a Kremlinului, asigurând accesul trupelor sovietice în Germania de Est, bastionul socialismului la granița cu lumea occidentală. Pe cale de consecință, orice schimbare de anvergură în conducerea acesteia avea o importanță de prim rang pentru Moscova. "Dezbaterile s-au ținut într-
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care Statele Unite ar fi putut să îl acorde maghiarilor, ajutându-i să iasă de sub hegemonia sovietică și creând o breșă în interiorul Cortinei de Fier. Nimic mai neadevărat. Washingtonul a sprijinit moral lupta maghiarilor, neimplicându-se însă dincolo de acest nivel. Conjunctura geopolitică existentă, cea a Războiului Rece, făcea posibil riscul ca orice conflict între superputeri să escaladeze incontrolabil către un deznodământ nuclear, poate chiar un al treilea război mondial, fapt mai mult decât dezavantajos pentru ambele părți (Békés: 2006, 322). Președintele Dwight
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
administrația Eisenhower, care și-ar fi văzut astfel prestigiul internațional lezat (Kissinger: 2003, 474). În schimb, sovieticii au profitat de sincronizarea celor două conflicte pentru a îl rezolva cât mai rapid și discret posibil pe cel aflat în propriul areal geopolitic. Mai mult, Kremlinul câștigase chiar un sprijin moral prin criza Suezului: de ce să fie condamnată acțiunea Armatei Roșii pe teritoriul maghiar când britanicii și francezii procedau întocmai în Egipt? (Korda: 2006: 104) În plus, Moscova avea astfel șansa de a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
România cu Ungaria și Austria" dovedește, argumentează cu judiciozitate Sergiu Verona, "că menținerea liniilor de comunicație nu a fost niciodată motivul real pentru amplasarea trupelor sovietice în România". De fapt, prezența acestora se justifica prin rațiuni mai degrabă politice și geopolitice: intimidarea Iugoslaviei, respectiv "creșterea prezenței militare a Moscovei în zona Mării Negre" (Verona: 1990, 233-234). În aprilie 1957, RPR și Uniunea Sovietică semnau un acord "referitor la statutul juridic al trupelor sovietice staționate temporar pe teritoriul Republicii Populare România" în care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în timp ce Bucureștiul apărea ca "beneficiar[ul] acestei măsuri" (Moraru: 2008, 25). La nivel internațional, gestul nu a declanșat din partea Occidentului nicio reacție notabilă. A fost catalogat, așa cum și era de fapt, drept o manevră lipsită de reale consecințe strategice și geopolitice, servind ameliorarea imaginii externe a Uniunii Sovietice și a prim-secretarului PCUS, pentru reducerea bugetului militar al Kremlinului și pentru încercarea de a redresa economia sovietică aflată pe o pantă descendentă (Verona: 1990, 244-246; Verona: 1992, 143-144; Ionescu: 1994, 325
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
câștige un spațiu de manevră mai larg și o anumită popularitate după retragerea Armatei Roșii de pe teritoriul țării. În acel moment, așa cum vom vedea, nu s-a pus însă problema unei distanțări de Moscova. Capitolul 5 Divergențe economice și oportunități geopolitice. Politica externă a Republicii Populare România în ultima perioadă a regimului Gheorghiu-Dej Nimic nu anticipa în 1960, la al treilea Congres al PMR, glacializarea bruscă a relațiilor româno-sovietice care va surveni peste numai doi ani. Cu această ocazie, Gheorghiu Dej
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sa în conflictul sino-sovietic în absența unei creionări prealabile a tumultuosului context internațional de la sfârșitul anilor '50 și începutul anilor '60. În această perioadă, evenimente cum au fost criza Berlinului sau criza rachetelor din Cuba vor modifica în profunzime peisajul geopolitic global, având totodată implicații puternice la nivelul politicii interne a celor două superputeri. Astfel, Statele Unite vor iniția o politică de securitate mai combativă în raport cu cea existentă în perioada administrației Eisenhower, urmărind să răspundă cel puțin la fel de ferm și de agresiv
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
la adresa guvernului american, Hrușciov va introduce clandestin rachete nucleare cu rază medie de acțiune pe teritoriul cubanez. Astfel, se spera în transformarea acestei insule, dominată până recent de către americani, într-un cap de pod pentru extinderea influenței sovietice în perimetrul geopolitic american. Fiind pe punctul de a declanșa o dură ripostă a Washingtonului, Hrușciov, după ce inițial negase existența rachetelor nucleare sovietice pe teritoriul cubanez, a renunțat după ce ambasadorul american la ONU a făcut publice fotografiile obținute cu ajutorul unui satelit care probau
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
tutelare ale Moscovei, imprimând totodată filigranul politicii externe a României ceaușiste: disidența calculată (Copilaș: 2010b). Disputa româno-sovietică atinsese un punct de maximă intensitate. Chiar dacă principala ei dimensiune a fost, indubitabil, una economică, disputa româno-sovietică s-a purtat și în termeni geopolitici, culturali, istorici sau teritoriali. Decizia lui Hrușciov de a trimite arme nucleare în Cuba fără a înștiința conducerea de la București a contribuit substanțial la deteriorarea raporturilor dintre București și Moscova. "Cu mine nu a discutat, nu mi-a cerut părerea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de presiune colectivă împotriva noastră", se destăinuie Paul Niculescu Mizil (2001). În timpul conferinței de la Karlovy Vary, conducerea română va găzdui, ostentativ, o delegație chineză care va vizita RSR din partea ""Asociației prieteniei chinezo-române"" (Hunter Madsen: 1982, 288-290). Gestul transmitea un mesaj geopolitic lipsit de ambiguitate: presiunile, reale sau potențiale, asupra RSR având ca sursă partea europeană (și sovietică) a lumii comuniste vor fi contracarate prin înclinarea Bucureștiului înspre polul asiatic al aceleiași lumi comuniste. Nu va fi nici prima, nici ultima oară
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prin mijloace pacifiste". Pe lângă naționalismul gaullist, tehnologia franceză constituie de asemenea, în optica română, un motiv de consolidare a relațiilor dintre cele două părți (Durandin: 1992, 93-94). Vizita președintelui francez a avut în subsidiar interese politice și în primul rând geopolitice. Transmițând un mesaj indirect Uniunii Sovietice, stat care criticase recent naționalismul, ceea ce echivala cu o capacitate tot mai redusă de a își exercita hegemonia în lumea comunistă de Gaulle se străduia să creeze punți către estul continentului și, aparent, îi
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
francez, a rostit o propoziție memorabilă: "A fi în termeni buni cu URSS este o necesitate pentru România" (Stolojan: 1994, 75). De Gaulle a fost însă cel care a emis-o primul, atunci când i-a prezentat liderului comunist programul său geopolitic. Credem [...] că o dependență prea îndelungată sau definitivă ar compromite echilibrul în Europa. Într-o asemenea situație, Occidentul este nevoit să se înțeleagă cu Statele Unite ale Americii, altfel spus, să existe două blocuri. Asta înseamnă că, pentru a asigura pacea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o țară comunistă est-europeană, să îi "înțepe" pe sovietici, mai ales pentru că aceștia nu se arătau deloc dispuși să coopereze cu Statele Unite pentru oferirea unei soluționări adecvate conflictului din Vietnam (vezi Kissinger: 2003). În plus, ca parte a unui plan geopolitic mai larg, Nixon urmărea să stabilească legături cu China și, eventual, un canal de comunicare informal cu Hanoiul. Să ne oprim deocamdată asupra preliminariilor vizitei, așa cum apar în memoriile lui Kissinger: Reacționând la un raport despre tumultuoasa primire oferită astronautului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
extraordinară demonstrare a independenței României față de Uniunea Sovietică" (Kissinger: 1979, 157). Sigur, în 1979, când Kissinger și-a publicat primul volum de memorii, Războiul Rece tocmai se intensificase, iar un "aliat rebel" ca România putea fi în continuare util strategiei geopolitice americane, chiar dacă nu acesta a fost cazul. Apoi, Kissinger nu cunoștea probabil amănunte de culise care poate l-ar fi convins că România, cu toată disidența sa, deținea un grad de autonomie ridicat în "lagărul socialist", dar nu era chiar
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
evenimentului, dacă luăm în calcul fie și numai cei 850 de ziariști americani care l-au însoțit și amplul ecou internațional pe care l-a declanșat (Carp: 1997, 29-32). Discuțiile dintre cei doi lideri au atins subiecte economice, politice și geopolitice. După ce a declarat, la început, că înțelege raporturile româno-americane "ca relații între două state cu regimuri social-politice diferite, dar care doresc să dezvolte raporturi normale de cooperare, pe bază de egalitate și avantaj reciproc", Ceaușescu s-a arătat interesat de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a aparatului administrativ, a politicii interne și externe și a economiei lăsate moștenire de impredictibilul Hrușciov (vezi Brown: 1997, 3). Cu alte cuvinte, leninismul sistemic renunță la dinamica revoluționară, păstrând dimensiunea ei propagandistică, și devine astfel din ce în ce mai "burghez". Sigur, interesele geopolitice și o anumită inerție leninistă nu lipsesc Uniunii Sovietice în această perioadă. Brejnev a căutat să extindă influența sovietică în Lumea a Treia, Orientul Extrem sau America de Sud; în 1979, a început războiul din Afghanistan în baza acelorași considerente. Dar, în timpul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
putea păstra platforma materială de pe care să se lanseze în atacuri violente tocmai împotriva acestora. Revenind la Cehoslovacia, ca stat socialist, aceasta a fost sensibil diferită de ceilalți sateliți est europeni ai Moscovei. După 1945, nu a intrat în calculele geopolitice ale lui Stalin și nici nu a făcut parte din celebrul "acord al procentajelor" încheiat între liderul sovietic și premierul britanic Winston Churchill. Un procent însemnat al populației se pronunța în favoarea comunismului sovietic, perceput ca o garanție a integrității teritoriale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
niciodată că am deviat de la el" (SR/Romania: 6 September 1968, 1-11; vezi și SR/Romania: 6 November 1968, 16-17; Johnson: 1970, 1-20 sau Cătănuș: 2006, 227-237). În a doua jumătate a anului 1968, România și-a conștientizat deci limitele geopolitice, dar numai după avertismente clare din partea Moscovei și a Belgradului. Exaltarea romantică a politicii sale externe i-ar fi putut cauza mai multe neplăceri, dar o invazie militară coordonată de OTV nu se afla printre ele. Lecția cehoslovacă l-a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
intrau în această categorie. În cazul unei intervenții într-una dintre aceste țări, regimurile comuniste puteau conta, cel puțin în această privință, pe sprijinul unei mari părți a populației. Chiar dacă forțele defensive nu ar fi avut șanse în fața agresorului, riscurile geopolitice pe care un astfel de scenariu le-ar fi antrenat convingeau Moscova că prudența este preferabilă (Jones: 1981, 60-105). Sunt de acord cu Jones până la un anumit punct: da, realismul politic a cântărit greu și în relațiile dintre statele socialiste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
președintele american Jimmy Carter a avut un rol central. Sovieticii erau nemulțumiți cu siguranță că poziția Israelului ieșea întărită în raport cu cea a statelor arabe, acest stat fiind considerat de către Kremlin un cap de pod al influenței americane în interiorul propriului perimetru geopolitic. Nu în ultimul rând, conducerea de la București s-a abținut să intervină în criticarea, ritualică de pe acum, a Chinei. Brejnev a condamnat în termeni duri atitudinea RSR, acuzând-o de "demagogie" și de subminarea potențialului defensiv al "lagărului socialist" în raport cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
liderii PCR (vezi, mai pe larg, "Note de convorbire...", în Mizil: 2001, 522-534). În presa și în discursurile politice sovietice puteau fi găsite des referiri critice la "naționalismul" românesc. Pe de altă parte însă, și Ceaușescu era conștient de limitele geopolitice impuse de către proximitatea geografică a Uniunii Sovietice și de consistentele relații economice pe care RSR le întreținea cu acesta, în ciuda unor fluctuații periodice induse politic. Sucesorul lui Dej a făcut prima sa vizită la Moscova, în calitate de secretar general al PCR
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și în anii imediat următori a fost deseori exacerbată. Moscova căuta să limiteze ecourile destabilizatoare are înăbușirii militare a "primăverii de la Praga" în cadrul "lagărului socialist", nu să le amplifice, riscând astfel să își submineze pârghiile de control asupra propriului condominiu geopolitic și ideologic. Nu în ultimul rând, am avansat la începutul acestui capitol teza conform căreia leninismul sistemic fost cu atât mai amenințător din punct de vedere militar și politic, cu cât textura sa ideologică se disipa iremediabil, "îmburghezindu-l"; cu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încetul. Drepturile omului vor fi legitimate, în varianta lor "burgheză", de către "lagărul socialist", odată cu semnarea acordurilor de la Helsinki în 1975. "Lagărul socialist", dominat în continuare de Moscova, a făcut astfel o concesie majoră filosofiei occidentale, obținând în schimb recunoașterea statu-quo-ului geopolitic postbelic, și anume acceptarea oficială a comunizării Europei de Est. Pe termen lung însă, prețul ideologic și politic plătit va exceda beneficiile geopolitice, pe măsură ce regimurilor leniniste, chiar dacă lipsite de acum în marea lor majoritate de fler revoluționar, le era tot
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în continuare de Moscova, a făcut astfel o concesie majoră filosofiei occidentale, obținând în schimb recunoașterea statu-quo-ului geopolitic postbelic, și anume acceptarea oficială a comunizării Europei de Est. Pe termen lung însă, prețul ideologic și politic plătit va exceda beneficiile geopolitice, pe măsură ce regimurilor leniniste, chiar dacă lipsite de acum în marea lor majoritate de fler revoluționar, le era tot mai greu să facă față cerințelor societăților de conformare la drepturile omului: tendințele "burgheze" interne căpătaseră un nou avânt. Cu toate acestea, reputația
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a forțelor pe continent, cerând în același timp abolirea nou înființatului NATO. Proiectul conferinței a intrat într-un con de umbră până când, în 1969, la un an după intervenția OTV în Cehoslovacia, nerăbdătoare să obțină un acord oficial asupra situației geopolitice europene, Uniunea Sovietică a reînnoit propunerea, aceptând, de această dată, participarea Statelor Unite și continuarea existenței NATO (Kissinger: 2000, 635-637). Confirmând lipsa de fler revoluționar a leninismului sistemic, Kissinger notează: "Odată ce Conferința pentru Securitate Europeană nu a mai avut ca scop
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]