12,132 matches
-
numeroaselor ei comunități etnice, În lucrarea noastră problema identității naționale nu apare În prim-plan. Unul dintre motive este acela că subiecții nu au considerat că identitatea lor etnică ar fi diferită de identitatea națională. Deși se identifică drept etnici germani, În același timp ei se consideră membri ai națiunii române. Mai mult, atît Înainte, cît și după deportare, concepțiile femeilor privind identitatea etnică și națională au rămas aparent constante, nefiind menționate nici ca moștenire etnică, nici națională. Deși au clasificat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În ianuarie 1945. Cu toate acestea, 23 august 1944 este considerat „momentul zero” de către unii istorici ce au tratat problema deportărilor, de vreme ce aceasta a fost ziua În care URSS a „eliberat” România de sub „opresiunea” nazistă, deschizînd astfel drumul persecutării inamicilor - germanii - și a tuturor celor considerați a avea legături cu aceștia. „Eliberarea” României de către Armata Roșie la 23 august 1944 a fost urmată de un val de isterie antigermană În care soldații germani care se retrăgeau au fost brutal bătuți sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
devenind astfel țapi ispășitori pentru acțiunile României În război. Deși decizia a fost luată de Moscova, anumite partide politice din România erau În favoarea pedepsirii etnicilor germani. De exemplu, Partidul Național Democrat, urmînd linia Partidului Comunist Român, a susținut confiscarea proprietăților germanilor și naționalizarea tuturor afacerilor germane. În plus, România Nouă din 11 septembrie 1944 a publicat o declarație-program ce solicita retragerea cetățeniei române tuturor sașilor și șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
șvabilor, iar Ionel Pop, nepotul liderului Partidului National Țărănesc, Iuliu Maniu, a considerat că etnicii germani ar fi un pericol În eventuala construire a unui stat german În interiorul statului român. De asemenea, În octombrie 1944, România Liberă specifica În legătură cu etnicii germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decît lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști În timpul războiului a contat foarte puțin În campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
etnicii germani: „pentru ei (sașii și șvabii) nu exista alt loc decît lagărele”. Faptul că etnicii germani i-au sprijinit sau nu pe naziști În timpul războiului a contat foarte puțin În campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au opus activ naziștilor și regimului Antonescu nu au putut scăpa de acuzația de colaboraționism. Nici măcar etnicii germani care au luptat În armata română nu au putut scăpa de vină, fiind de asemenea deportați. Dincolo de acestea, orice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu pe naziști În timpul războiului a contat foarte puțin În campania de defăimare a primilor. De fapt, chiar etnicii germani procomuniști care s-au opus activ naziștilor și regimului Antonescu nu au putut scăpa de acuzația de colaboraționism. Nici măcar etnicii germani care au luptat În armata română nu au putut scăpa de vină, fiind de asemenea deportați. Dincolo de acestea, orice urmă de bunăvoință arătată armatei germane În retragere, chiar și de etnicii români, a devenit justificare pentru amenzi, Încarcerare și deportare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai ales că obiectul negocierii era o Europă de Est pierdută deja și care nu prezenta foarte multă importanță, cel puțin pentru Vest. Ca o crudă ironie, În momentul În care se luau deciziile la Nürnberg, URSS trimitea deja etnici germani să muncească ca sclavi În URSS. Deși nu se știe cifra exactă a etnicilor germani deportați din România În URSS, se estimează că au fost deportați aproximativ 70.000, dintre care 15-20% au dispărut acolo. Din păcate, România a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
abili. Cu toate acestea, nu surprindea pe nimeni dacă printre deportați se Întîlneau și bolnavi, bătrîni, adolescenți și femei Însărcinate sau cu copii de doi ani sau mai puțin, În ciuda faptului că ordinul oficial interzicea acest lucru. În plus, etnicii germani considerați specialiști sau de neînlocuit În fabrici și uzine au fost de asemenea deportați, deși guvernul român cerea ca aceștia să fie exceptați. Chiar etnici maghiari și români au fost arestați și deportați. La sfîrșitul lui decembrie 1944, mulți etnici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
considerați specialiști sau de neînlocuit În fabrici și uzine au fost de asemenea deportați, deși guvernul român cerea ca aceștia să fie exceptați. Chiar etnici maghiari și români au fost arestați și deportați. La sfîrșitul lui decembrie 1944, mulți etnici germani erau conștienți că există posibilitatea de a fi deportați, dar nu știau unde. S-a instalat panica și mulți dintre ei s-au ascuns În munți, la casele prietenilor sau vecinilor români sau chiar au Început pregătirile pentru a pleca
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
și după război, implicarea „populației native” În arestări, persecutări și chiar atrocități a fost o tragică realitate. În România, pe atunci ocupată de armata sovietică, armata română nu avea altă opțiune decît să urmeze ordinele sovieticilor de a aresta etnicii germani desemnați. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că, Înainte chiar de ordonanță, anumite partide politice independente au sprijinit deportarea etnicilor germani. În plus, faptul că armata română era implicată În arestarea etnicilor germani nu reprezenta cel mai bun model de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ocupată de armata sovietică, armata română nu avea altă opțiune decît să urmeze ordinele sovieticilor de a aresta etnicii germani desemnați. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că, Înainte chiar de ordonanță, anumite partide politice independente au sprijinit deportarea etnicilor germani. În plus, faptul că armata română era implicată În arestarea etnicilor germani nu reprezenta cel mai bun model de urmat. Cu toate acestea, nu putem extrapola aceste afirmații asupra unui sat Întreg sau a unui oraș, pornind de la cîteva incidente
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
casele și valorile lăsate În urmă de deportați, realitatea este că unii români au luat În grijă copiii ai căror părinți au fost deportați, crescîndu-i pînă la Întoarcerea acestora, În unele cazuri mulți ani mai tîrziu. Superioritatea tradițională deținută de germani În domeniul agriculturii și comerțului, tratamentul preferențial de care au beneficiat etnicii germani ca urmare a alianței României cu naziștii și cedarea Transilvaniei către Ungaria În 1940 de către naziști cu siguranță au produs resentimente față de germani. Cu toate acestea, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Superioritatea tradițională deținută de germani În domeniul agriculturii și comerțului, tratamentul preferențial de care au beneficiat etnicii germani ca urmare a alianței României cu naziștii și cedarea Transilvaniei către Ungaria În 1940 de către naziști cu siguranță au produs resentimente față de germani. Cu toate acestea, nu există date exacte care să certifice numărul românilor care au fost implicați activ În deportarea vecinilor lor germani. 4. „Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete... nu conta că ești fată sau ești băiet”. Călătoria
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
erau mai preocupați de nivelul de producție decît de crearea unor oportunități egale de angajare. Astfel, implicarea femeilor În toate tipurile de muncă Își avea explicația În nevoia extrem de pragmatică de a crește productivitatea și de a-i pedepsi pe germani - indiferent de sex. În timp ce genul nu era un criteriu de distribuire a sarcinilor de lucru, pentru majoritatea femeilor, experiența muncii nu a fost În concordanță cu noțiunile tradiționale ale românilor și germanilor privind identitatea de gen. De exemplu, În studiul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
crește productivitatea și de a-i pedepsi pe germani - indiferent de sex. În timp ce genul nu era un criteriu de distribuire a sarcinilor de lucru, pentru majoritatea femeilor, experiența muncii nu a fost În concordanță cu noțiunile tradiționale ale românilor și germanilor privind identitatea de gen. De exemplu, În studiul ei asupra polonezelor deportate În URSS, Jolluck a descoperit că munca prestată de femei, de multe ori similară cu cea a bărbaților, crea disconfort, deoarece „ataca ceea ce ele considerau a fi potrivit
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu reprezenta o opțiune viabilă, fie din motive economice, politice sau psihologice. Magyari, Cocîrlă, Hrușcă și Stoinescu au fost relativ norocoase; alții și-au găsit la Întoarcere casele ocupate, proprietate a altor familii, iar fermele, afacerile, fabricile naționalizate. Mulți dintre germanii care s-au Întors, Într-o „perfectă schimbare a rolurilor anterioare războiului”, au lucrat pentru români ca zilieri, numindu-se „iobagii românilor”, deși unii români au returnat germanilor reîntorși părți din pămîntul pe care Îl ocupaseră. În timp ce unii și-au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ocupate, proprietate a altor familii, iar fermele, afacerile, fabricile naționalizate. Mulți dintre germanii care s-au Întors, Într-o „perfectă schimbare a rolurilor anterioare războiului”, au lucrat pentru români ca zilieri, numindu-se „iobagii românilor”, deși unii români au returnat germanilor reîntorși părți din pămîntul pe care Îl ocupaseră. În timp ce unii și-au găsit casele intacte, alții au descoperit că și-au pierdut unul dintre părinți, soțul, o rudă. Fie că era vorba despre pierderea pămîntului, a unui membru al familiei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
descoperit că și-au pierdut unul dintre părinți, soțul, o rudă. Fie că era vorba despre pierderea pămîntului, a unui membru al familiei sau a libertății - așa cum s-a Întîmplat cu cei urmăriți de Securitate -, un număr important de etnici germani au ales să emigreze În Europa de Vest sau SUA, după reîntoarcerea din URSS. O dată cu creșterea persecutării grupurilor minoritare, În special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
s-a Întîmplat cu cei urmăriți de Securitate -, un număr important de etnici germani au ales să emigreze În Europa de Vest sau SUA, după reîntoarcerea din URSS. O dată cu creșterea persecutării grupurilor minoritare, În special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze -, statul a profitat de pe urma emigrării germanilor, vînzînd În jur de 10.000 (de germani) pe an guvernului
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
grupurilor minoritare, În special a ungurilor, după 1980, acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze -, statul a profitat de pe urma emigrării germanilor, vînzînd În jur de 10.000 (de germani) pe an guvernului Germaniei de Vest În anii ’80. După căderea comunismului, statul a Început să ofere despăgubiri foștilor deportați prin decretul din 1990, dar, avînd În vedere situația economică generală a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acest exod al germanilor a continuat. În ciuda afirmației lui Ceaușescu potrivit căreia etnicii germani erau o parte a națiunii române - și deci nu ar trebui să emigreze -, statul a profitat de pe urma emigrării germanilor, vînzînd În jur de 10.000 (de germani) pe an guvernului Germaniei de Vest În anii ’80. După căderea comunismului, statul a Început să ofere despăgubiri foștilor deportați prin decretul din 1990, dar, avînd În vedere situația economică generală a României, acest ajutor material era mai mult simbolic
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În anii ’80. După căderea comunismului, statul a Început să ofere despăgubiri foștilor deportați prin decretul din 1990, dar, avînd În vedere situația economică generală a României, acest ajutor material era mai mult simbolic. 5. Concluzii Deși tragică, soarta etnicilor germani din România de după cel de-al Doilea Război Mondial nu a fost nici pe departe un fenomen unic, minorități etnice din Cehoslovacia, Ungaria, Iugoslavia avînd aceeași soartă. Deși aceste politici inumane erau impuse guvernelor acestor țări de către URSS, În anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
le plăcea guvernelor occidentale să afirme În timpul Războiului Rece. De fapt, Vestul nu era nici pe departe inocent În această problemă a minorităților. În Încercarea de a „elimina o potențială sursă de conflict național”, Învingătorii au hotărît la Potsdam că germanii din Polonia, Cehoslovacia și Ungaria trebuiau restabiliți - ceea ce a rezultat fiind expulzarea a aproape 6 milioane de oameni din aceste trei țări. Pe lîngă aceasta, deși aliații occidentali și-au manifestat regretul față de proasta interpretare a acordului de la 12 septembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ceea ce a rezultat fiind expulzarea a aproape 6 milioane de oameni din aceste trei țări. Pe lîngă aceasta, deși aliații occidentali și-au manifestat regretul față de proasta interpretare a acordului de la 12 septembrie 1944, ceea ce a dus la deportarea etnicilor germani din România, acest dezacord a fost doar verbal. Mai mult, aliații nu au făcut nici un efort pentru a interveni atunci cînd au aflat de expulzarea germanilor din Cehoslovacia. Doar În cazul minorității maghiare din Cehoslovacia opoziția americanilor a fost suficient
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
proasta interpretare a acordului de la 12 septembrie 1944, ceea ce a dus la deportarea etnicilor germani din România, acest dezacord a fost doar verbal. Mai mult, aliații nu au făcut nici un efort pentru a interveni atunci cînd au aflat de expulzarea germanilor din Cehoslovacia. Doar În cazul minorității maghiare din Cehoslovacia opoziția americanilor a fost suficient de puternică pentru a opri expulzarea. Dacă aliații sînt sau nu responsabili pentru deportări sau orice alte rele tratamente aplicate est-europenilor este o Întrebare care complică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]