5,548 matches
-
Adenoacantomul Tumori cu histogeneză incertăPancreatoblastomul - Carcinom cu celule mici Macroscopie - localizare predilectă: cefalică (peste 2/3 din cazuri), restul de 1/3 relativ egal distribuite Între corpul și coada pancreasului (fig.IV.2); Figura IV.2-Distribuția carcinomului pancreatic la nivelul glandei - cel mai frecvent se prezintă ca: 1. masă tumorală solidă, dură, boselată, neregulată, gri-gălbuie; ○ pot fi: ovoide cu oarecare delimitare de țesutul sănătos. 2. tumori schiroase, retractile; ○ pe secțiune: alb-gri, alb-gălbui; ○ rar zone necrotice și hemoragice (cele slab diferențiate); ○ cele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
cu gastrinoame, 10% din cei cu insulinoame și procente mai mici din cei cu glucagonoame și VIPoame au sindrom MEN. La pacienții cu MEN1 cu tumori insulare, hiperparatiroidismul va fi evaluat chirurgical prima dată, preferabil prin Îndepărtarea tuturor celor 4 glande cu autogrefare imediată. Din punct de vedere clinic, cele mai importante aspecte de tratament a celor cu tumori endocrine a pancreasului sunt determinarea localizării și intervenția chirurgicală optimă. INSULINOMUL Insulinomul este cea mai frecventă tumoră funcțională a pancreasului. Insulinoamele apar
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
mai urgent, deoarece datorită hipoglicemiilor repetate apar leziuni cerebrale permanente și pacienții devin progresiv mai obezi. În plus, tumorile pot fi maligne. În timpul intervenției trebuie palpat tot pancreasul cu atenție, deoarece tumorile sunt de obicei mici și dificil de descoperit. Glanda va fi examinată și prin ultrasunete pentru descoperirea tumorilor mici sau dificil de găsit. Când se găsește tumora, dacă este superficială se poate enuclea, iar dacă este profundă sau invazivă ea va fi rezecată ca parte a pancreatectomiei parțiale. Insulinoamele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
examinată și prin ultrasunete pentru descoperirea tumorilor mici sau dificil de găsit. Când se găsește tumora, dacă este superficială se poate enuclea, iar dacă este profundă sau invazivă ea va fi rezecată ca parte a pancreatectomiei parțiale. Insulinoamele din capul glandei pot fi detectate aproape Întotdeauna. Pacienții cu insulinoame asociate cu sindrom MEN1 au multiple tumori insulare, din care una este dominantă și răspunde de cantitatea crescută de insulină. În acest caz se va rezeca zona pancreatică ce arată descărcările cele
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
va rezeca zona pancreatică ce arată descărcările cele mai mari de insulină la examenul probelor de sânge din vena portă sau la injectarea intraarterială selectivă de calciu. De aceea, intervenția recomandată este pancreatectomia distală plus enucleerea oricăror leziuni din capul glandei. Pentru hiperplazia celulelor insulare, nesidioblastoza sau adenoamele benigne multiple, pancreatectomia distală subtotală scade nivelul insulinei, astfel Încât tratamentul medical să fie mai facil. Pentru carcinoamele celulelor insulare, rezecția tumorii primare și a metastazelor este garantată dacă este posibilă din punct de
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
de gastrină. GLUCAGONOMUL Glucagonomul apare din celulele insulare alfa 2 din insulele pancreatice. Multe tumori sunt mari În momentul diagnosticului. 25% din glucagonoame sunt benigne și limitate la pancreas. Restul au metastazat la momentul diagnosticului, majoritatea În ficat, ganglionii limfatici, glanda suprarenală sau vertebre. Glucagonomul determină un sindrom cu un rash cutanat caracteristic, diabet zaharat, anemie, scădere ponderală și creșterea nivelului de glucagon circulant. Vârsta de apariție este de 20-70 ani și afecțiunea apare mai frecvent la femei. Diagnosticul poate fi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
fig.VI.6). Angiografia nu este esențială dar arată o leziune hipervasculară. Malnutriția severă poate fi corectată preoperator cu o perioadă de nutriție parenterală. Tratamentul constă În excizia chirurgicală a tumorii, care se află de obicei În corpul sau coada glandei. Dacă tehnica permite, se recomandă Îndepărtarea chirurgicală a leziunii primare și a metastazelor. Chiar dacă nu se poate Îndepărta toată tumora, o paliație considerabilă se obține prin Îndepărtarea subtotală a tumorii, așa că este indicată intervenția chirurgicală În aproape toate cazurile. Rata
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
sunt colorate și tari. Se constată totuși și unele defecte ca: labe de iepure și higrama cotului. Cavitatea toracică este bine acoperită cu mușchi, iar cea abdominală, la cele mai multe exemplare, este suplă, cu excepția femelelor gestante. Șalele sunt scurte și puternice, glandele mamare bine evidențiate pe partea ventrală a abdomenului, la cățele. Spre deosebire de ciobănescul german standard, crupa este ridicată cu 2-5 cm față de Înălțimea greabănului, uneori insuficient Îmbrăcată În mușchi. Membrele posterioare sunt puternice, cu aplomburi normale și unghiuri largi, iar pintenii
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
prin care se face absorbția principiilor nutritivi În sânge, rezultate din procesarea alimentelor, pe baza principiului osmozei. La nivelul anusului se termină intestinul gros prin care se elimină resturile alimentare nedigerate și neabsorbite În sânge. Anusul este prevăzut cu două glande anale, urât mirositoare. În ceea ce privește aparatul circulator, la câine nu sunt deosebiri de cel al altor animale, doar că inima este așezată paralel cu suprafața sternului. La aparatul respirator se remarcă existența unor particularități ce trebuie cunoscute de către oricare deținător de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
deosebiri de cel al altor animale, doar că inima este așezată paralel cu suprafața sternului. La aparatul respirator se remarcă existența unor particularități ce trebuie cunoscute de către oricare deținător de câine, indiferent de rasă. Astfel, respirația nu se face prin intermediul glandelor sudoripare, ci a limbii, pe care o scoate la maxim din cavitatea bucală, iar prin mișcările ei se face schimbul de oxigen În laringe și plămâni, Îndeosebi pe căldură, după un efort În mișcare ori la femelele În lactație. Deci
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de deasupra ochilor se consideră necesară fiindcă este un element care determină anumite efecte psihologice asupra răufăcătorilor. Salba, nu numai că este inestetică și o abatere de la standardul rasei, dar se consideră că apare ca urmare a unor deficiențe ale glandelor cu secreție internă, prezentă de cele mai multe ori la câinii hiperagresivi, colerici. Aplombul este un obiectiv important ce se urmărește la selecția pentru reproducție, Întrucât numai ca defectele privitoare la acesta sunt dizgrațioase, dar reduce substanțial folosirea câinelui pentru nevoile omului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
factorul economic constituie cel de-al treilea criteriu de care trebuie ținut cont la alegerea și adoptarea unui câine. ÎNMULȚIREA CÂINELUI-LUP (REPRODUCȚIA RASEIĂ 1. Organele genitale la mascul și femelă. Ciclul sexual La mascul aparatul genital cuprinde: testiculele, căile spermatice, glandele bulbo uretrale și penisul. Testiculele au formă sferică, situate În regiunea subanală, acoperite cu pungi testiculare (scrotosul, dartosul și celuloasaă și sunt suspendate de cordonul ombilical, care, la rândul lui, este alcătuit din: canalul deferent, mușchiul cremaster, vase și nervi
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
Copulația la masculi se bazează pe unele reflexe privind abordarea femelei, erecția, Îmbrățișarea, intromisiunea și ejacularea. Abordarea este un reflex de apropiere a masculului de cățea, căreia Îi adulmecă vulva ca urmare a mirosului caracteristic ce se degajă În urma secreției glandelor vaginale. Erecția este creșterea În volum a penisului prin acumularea de sânge În țesutul cavernos, pe baza impulsurilor nervoase din regiunea sacrală a măduvei. Îmbrățișarea este saltul pe cățea și fixarea ei Între picioarele anterioare, după care urmează intromisiunea, adică
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
prelungite, În special vara, când temperatura este ridicată. Se manifestă brusc prin pierderea cunoștinței, rărirea bătăilor inimii și apariția unor spumozități la gură și nas. Pentru eliminarea excesului de căldură din organism, plecând de la faptul că, câinele este lipsit de glande sudoripare, cum au celelalte animale și omul, Își accelerează respirația prin ținerea gurii larg deschise, pentru ca aerul să intre direct În plămâni și să răcorească sângele. Insolația este un accident care poate avea loc În timpul verilor exagerat de calde, când
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
schimbă și mai mult comportamentul avut până atunci. Obișnuirea rapidă a cățeilor cu carne nu este Întâmplătoare, ea Își trage seva chiar din laptele supt de la mamă, care este rezultatul procesării directe a cărnii consumate de aceasta, pe care, prin glandele lactoforme a transformat-o În lapte, hrană complexă pentru cățeii nou-născuți. bă Comportamentul cățeilor de la Înțărcare până la maturitate. Această perioadă Începe cu așa-zisa viață de „cățelandru” și continuă cu aceea de tineret aflat În creștere și dezvoltare continuă, până la
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
funcțiune la 15-16 ani la tinerele fete și la 17-18 ani la băieți cu o perioadă prealabilă de funcționare Însoțită de o oarecare sterilitate. Creșterea pilozității corporale, schimbarea vocii, apariția senzatiilor erotice și chiar a erecției pun În evidentă activitatea glandelor sexuale, organizarea funcțiilor de secreție a acestora. Cei aflati la această vârstă pot trăi o stare de confuzie privind relațiile sexuale. Ele se datorează și unor presiuni relativ semnificative ca forță, dar de sens contrar. Pe de o parte, este
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
organismului, internă și externă. Agresivitatea ar fi În sensul cel mai profund biologic, un mijloc extrem de adaptare, care ar sta la baza stărilor emoționale negative, de ură sau de furie. A treia componentă a modelului neurobiologic este dată de implicarea glandelor endocrine În agresivitate. J.G.Vandenberg a demonstrat rolul hormonului masculin În declanșarea agresivității la vertebrate, indicând rolul testosteronului În manifestarea combatitivității la om. Respingerea cvazi-generală a naturii instinctuale a agresiviatății nu Înseamnă, Însă, și ignorararea unor influențe biologice asupra ei
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
cercetat la microscopul electronic, făcând noi pași în infrastructură celulei prin descrierea mitocondriilor și ribozomilor și a publicat date despre structura reticulului endoplasmatic și a sinapselor. Este considerat între fondatorii biologiei celulare. Are contribuții originale în domeniul mecanismelor secretorii ale glandelor (ca urmare a studiului celulelor de pancreas exocrin), a structurii și funcțiilor capilarelor, cât și a formării membranelor celulare și a mecanismelor permeabilității acestora. La Yale Center Molecular Medicine, unde s-a transferat în anul 1973, s-a preocupat de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Orofaringele include: baza limbii (treimea posterioară a limbii sau porțiunea fixă a acesteia), palatul moale (partea posterioară a „acoperișului” gurii), amigdalele palatine și peretele posterior al faringelui. Cavitatea orală și orofaringele asigură funcțiile de: respirație, vorbire, alimentare, masticație și deglutiție. Glandele salivare minore, localizate peste tot în cavitatea orală și orofaringe, produc saliva care contribuie la umezirea gurii și ajută la digestia alimentelor. Cavitatea orală și orofaringele au în structură mai multe tipuri de țesuturi, fiecare dintre acestea fiind la rândul
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
respectivele leziuni roșii mucozale orale sunt biopsiate și examinate histopatologic. 5.TUMORILE MALIGNE ALE CAVITĂȚII ORALE ȘI OROFARINGELUI Există mai multe tipuri de cancere care pot debuta în cavitatea orală sau faringe. Carcinoame cu celule scuamoase Carcinoame verucoase Carcinoame ale glandelor salivare minore Limfoame CARCINOAMELE CU CELULE SCUAMOASE Peste -0% dintre cancerele cavității orale și orofaringelui sunt carcinoame cu celule scuamoase (carcinoame scuamocelulare). Celulele scuamoase sunt celule plate care intră în alcătuirea epiteliului mucoasei ce căptușește cavitatea orală și faringele. Cancerele
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
5% dintre toate tumorile cavității orale. Este un cancer mai puțin agresiv, rar diseminând în alte părți ale corpului, dar care invadează profund țesuturile din jur. De aceea, este importantă extirparea chirurgicală cu o margine largă de țesut înconjurător. CARCINOAMELE GLANDELOR SALIVARE MINORE Cancerele glandelor salivare minore se dezvoltă în aceste structuri care intră în alcătuirea mucoasei ce tapetează cavitatea orală și faringele. Dintre formele de cancere ale glandelor salivare minore, amintim: carcinomul adenoid chistic, carcinomul mucoepidermoid, adenocarcinomul polimorf. LIMFOAMELE Amigdalele
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
cavității orale. Este un cancer mai puțin agresiv, rar diseminând în alte părți ale corpului, dar care invadează profund țesuturile din jur. De aceea, este importantă extirparea chirurgicală cu o margine largă de țesut înconjurător. CARCINOAMELE GLANDELOR SALIVARE MINORE Cancerele glandelor salivare minore se dezvoltă în aceste structuri care intră în alcătuirea mucoasei ce tapetează cavitatea orală și faringele. Dintre formele de cancere ale glandelor salivare minore, amintim: carcinomul adenoid chistic, carcinomul mucoepidermoid, adenocarcinomul polimorf. LIMFOAMELE Amigdalele și baza limbii conțin
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
este importantă extirparea chirurgicală cu o margine largă de țesut înconjurător. CARCINOAMELE GLANDELOR SALIVARE MINORE Cancerele glandelor salivare minore se dezvoltă în aceste structuri care intră în alcătuirea mucoasei ce tapetează cavitatea orală și faringele. Dintre formele de cancere ale glandelor salivare minore, amintim: carcinomul adenoid chistic, carcinomul mucoepidermoid, adenocarcinomul polimorf. LIMFOAMELE Amigdalele și baza limbii conțin țesut limfoid din care se pot dezvolta cancerele numite limfoame. Se descriu: limfoame non-Hodgkin la adulți, limfoame non-Hodgkin la copii, boala Hodgkin. Observație: Materialul
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
a scăzut în ultimii 30 de ani, iar rata mortalității este în scădere din 1 -70 (conform datelor publicate de Societatea Americană de Oncologie, 200 -). Cele mai comune localizări ale cancerelor orale sunt: Limba (20-25%) Planșeul bucal (15%) Buzele (10-15%) Glandele salivare minore (10-15%). Restul localizărilor sunt reprezentate de: gingii, amigdale, altele. Vârsta medie a persoanelor diagnosticate cu astfel de cancere este de 62 ani, dar pot apărea și la tineri. Deși sunt rare la copii, aproximativ o treime dintre cancerele
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
introduse în corp prin tubul de gastrostomie. Sunt afectate papilele gustative, pierzându-se simțul gustului, uneori parțial alteori complet, pentru câteva luni. Radioterapia poate cauza și efecte secundare pe termen lung sau permanente. Gura poate deveni definitiv „uscată” datorită alterării glandelor salivare. „Gura uscată” va determina apariția cariilor dentare. Igiena orală atentă și tratamentele cu fluoruri pot însă împiedica apariția acestor probleme. Noile tehnici de radioterapie, cum ar fi radioterapia cu intensitate modulată, fac posibilă „țintirea” iradierii într-un mod mai
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]