16,018 matches
-
Safta Toader, zis și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure a sărit din maldărul de grâu și a zbughit-o pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește, iar în urmă încep să se vadă snopii lăsați în dezordine. A avut spor acum pe răcoare, însă dacă nu reușește să termine toate brazdele de legat
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
În sfârșit, a terminat de legat tot lotul, ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor. Ridică plosca grea deasupra capului și apa rece ce se scurgea îi răcorea pentru câteva clipe ceafa nădușită. Ziua era lungă și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și așteptau din zi în zi să-i vină sorocul. Era primul lor copil și cum bătrânele din vecini le spusese că vor avea băiat, că are burta țuguiată, erau plini de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii brațelor și nici amorțirile din spate, văzând că este ultima trecere și termină de secerat întregul lot. Rămânea să vină dimineața următoare să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
să-l lege și scăpa de grija grâului, mai urma treieratul la batoză. Celelalte loturi le-a cosit cu secerătoarea mecanică în tovărășie cu unchiul său, Vasile, fratele mai mic al tatălui. Erau amplasate pe un pământ mai bun și grâul a crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea de gând la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme, știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi, grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat? îl întrebă Jeni, ce se mișca greoi prin polatră din cauza sarcinii. - Am terminat, răspunse Victor obosit și fără chef de vorbă. Mâine dimineață sper să termin până pe la zece
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
prin polatră din cauza sarcinii. - Am terminat, răspunse Victor obosit și fără chef de vorbă. Mâine dimineață sper să termin până pe la zece de legat și de făcut stoguri. - Au venit iar, să te anunțe că joi trebuie să aduci tot grâul la batoză, așa că vorbește cu cineva să te ajute la căratul snopilor la arie. Poate vrea nenea Stoica să meargă cu carul. În două drumuri cu două care, cred că reușiți să aduceți ce-i deasupra la Spoială. - Așa sper
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Nenea Stoica locuia peste drum și era soțul mătușii Ioana, sora tatălui său, mai mică cu doi ani. Întotdeauna s-au ajutat, când a fost nevoie, așa că și acum îl va ajuta, chiar dacă el terminase de treierat și orzul și grâul. Mătușa Ioana, sau mama Ioana cum o strigau toți nepoții, era o fire șugubeață. Cei bătrâni copilăriseră cu toții pe aceeași stradă. Le povestise odată la o clacă de bătut floarea soarelui, ce i-au făcut când erau codane, unuia Răducanu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
proaspăta mămică, care mai de care cu ceva dulce, sau cu doi trei metri de finet pentru scutece. Cât timp a stat Jeni acolo cu micuțul său vlăstar, pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să o facă și îl va lua C.A.P.- ul, așa va scapa de această corvoadă păguboasă pentru el. Numai să nu-l audă tatăl său cum gândește. Bătrânii au simțul proprietății mai dezvoltat, știind cu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
cer când strigoii ies din cimitire travestite viețile de morți stau cu mâna-ntinsă la iubire. mama s-a făcut iarbă frumoasă, tata e-un bujor udat de ploi, se visează tot la ei acasă, înotând prin zloată și noroi. grâul lor a dat în pârgă iară, de s-a copt cine-l mai freacă-n palmă, ca să nu se facă de ocară, tata trage-n gând câte-o sudalmă. astăzi în odaia lor cea goală, doar tăcerile mai sunt prezente
S-A LĂSAT ÎNCEŢOŞAT AMURG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344490_a_345819]
-
al tău e cuibul casei în care ne-am născut, e credința sădită mereu prin anotimpuri purtate de vânt. e ziua, din care ne știm prin cuvântul rostit tăcerea, din dans și din port - e roșul mac dintre spicul de grâu valsând sub lumină zâmbind. e lumina codrilor verzi și apele ce spală imensele doruri; sunt rugile de la pământ la cer prin șoaptele mele, spuse-n fioruri Referință Bibliografică: Țara mea / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066
ŢARA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344506_a_345835]
-
și obosit De circul bine pus în scenă De-aleșii noștri ce-au dosit Tot adevărul într-o ghenă. Sunt nevoit cu cap plecat S-ascult de legea lor meschină Să nu văd rodul cel secat Și-n loc de grâu s-aleg neghină. Sunt cetățean manipulat De vorba lor cea mincinoasă Pusă-n scenarii ce-au intrat Prin toate-antenele în casă. Sunt scârbit de stenograma Ce-i măsluită peste noapte Acut să adâncească drama Și să vorbim pe-ascuns în
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
ajungi cerșetor. Era pe vremea războiului. Învățăm că trăiți dincolo, pește munții Mehedintului, mai departe, în alți munți. Știam ceva și despre Horia, Cloșca și Crișan, dar nu prea mult. Cântecul vostru (vă spun așa pentruca suntem crescuți în același grâi) îl amestecăm cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul : "Dragoș, Dragoș fratioare, Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași
SCRISOARE DIN STRĂINĂTATE (1935) de ION CHIŢIMIA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344553_a_345882]
-
ajungi cerșetor. Era pe vremea războiului. Învățăm că trăiți dincolo, pește munții Mehedintului, mai departe, în alți munți. Știam ceva și despre Horia, Cloșca și Crișan, dar nu prea mult. Cântecul vostru (vă spun așa pentruca suntem crescuți în același grâi) îl amestecăm cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul : "Dragoș, Dragoș fratioare, Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
ajungi cerșetor. Era pe vremea războiului. Învățăm că trăiți dincolo, pește munții Mehedintului, mai departe, în alți munți. Știam ceva și despre Horia, Cloșca și Crișan, dar nu prea mult. Cântecul vostru (vă spun așa pentruca suntem crescuți în același grâi) îl amestecăm cu legendele despre Dragoș Vodă și lupta cu zimbrul :"Dragoș, Dragoș fratioare,Lasă ochii tăi să zboare..." Despre Ștefan cel Mare, întors la lupta de mama lui, despre Mihai Viteazul și altele, pe care le aveam în aceeași
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344571_a_345900]
-
capătul lotului, o groapă de jumătate metru adâncime și de un metru jumătate lățime pe doi metri lungime. Construia din lemne de salcâm deasupra acestei gropi o formă de piramidă, peste care punea niște crengi și peste ele paie de grâu apoi carton asfaltat, fixat cu bolovani de piatră legați cu șfori. Toate acestea pentru ca în caz de ploaie să nu pătrundă apa în bordei. Ușa beciului o așeza la capătul dinspre răsărit al bordeiului, iar la mijlocul ei așeza pe lățime
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
Când eram copilă mică/Zburdam ca o păsărică/ Cu fața arsă de soare/Lucram ziua pe ogoare./ La căpălit și secerat/ Nu era vreme de stat./ Toată ziua seceram eu/ Și nu ziceam că mi-i greu./ Tăiam spicele de grâu,/Cu drag le purtam la brâu./ Cu secera seceram/ Și din gură mai cântam:/ Familia Suciu impresionează atât prin plăcerea de a munci și de a crea, prin respectul față de tradiții, modestie, cât și prin blândețea chipului și a sufletului
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea dormi la aer curat și pe care ședeau feciorii și fetele. De grindă este agățată cununa de grâu care se făcea după ce se termina seceratul, din spice lăsate pe câmp în semn de mulțumire și pentru a avea recoltă bună și în anul viitor. Cununa era dusă acasă cu mare alai unde se făcea o petrecere și secerătorii
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
termina seceratul, din spice lăsate pe câmp în semn de mulțumire și pentru a avea recoltă bună și în anul viitor. Cununa era dusă acasă cu mare alai unde se făcea o petrecere și secerătorii erau plătiți cu colac de grâu și jin ars. În casa dinainte (sufrageria de astăzi) este patul cu hainele (zestrea fetei) aranjate într-un anumit fel, mai jos țoalele și mai sus verincile (cearșafurile) din in și cânepă sau numai din in, la care trebuia să
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
HANUL AMINTIRILOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâne hanuri, bolți cu viță De la răspântiile mele În cari veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună Toate nimicurile tale Un arsenal
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
dar că inspirația nu bate de două ori la ușa minții - iar atunci când vine, nu ar trebui să îndrăznești să nu fii acasă...deschide ușa repede ! La fel și mâna de-ți este închisă, nu poți sădi flori, sau secera grâu. Același lucru este și cu mintea; trebuie să zboare. „ Uimită la felul cum vorbea, priveam nestingherită la fotografii. Am întrebat ale cui sunt lucrările din fotografiile respective. Sunt lucrările mele, le-am executat din bețe de chibrit . Vedeți dumneavoastră, aici
MARIUS PETRESCU ŞI ARTA SA FOTOGRAFICĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348086_a_349415]
-
da și pe la Veronica! Răcoarea camerei îl muie și adormi, veneau din trecutul lui printre pleoape amintiri de tot felul, era tot privăvară, o primăvară cu ape învolburate și câmpii și dealuri verzi; era seară, stele, lună mare, holdele de grâu îi mângâiau privirea, codrul întunecat, din care se auzeau câtând mierla și presuri, foșnea în bătaia vântului, scârțâia cumpăna fântânii din vale, turme de mioare se îndreptau spre sat în sunet de tălăngi... El singur cu Casandra Alupului de mână
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Emancipare Despre zei numai în taina unui gând mă năpustesc în stradă înjurând nu cum se practica îm mod livresc, mai inventiv, spurcat de pitoresc. Incursiuni prin munți, prin lan de grâne, cu duhuri, zeitățile păgâne, străine în salonul literar ce zumzăie încins ca un viespar Vom șlefui acum o nouă artă, se schimbă lumea, timpul nu ne iartă; nu pentru azi, pentru etern vă spun, ...și înălțăm baloane de săpun... Așa
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]