4,781 matches
-
cel din urmă dintre toastele unui banchet, de vreme ce dispozițiunea cheflie a celor de față trebuie să fi ajuns la culme. Dar ne mai aducem aminte și de zicătoarea, asemenea adevărată, in vino veritas (în vin adevărul) și observăm anume că graiul cel neîngrădit al senatorului șovinist n-a făcut alt decât a spune-n gura mare ceea ce mișca inima celor de față. Între cei de față se afla însă și regele Carol al României. Prezența lui devine, în fața acestui toast, de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi trebuit să fie o moarte sigură. - Să ai parte de chu, auzi îmbărbătarea unui prieten din copilărie care îl bătu pe umăr. Îi zâmbi trist. Simțea la periferia conștienței cele trei voci care defineau propria sa armonie. Ly era graiul subliminal prin care, de zeci de generații, semenii lui învățaseră să țină legătura unul cu altul, vocea, tribului său. Shu era ceea ce orice copil kyrallian învăța să stăpânească încă din primii ani: conviețuirea cu propriul veșmânt, impregnat cu o colonie
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la concluzia asta am ajuns și noi. Adică eu și fetele... Se poate ca, fără să vrem, să fi trezit în el o personalitate ca aceea din care se dezvoltau personajele noastre mesianice. Cuvintele Abatelui îi lăsară pe toți fără grai. Simțind însă întrebările lor mute, Radoslav continuă: - Din câte știu eu, trebuie să ne așteptăm ca acest băiat să acționeze după toate principiile Mântuitorilor de pe Planetele Agricole. Se va strădui probabil să unească triburile, va încerca să instituie ordinea, un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fost sedusă la vîrsta de cincisprezece ani de grădinarul lipsit de inimă 81. Relatarea Ellei despre conținutul acestei povești este în întregime la timpul trecut, întrucît acum ea e parte a narațiunii nu contează dacă este o relatare prin viu grai (Ella repovestește conținutul) sau reflectarea conținutului poveștii în mintea Ellei. Timpul trecut poate, prin urmare, să fie înțeles ca o indicație a modului intermedierii. Este folosit aici din același motiv ca în exemplul: "El știa că emoțiile sînt periculoase". Timpul
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
simpliste" nu sînt și cele mai puțin hegemonice. REPUBLICA LUI GUTENBERG McLuhan democrat, Gutenberg republican? Noi avem religia imaginii. Revoluția franceză a avut superstiția scriiturii și fetișismul tipăriturii. Solidar în difuzarea unei culturi scrise popularizate (și la început mulțumită dispariției graiurilor și dialectelor), iacobinismul provine dintr-o credință cvasi-mistică în virtuțile regeneratoare ale alfabetului. Sociologic vorbind, lui îi datorează existența. Istoricul englez Lawrence Stone a observat că cele trei mari revoluții moderne Anglia (secolul al XVII-lea), Franța (secolul al XVIII
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
trebuie stabilită o tipologie istorică? Pe diversele proceduri de control al discursurilor publice, ele însele funcții cu caracter tehnic ale relației de influență. Două cazuri emblematice: Cînd raportul om/om este direct și se operează prin cuvîntul transmis prin viu grai (discursuri, predici, cuvîntări, alocuțiuni etc.), controlul operează la sursă. El acționează direct asupra celor autorizați să vorbească și indirect asupra cuvîntului. Cînd raportul om/om este indirect și trece printr-un suport material obiectiv și controlul este indirect, centrul său
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o aderare spontană la valorile electronice ale modernității, cea de-a doua suportă rigorile unei aculturații de ucenicie și de competență. Este Cuvîntul viu împotriva Scripturii, parohul din Horsaint împotriva lui Jean Guitton, charisma împotriva academismului. Adevărul rostit prin viu grai contra spunerii adevărului, sufletul contra culturii. Best-seller-ul exploziv contra tirajului scăzut cu vînzare lentă. Este, ar fi spus Michelet, locuitorul de la munte împotriva celui din Gironde, inspirația împotriva scribului, spiritul credinței împotriva spiritului legilor. Or se întîmplă ca, paradoxal, filiația
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
vorbită de poporul nostru este unitară pe întreg teritoriul, deși acesta este considerabil. Iar aceasta în condițiile în care în țări ca Elveția, Italia, Germania ș.a. diversitatea dialectală este copleșitoare. O ipoteză, inconsistentă însă, ar fi aceea a tinereții acestui grai și a expansiunii sale relativ recente. O altă ipoteză fără suport este aceea a unei circulații umane foarte vii, întârziind diferențierea. Încadrând problema în context spațial mai larg, Blaga arată că unitatea limbii noastre este surprinzătoare doar în comparație cu limbile romanice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ideologia și manifestările religioase. O altă definiție este aceea a tradiției ca ansamblu de elemente ale culturii materiale și spirituale care se constituie în cadrul unor grupuri sociale, și care se transmit de la o generație la alta, în principal prin viu grai. În alt sens, tradiția indică un tip distinct de instituții sociale, obiceiuri, moduri de a acționa, a simți și a gândi, care sunt "moștenite din trecut". Alături de sensul de transmitere culturală, tradiția mai trimite și la ideea de respingere a
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tipologizarea celor din afara grupului etnic și astfel diferențierea de aceștia. J. Coggeshall (1986) propune un model cognitiv pentru înțelegerea construcției identității colective, care sintetizează în același timp, principalele trăsături ale acesteia: * Un set comun de elemente culturale obiective (limbă, dialect, grai popular, obiceiuri, tradiții), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set comun de valori culturale subiective (credințe, mituri, stereotipuri despre propriul grup), prin care membrii grupului etnic se distanțează de alte grupuri; * Un set de interacțiuni
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
al socializării, constituie elementele fundamentale ale identificării individului cu etnia sa, marcându-i pentru toată viața, mentalitatea și comportamentul" (Roth, 1999: 120) Limba este rezultat al devenirii istorice a unei comunități și imagine a mentalității acesteia (Popescu, 2000: 37). În ce privește graiul specific de zi cu zi, locuitorii celor două sate studiate, consideră că acesta este încă păstrat, mai ales de cei bătrâni, tinerii fiind mai receptivi la elemente noi ale limbii, datorită faptului că sunt mai expuși mass-mediei, educației formale și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sate studiate, consideră că acesta este încă păstrat, mai ales de cei bătrâni, tinerii fiind mai receptivi la elemente noi ale limbii, datorită faptului că sunt mai expuși mass-mediei, educației formale și informale. De altfel este și normal ca acest grai să sufere schimbări, având în vedere faptul că limba este un fenomen viu, ce se înnoiește permanent. Sătenii din ambele sate consideră că graiul lor este cel specific Mărginimii Sibiului. În ce privește limbajul specific anumitor ocazii ceremoniale (cântece, strigături, poezii populare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că sunt mai expuși mass-mediei, educației formale și informale. De altfel este și normal ca acest grai să sufere schimbări, având în vedere faptul că limba este un fenomen viu, ce se înnoiește permanent. Sătenii din ambele sate consideră că graiul lor este cel specific Mărginimii Sibiului. În ce privește limbajul specific anumitor ocazii ceremoniale (cântece, strigături, poezii populare) și limbajul ritual din utilizat în actele religioase și magice menit să distingă și mai mult sacrul de profan (Bernea, 2004: 412) -, din nou
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sat; * cine ar trebui să ia aceste măsuri; * solidaritatea, coeziunea (unitatea) oamenilor din sat; * relații cu vecinii; * dorința de a pleca definitiv din sat. 3. Identitate etnică și culturală * identificarea cu tradiția (apropiere de obiceiurile locale), portul popular din comună, graiul specific comunei; * identificarea cu religia proprie; * respect pentru tradiție; * existența unor obiceiuri specifice doar în comunitatea respectivă; * caracterizarea românilor de azi; * dorința de a pleca definitiv din țară; * delimitarea clară a diferențelor etnice; * identificarea cu oameni de altă naționalitate din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
obiceiuri specifice satului. 2. Practici culturale * purtarea portului popular; * apartenența la un grup artistic (cântec, dans, etc.); * preferințe muzicale (populară, ușoară, clasică, manele, etc.); * practici religioase: postul, rugăciunea, mersul la biserică (frecvența); * opinia asupra modului în care se păstrează azi graiul strămoșesc; * păstrarea obiceiurilor strămoșești; * organizarea de activități în sat pentru transmiterea acestor obiceiuri, tradiții copiilor; * menționarea câtorva obiceiuri pe care subiectul le-a învățat de la părinți și le-a transmis copiilor săi; * existența unor obiceiuri, tradiții care s-au pierdut
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Femeile și bărbații, tinerii și bătrânii) 45. (F4) Există în satul dumneavoastră obiceiuri mai deosebite cu ocazia anumitor sărbători din an? Povestiți despre ele. 46. (F5) Oamenii din sat se mai îmbracă în portul popular? 47. (F6) Cum se păstrează graiul strămoșesc în satul dumneavoastră? 48. (F7) Există obiceiuri mai deosebite la nunți, botezuri, înmormântări? Recomandarea de către subiect a unor posibili informatori. ANEXA 3 1. Vârsta încheierii studiilor în diferite țări europene Sursa datelor: EVS 1999 2. Itemii din EVS 1999
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de gospodărie, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1997. Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din Țara Oltului (Făgăraș). București: Editura "Grai și suflet Cultura națională". Higley, John, Pakulski, Jan și Wesolowski, Wlodzimierz. 1998. Postcommunist Elites and Democracy in Eastern Europe. London: Macmillan Press Ltd. Hillery, G. 1955. Definitions of community: Areas of agreement. Rural Sociology, 20, 2, pp. 111−123. Hirst
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Țiplic, Maria, Emilia (coord.) 2005. Relații interetnice în Transilvania secolele VI-XIII. București: Editura economică. Malița, Mircea. 2001. Zece mii de culturi, o singură civilizație. Spre geomodernitatea secolului XXI. București: Editura Nemira. Marian, S., Fl. 1995. Nașterea la români. București: Editura Grai și Suflet Cultura națională. Marinescu, Valentina. 2002. Muncile casnice în satul românesc actual. Studii de caz. Iași: Editura Polirom. Markova, Ivana, ș. a. 1998. Reprezentări sociale ale "Comunității" în perioada postcomunistă. în Neculau Adrian și Fereol Gilles. 1998. Psihosociologia schimbării. Iași
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cunoaștere și de viață a omenirii, a rezultatelor actuale ale cercetării științifice și ale aplicațiilor lor tehnice ori ale creației literar-artistice; - În permanență se resimte nevoia valorificării potențialului educativ ascuns În cuprinsul fiecărei lecții, ceea ce implică o intervenție prin viu grai a profesorului, cuvântul lui devenind, adeseori, principalul mijloc de influențare a sentimentelor și atitudinilor, a convingerilor și opiniilor celor care-l ascultă. Așadar, În multe cazuri, este dificil să se evite o transmitere orală a cunoștințelor, deoarece „nu putem scoate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
mai complexe consemnate prin ceea ce se cheamă „Calendarul naturii”, cu relevarea consecințelor pentru viața omului, a plantelor și animalelor, pentru evoluția peisajului etc. Pot lua, de asemenea, În atenție fapte curente care se petrec În mediul social apropiat (obiceiuri, datini, grai local, formele și conținutul unor manifestări culturale locale, tradiții etc.) și care pot fi consemnate În ceea ce numim „caiete de viață” sau jurnale, care pot lua În atenție munca oamenilor pe câmp, În domeniul construcțiilor de case, drumuri, poduri etc.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care introduce în discuție conținutul unui bilețel, când se ivește un moment prielnic (de aceea i se spune „injectorul de mesaje”). Discuția e condusă de un „animator”. La urmă, persoanele din sală pot interveni și în mod direct, prin viu grai. În încheiere, animatorul face o sinteză și trage concluzii. Discuții panel sunt organizate aproape zilnic de posturile de televiziune. Auditorul (zeci de mii de telespectatori) urmărește discuția acasă și poate interveni prin telefon. Ceea ce lipsește (mai totdeauna) discuțiilor televizate sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
întâmplat în Rusia și în Flandra, când prestigiul internațional al francezei a incitat clasele conducătoare să se exprime în această limbă. La Anvers, la Bruges și la Gand, ca și la Sankt-Petersburg, puteai auzi odinioară aceleași expresii de dispreț pentru graiul popular, exprimate în termeni voit depreciativi: „Vorbesc franceza cu prietenii și flamanda (sau rusa) cu servitoarea”. Consecințele unor astfel de situații pot fi foarte diferite. Putem asista la strategii individuale de învățare a limbii elitei, strategii rezultând dintr-o pierdere
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
una nu e așa cum n-ar trebui să fie” (D. Diderot). Într-adevăr, rebuturile din natură nu sînt contrafăcute, În schimb, conduita umană oferă atîta ipocrizie, nestatornicie, vanitate și nedreptate egoistă! Nu spunea, În acest sens, Talleyrand atît de nimerit: „Graiul i-a fost dat omului ca să-și ascundă gîndirea”(?!) * „Dacă omul va Începe cu certitudinile, va sfîrși prin a se Îndoi: dar dacă va Începe cu Îndoielile, va sfîrși prin a avea certitudini.” (Fr. Bacon) Înțelepții cugetării spun Însă că
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
că m-ai mințit, ci faptul că nu te mai cred m-a cutremurat.” (Fr. Nietzsche) Bineînțeles, că nu atît minciuna În sine ne supără, cît faptul că cineva anume ne-a deziluzionat, făcîndu-ne să ne pierdem Încrederea În el. * „Graiul i-a fost dat omului ca să-și ascundă gîndirea.” (Talleyrand) Desigur, specificul activității sale de diplomat l-a făcut pe Talleyrand să accentueze acest aspect al limbajului, Însă psihologii insistă cu precădere asupra funcției de elaborare și anticipare a „limbajului
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ține la distanță pe cititorul dornic să pătrundă în tainele gnostice. Fără vocea ghidului în stare să-l conducă pe discipol - logica proprie a oricărei secte, fie ea creștină sau de altă factură... - discursul rămâne literă moartă. El necesită viu grai, or acesta a dispărut definitiv, bineînțeles. Practica gnostică este sectară, în sensul prim al termenului: ea presupune secta, adică o comunitate electivă, aleasă prin cooptare. Există o mulțime de motive care justifică această poziție secretă sau discretă, printre care sentimentul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]