3,440 matches
-
în 1917, la aproape 11000 km, în 1918. Schimbări se produc și în titulatură. Dispare numele „Frumoasa”, înlocuit fiind cu „Nicolina”, care s-a menținut până la dispariția uzinei, în 2007. Apar noi investiții. După ce, între 1921-1922, s-au refăcut câteva hale, dotate cu utilaj modern, Atelierele cunosc trei valuri semnificative de reutilări: în anii 1923, 1925 și 1927. Mai întâi, au fost dotate cu un motor Diesel, a fost construită o baie, a fost înlocuit transbordorul cu unul mai performant, care
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
electrice și unul mobil, marca Inghersol, noi strunguri pentru roți de locomotivă și vagon, un nou transbordor. Investițiile au fost reluate odată cu depășirea dificultăților economice cauzate de criza economică din perioada 1929-1933. Anii următori au fost martori la extinderea unor hale - cazangeria, realizată după cele mai moderne criterii ale vremii - sau la construcția altora noi, precum aceea pentru tâmplărie-vagoane. Înnoirile de la finele deceniului trei al secolului trecut au transformat semnificativ dotările de la Atelierele Nicolina și au contribuit efectiv la creșterea productivității
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
criterii ale vremii - sau la construcția altora noi, precum aceea pentru tâmplărie-vagoane. Înnoirile de la finele deceniului trei al secolului trecut au transformat semnificativ dotările de la Atelierele Nicolina și au contribuit efectiv la creșterea productivității muncii. A fost ridicată o nouă hală pentru vagoane, cea mai mare în acel moment din Iași, au fost achiziționate noi motoare Diesel și noi mașini-unelte. Începând din 1935 își fac apariția noi tehnologii. A fost introdusă sudura electrică, iar utilizarea uneltelor pneumatice a contribuit la creșterea
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
plafon, care oferea posibilitatea unor lucrări deosebit de complexe. În anul 1938, la Atelierele ieșene a fost folosită, pentru prima dată în țară, o instalație specială pentru montarea echipamentelor de frână la vagoanele de marfă. Alte dotări moderne au fost: o hală de compresoare și una de sudură, precum și noi motoare Diesel, mai performante. Numărul muncitorilor a crescut la 1 790, pentru ca, la începutul deceniului patru, să se apropie de 2 000. Munca în fabrică creează premize pentru formule de socializare și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
până în prezent suprafața industrială construită a sporit cu 47 la sută. Sute de mașini, strunguri, freze, mașini de găurit, de rindelat, instalații grup electrogen pentru controlul sudurii, mașini pentru sudură automată și semiautomată au fost instalate în ultimii ani în halele noastre”. Informațiile - furnizate de jurnalul fabricii, reflectând întrutotul discursul oficial - surprind o realitate comună tuturor statelor lagărului socialist. Industrializarea forțată a permis creșteri spectaculoase ale producției și a coincis cu îmbunătățiri semnificative ale bazei materiale. Noile utilaje chiar păreau capabile
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
perceput declinul Nicolinei ca o permanentă zbatere. M-am angajat ca tânără profesoară la liceul omonim și am „prins” ultimii patru-cinci ani de istorie ai Nicolinei. Ani negri, grei... Cenușa imperiului. Am văzut cum, rând pe rând, s-au închis halele. Am aflat și despre proteste ale foștilor angajați care-și revendicau, tardiv, drepturile, în fața porților, pe unde, cândva, intraseră în tură. Treptat, toate însemnele cu numele fabricii au căzut sau au fost date jos. Am trăit sentimentul că o sută
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cu numele fabricii au căzut sau au fost date jos. Am trăit sentimentul că o sută de ani de istorie pot să dispară, așa, pur și simplu. Merita mai mult. Măcar un muzeu, cu obiecte păstrate într-un colț de hală. Partea a II-a: Oamenii Interviu realizat de Serinela Pintilie cu doamna Anica Mititelu, în data de 29 mai 2013, în prezent, angajată ca sudor la Grup Tar, Iași. Interviul a fost realizat in vestiarul atelierului, la sediul firmei. Transcriere
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
orice ! Dar, tu de pe hârtie nu-ți dai seama cam cum ar arăta obiectul, dar când îl execuți și-l vezi tu c-o ieșit de pe mâna ta este o altă treabă. Ș-apoi am trecut acolo, am lucrat o hală la Combinat, la Galați. Hala de Benzi la cald am făcut-o noi, eu în secție, stâlpii, grinzile pentru toată hala de la Combinatul Galați... Am fost acolo, am dat asistență tehnică... pe urmă am stat tehnolog de secție, șef de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
nu-ți dai seama cam cum ar arăta obiectul, dar când îl execuți și-l vezi tu c-o ieșit de pe mâna ta este o altă treabă. Ș-apoi am trecut acolo, am lucrat o hală la Combinat, la Galați. Hala de Benzi la cald am făcut-o noi, eu în secție, stâlpii, grinzile pentru toată hala de la Combinatul Galați... Am fost acolo, am dat asistență tehnică... pe urmă am stat tehnolog de secție, șef de atelier și de la șef de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
tu c-o ieșit de pe mâna ta este o altă treabă. Ș-apoi am trecut acolo, am lucrat o hală la Combinat, la Galați. Hala de Benzi la cald am făcut-o noi, eu în secție, stâlpii, grinzile pentru toată hala de la Combinatul Galați... Am fost acolo, am dat asistență tehnică... pe urmă am stat tehnolog de secție, șef de atelier și de la șef de atelier, din ’70 și... din ’68, dacă nu mint, numai șef: șef de atelier, șef adjunct
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Până la director general, cu greva generală care a fost în ’87, nu ? Pe 16 februarie. Doamna știe, eram șef de secție la Utilaj Construcții, cea mai mare secție din fabrică, la noi se făceau cele mai grele produse; era și hala de așa natură, în care nu se puteau preta în alte secții. Aveam în jur de vreo... aproape 1 000 de oameni, cu tot cu ingineri, cu maiștri în secție. Aveam 5 ateliere, vă dați seama, numai când făceam ședință, cu șefi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
un utilaj !” Veneam c-un dumper, de ăla și-i încărcam cu tot cu..., pe tot Golăieștiu’ [râde], îi puneam în dumper, s-atârnau toți, cre’ că. Știam despre ce este vorba, unde mă duc acuma în fabrică, cheile sunt la mecanici, halele sunt încuiate, ce să fac acuma ? Și i-am vorbit oleacă mai cu autoritate. Ălalalt asculta. Nu știu cum, s-o despărțit ei între ei: „- Dom’ director, nu mă mai luați așa de tare, dom’le, că vă crește dosaru’, dom’le
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
dialogul cu elevii, în ciuda amintirilor copleșitoare. În cadrul celor nouă interviuri, Nicolina a reînviat, a dat semne că, la un plafon imaginar, funcționează din nou, prin ochii celor cei implicați în proiect. Am reușit, prin intermediul interlocutorilor, să revedem ucenicii la practică, halele „duduind” de activitate, utilajele pregătite pentru export, să descriem sărbători oficiale și să reconstituim „interminabile” ședințe de partid. O lume complet nouă pentru tinerii mei colaboratori, care au aflat că pe terenul viran de lângă școală a funcționat cândva o uzină
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
viață expulzate multă vreme la poarta istoriei. Departe de tentația unei construcții voluminoase, festivistă, omagială și propagandistică, precum monografia publicată în 1972, am căutat apropierea de realitate, evocarea unei fărâme din destinul oamenilor, a căror viață s-a scurs între halele și utilajele Nicolinei.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
nu s-a executat nici o lucrare mai importantă, din cauza lipsei de fonduri și de materiale de construcție, firească în condițiile de după război. S-au efectuat reparații la străzile pavate cu bolovani de râu: Ștefan cel Mare, Lascăr Catargiu, Olăria, Piața Halei, Corni. Podurile au fost reparate doar cu bârne de stejar. S-au construit punți peste râpa Humăria, la cișmeaua Drăgoi, reparații la podul de pe strada P. Darie, la podul de peste pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe strada Șipote
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Darie, la podul de peste pârâul Șara, de pe strada Basarabiei, la podul de pe strada Șipote ș.a. În iulie 1910, la rubrica Informații, ziarul „Hușul” înfățișa cititorilor o imagine jalnică a orașului. Igiena era neglijată. În piața orașului, unde se afla o hală, erau expuse diferite zarzavaturi, care „stau trântite de vânzători în calea trecătorilor și a tuturor câinilor și porcilor care vagabondează nesupărați de nimeni”. Alături, fusese deschisă așa-zisa pescărie, care era mai mult goală, iar peștele stătea în coșuri pe
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sami Zilberman, str. Ștefan cel Mare nr. 37, care avea șase camere cu opt paturi; 3. Hotel, clasa a II-a, proprietar Lupu Marcovici, str. Ștefan cel Mare nr. 97; 4. Hotel, clasa a III-a, proprietar Vasile Diaconu, strada Halei nr. 7. Hanurile erau de categoria a III-a, având 3-5 camere: două erau situate pe str. Ștefan cel Mare, unul pe strada Halei, unul pe strada Maior Teleman și ultimul situat în Piața Ioan Mârza. Proprietari erau: Gheorghe Ștefănescu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
str. Ștefan cel Mare nr. 97; 4. Hotel, clasa a III-a, proprietar Vasile Diaconu, strada Halei nr. 7. Hanurile erau de categoria a III-a, având 3-5 camere: două erau situate pe str. Ștefan cel Mare, unul pe strada Halei, unul pe strada Maior Teleman și ultimul situat în Piața Ioan Mârza. Proprietari erau: Gheorghe Ștefănescu, Haim Zolter, Avram Friedman, Simion Boghiceanu și Janeta Solomon. La 30 iulie 1935, Sergiu Dumitriu, președinte al Oficiului Național de Turism, în cuvântul său
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
obținusem chiar bursă (cantină și cămin), drept care mă instalasem de câteva zile la căminul studențesc din strada Călărași, situat în apropierea bisericii Sfânta Vineri, aceea dărâmată de Ceaușescu în anii ’80. Mi se repartizase un pat într-un fel de hală dormitor destinată anului întâi, fiind unul dintre cei douăzeci și patru de „boboci“ găzduiți acolo. Când eram toți de față, diminețile și serile, își închipuie oricine ce vacarm se dezlănțuia. În după-amiaza de duminică de care voi vorbi, domnea însă o mare
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dus la librărie să-l iau pe tata în oraș, la ora plecării, cum făceam din când în când. Am intrat și ce m-a izbit a fost impresia de vastitate dezolantă. Pustiu, magazinul mi s-a părut imens, o hală fără capăt, cum nu mi se păruse niciodată pe când gemea de cumpărători. Acum era pustiu, cum spuneam, și tăcut. Rafturile care îmbrăcau pereții de jur împrejur, cândva atât de îmbietoare, erau și ele aproape goale, căci mărfuri noi nu mai
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Humanities, Harvard University Press, Cambridge, Mass., 1986. Grendler, Paul F., The University of the Italian Renaissance, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 2002. Grubb, James S., Firstborn of Venice: Vicenza în the Early Renaissance State, John Hopkins University Press, Baltimore, 1988. Hale, J. R., Machiavelli and the Renaissance Italy, Macmillan, New York, 1960. Heller, Henry, Anti-Italianism în Sixteenth-Century France, University of Toronto Press, Toronto, 2003. Jaeckel, Hugo, "I 'tordi' e îl 'principe nuovo'.Note sille dediche del 'Principe' di Machivelli a Giuliano e
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Richard A., The Building of Renaissance Florence: An Economic and Social History, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1980, pp. 87-88. Grubb, James S., Firstborn of Venice: Vicenza în the Early Renaissance State, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1988, pp. 136-148. Hale, John R., "Renaissance Armies and Political Control: The Venețian Proveditorial System 1509-1529", în Journal of Italian History, 2 (1979), pp. 11-31. Hintze, Otto, "Der Commissarius und seine Bedeutung în der allgemeinen Verfassungsgeschichte", în Hintze, Gesammelte Abhandlungen zur allgemeinen Verfassungsgeschichte, vol
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
p. 395. Mallett, Michael, "Pisa and Florence în the Fifteenth Century: Aspects of the Period of the First Florentine Domination", în Florentine Studi. Politics and Society în Renaissance Florence, Nicolai Rubinstein (ed.), Evanson, 1968, pp. 403-442. Mallett, Michael; John R. Hale, The Military Organization of a Renaissance State: Venice, c. 1400 to 1617, Cambridge University Press, Cambridge, 1984. Mannini, Marcello, Le podesterie di Fiesole e Sesto dal XV al XVIII secolo: podestà, stemmi, stătuți, Salimbeni, Florența, 1974. Mansfield, Harvey C. Jr.
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Hill, 1982, pp. 263-315. Pampaloni, Guido, "Gli organi della Repubblica fiorentina per le relazioni con l'estero", în Rivista di studi politici internazionali, 20 (1953). Partner, Peter, "Florence and the Papacy, 1300-1375", în Europe în the Lațe Middle Ages, J. Hale, R. Highfield și B. Smalley (eds), Northwestern University Press, Evanston, 1965, pp. 76-121. Paul, Jürgen, Die mittelalterlichen Kommunalpaläste în Italien, diss., Freiburg i. B., 1963. Pesman Cooper, Roslyn, "L'elezione di Pier Soderini a gonfaloniere a vită", în Archivio storico
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Machiavelli, trans. Cecil Grayson, Routledge & Kegan Paul, Londra, 1963. Vezi, de asemenea, Pasquale Villari, The Life and Times of Niccolò Machiavelli, trans. Linda Villari, vol. 2, new ed. (1892), Greenwood Press, New York, 1968. Trei bune tratări scurte sunt: J. R. Hale, Machiavelli and the Renaissance Italy, New York, Macmillan, 1960; Quentin Skinner, Machiavelli: A Very Short Introduction (1981), Oxford University Press, Oxford, 2000; și Maurizio Viroli, Niccolò's Smile: A Biography of Machiavelli, trans. Anthony Shugaar, Farrar, Strauss & Giroux, New York, 2000. 23
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]