2,931 matches
-
al capacităților fizice și psihice și cel mai puțin În ceea ce privește bogăția și fericirea familială. Aceasta dovedește că Întrecerea nu se desfășoară pe baze egale și că succesul variază enorm În cazul unor persoane cu același grad de inteligență și la fel de harnice. Este un fapt incontestabil că nu toți cei sârguincioși pot realiza „visul american”. Cu alte cuvinte, succesul material și familial nu este direct proporțional cu eforturile noastre. Credința populară chineză e că ne este sortit felul căsniciei. Mai precis, partenerul
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
absolvent blăjean din acești ani, Ioan Rusu XE "Rusu" , mărturisea și el, În versurile din anii studenției, dorința Îndepărtării de la asceza studiilor și propensiunea spre un ideal matrimonial sau cel puțin afectiv: Cărți iubite și științe, Mai mult nu-s harnic de voi, Văd că-i peste-a mea putință Să slujesc singur la doi. Avut-ați a voastră parte Pân-acum Într-al mieu dor, Io trecui la altă carte, Unde dascăl mi-i Amor. În această profesiune de credință
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
opere istoriografice maghiare din Transilvania, pe parcursul secolului al XIX-lea. Din acest punct de vedere, el poate fi comparat foarte bine cu contemporanii săi, românul George Bariț XE "Bariț" (1812-1893) și sasul Georg Daniel Teutsch XE "Teutsch" (1817-1893), alți doi harnici autori, care și-au dedicat Întreaga viață reconstituirii istoriei comunității lor etnice din Transilvania. Cum era și firesc, opera lui Köváry conține și numeroase referiri la istoria românilor, ceea ce face din ea un prețios izvor imagologic, apt să pună În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mare măsură, activității intelectuale. Luând În calcul cele câteva sute de articole publicate În presă, precum și cele câteva zeci de cărți publicate Între anii 1839 și 1907, biograful său, Márki Sándor XE "Sándor" , Îl caracteriza, pe merit, drept „cel mai harnic poligraf al Ardealului” În cuprinsul culturii maghiare de până la el. Din punct de vedere al concepției și sensibilității care prezidează Întreaga sa operă, Kőváry, la fel ca George Bariț XE "Bariț" la români, a fost un tipic reprezentant al conjuncției
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Întotdeauna Într-un mod pozitiv. Ca și În cazul imaginii bărbaților, felul În care este reprezentat aspectul fizic al femeilor va fi influențat de aprecierile cu privire la trăsăturile morale și comportamentale care le sunt atribuite. Româncele, considerate, de obicei, mult mai harnice și mai implicate În lupta cotidiană cu greutățile vieții, În raport cu partenerii lor, asociază acestor calități sufletești, În mod firesc, o Înfățișare fizică plăcută și armonioasă. Frumusețea româncelor reprezintă, În mod categoric, un stereotip internațional, pe care Îl Întâlnim În formule
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
face și o comparație Între româncele din Chintelnic și săsoaicele din Arcalia, două localități situate În cuprinsul domeniilor bistrițene pe care le avea În administrare. Comparația dintre bărbații aparținând celor două comunități Îi favoriza categoric pe sași. În contrast cu țăranii sași, harnici și cumpătați, românii erau considerați de către arendașul maghiar leneși, hoți, neglijenți, urmași cu totul degenerați ai romanilor, care dezonorau prin conduita lor contemporană numele ilustru al strămoșilor. În ceea ce privește femeile Însă, György inversează sensul comparației. Săsoaicele, scrie el, „sunt aspre, pline
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
aspră” depusă. „Ele trăiesc natural - mai ține să precizeze versificatorul maghiar, la fel ca și confratele său Mátyasi - și nu sunt palide nici datorită modei, nici din cauza unei alimentații Încărcate”. În finalul poemului său, pe parcursul căruia arătase că sașii sunt harnici și gospodari, iar românii leneși și decăzuți, În timp ce aprecierea la adresa femeilor lor răsturna sensul comparației, György concluziona În felul următor: Eu nu spun că nu sunt oameni frumoși și printre sași Și că nu ar exista femei urâte și printre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și către Împăratul său credință, pe viitoarea vreme să-și câștige fericirea sa, să nu aștepte sâlă, dar din râvnă și pentru a să Încongiura primejdia care stă Înaintea oamenilor, cu toată puterea și a inimii căldură tinerimea, care e harnică de slujba ostășească, nesilită, ba Încă cu bucurie la slujba ostășească să alerge. Cel de-al doilea element justificativ de natură ideologică pare a fi inserat În mesajul propagandistic antifrancez de către elita românească și el constă În apelul la o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
era necesar să-mi consolidez propria reputație și să fac publicul să înțeleagă că, datorită rangului celor pe care i-am selectat, nu am de gând să-mi împart autoritatea cu ei“ Memoriile oficiale prezintă latura pozitivă a unui rege harnic, ce se dedică în totalitate supușilor săi. Desigur acest punct de vedere este în mare măsură schițat și în cadrul memoriilor apocrife, dar totuși, acestea oferă și alte detalii despre personalitatea omului de stat Ludovic. Regele era informat despre starea deplorabilă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
din ea se ivește omul cu aparatul de filmat pe trepied purtat pe umăr. Unul dintre racii fierți dintr-un maldăr aflat pe tavă între „alcooliști” învie și o ia la sănătoasa. Halbe ciocnite, femeia, care nu arată a muncitoare harnică, bea până la fund. Decapsulator cu pârghie care decapitează ritmic sticle de bere. Întreaga secvență e animată de la bun început de o muzică repezită, burlesque, în derâdere. Sticle înspumate. Din nou bărbații, halbele, țigările, femeia care trăncănește în gura mare. Imaginea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un topos al propagandei filmice bine înfipt în creierul colectiv în 1990 : „Iliescu te votăm, te votăm cu toții/ Ca să moară de necaz leneșii și hoții”. Cine nu era cu Iliescu, moștenitorul în efigie al lui Ceaușescu, era exclus să fie harnic sau cinstit. Dar momentul de maximă virulență propagandistică a filmului este lichidarea dușmanului Crețu. După o luptă scurtă, teroristul care voia să arunce în aer tunelul este azvârlit în prăpastie de vânjosul țăran Ion. La început, Crețu fusese montat de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și-aruncatu.” Filmul cu titlu familial-călduț În sat la noi este o instigare temeinică la violența de clasă, exaltă ura ca mecanism al progresului social. Cel care are este prin definiție un ticălos, cel care nu are e un om harnic și cinstit. Pare simplu și prostesc. Poate să intre așa ceva, pe termen lung, în capul a mari mase de români ? Poate : să ne gândim la fervoarea luptei anticorupție a începutului de mileniu III pe aceste plaiuri - cât din ea este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să numesc locul unde am venit pe lume), uneori după perioade mari de timp, Bobiță nu numai că mă recunoștea dar mă întâmpina cu zgomotoase manifestări de bucurie. Știa el de ce era atât de fericit la sosirea mea... Fiind credincios, harnic și devotat stăpânilor și gospodăriei pe care o avea în pază, nimeni nu putea pătrunde în curte fără să se expună riscului de a fi mușcat, dacă Bobiță era slobod. Din această cauză era ținut permanent în legătoare și numai
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
l-aș fi cunoscut de-o viață și nu aș fi văzut gospodăria feciorului său l-aș fi suspectat de fabulație. Părinții și bunicii ar trebui să știe că activismul, hărnicia, ca și lenea, se învață. Nimeni nu se naște harnic sau leneș. Exemplul și exercițiul sunt principalele mijloace de educație prin și pentru muncă. Virtuțile educative ale muncii sunt puse în valoare numai prin participarea directă a copiilor, adolescenților și tinerilor la înfăptuirea ei. Oferiți copiilor o bună educație prin
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Portret postum Portretul făcut de Elena Zara în scurta monografie publicată în anul 1937, deși într-o notă oarecum naivă, este în măsură să ofere cititorului o imagine demnă de luat în seamă. “Constantin D. Stahi a fost un om harnic, bun la suflet, vesel, comunicativ și sociabil. Excelent patriot, el a căutat să pună toată dragostea de țară în opera sa, lăsând în compoziții și, mai ales, în studiile de natură moartă aspecte curat românești. Ca pictor a lucrat mult
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
o săptămână, pe care grănicerii considerau că ar fi de animale sălbatice, spre sâmbătă dispăreau, când fâșia de control se renova. Timp de câteva săptămâni mama își lăuda băieții față de tata, când aceștia se întorceau din câmp: „Vezi ce băieți harnici și cuminți avem? Și caprele sătule, și pește, și hărmanul măturat, și lemne pregătite pentru cotlon...”. Într-o bună zi, la întoarcere de peste hotar, lui Ionică îi căzu din traistă o știucă chiar pe fâșia de control. Capra, văzându-și
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
a determinat să scrie romanul a fost o simplă discuție a autorului cu un țăran sărac, Ion Boldijar al Glanetașului, care vorbea despre pământ ca despre o iubită: ”...am stat mai mult de vorbă cu un flăcău din vecini, voinic, harnic, muncitor și foarte sărac. Îl chema Ion Pop al Glanetașului. Mi se plângea flăcăul de diversele-i necazuri, a căror pricină mare, grozavă, unică, el o vedea în faptul că n-are pământ. Din toate vorbele lui se simțea o
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Ion dată de sentimentul de stăpân al pământului, este dublată de anumite structuri lingvistice ce sugerează moartea: ”lutul negru lipicios”, ”mănuși de doliu”. Prețul înfrățirii cu pământul ibovnică este propria singurătate și nefericire a eroului. Încă de mic, Ion era harnic, muncitor, deși sărac, iubește pământul, mai ales în calitatea sa de mamă ”pământul îi era drag ca ochii din cap”, ” Iubirea pământului l a stăpânit de mic copil...De pe atunci pământul i-a fost drag ca o mamă”, rămânându-i
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
făcut favoare”, sintagmă de mulțumire rostită de către părinții care nu puteau avea copii și Dumnezeu, din milă, le dăruia un copil. Ion, din romanul omonim al lui Rebreanu, este fiul Zenobiei și al lui Alexandru Pop Glanetașu, ”era iute și harnic ca mă-sa. Unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila. Iar pământul îi era drag ca ochii din cap”. Cea mai mare dorință a sa era ca Dumnezeu să aibă milă de el și să-i dea cât mai
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Într-un instrument de deznaționalizare a românilor. Învățătorii au folosit orice mijloc posibil pentru a instrui elevii În limba maternă, pentru a le face o educație În spiritul dragostei de neam. Reuniunile Învățătorești, reuniunile de lectură, corurile românești ctitorite de harnicii dascăli ai satelor bănățene, bibliotecile poporale și cele școlare au reprezentat puternice focare de conștiință și demnitate națională, importante nuclee de polarizare a voinței de unitate națională. Nu este de mirare că ministrul de culte și instrucțiune de la Budapesta ordonă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
Naivă, realizat de Centru Național al Creației Populare, Ed. Top Print&Paper, București, 1997, pag. 39; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 111. „Admirator al renașterii germane și a Țărilor de Jos, dar și harnic păstrător al celor învățate de la profesorul său, caută a-și construi compoziții dificile pe registre, încercând într-o dominantă cromatică, frapând prin vermillon-uri să deseneze din pensulă personaje sau obiecte uneori minuscule.” (Radu Adrian) Pencea Ioan 1924 Pictor Născut
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
daruri: soare arzător, care coace cireșele, caisele, perele și merele văratice, căpșuni și mure, vișine și piersici. Aurește grânele, umple hambarele cu grâu, cu ovăz și cu secară, ridică multe căpițe de fân în văi și pe dealuri. Oamenii sunt harnici și veseli. Iar copiilor le aduce drept dar, vacanța cea mare. Vara soarele încălzește foarte puternic, temperatura crește simțitor, zilele sunt lungi, nopțile sunt scurte, ploaia cade repede, este caldă, uneori este însoțită de tunete și fulgere, iar pe cer
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
Toamna târziu după căderea totală a frunzelor, pădurea pare moartă, nu se mai aude cântecul cucului, doar pe frunzele moarte de pe pământ sau pe firele veștede de iarbă, se mai strecoară câte un greier sau câte o furnică. Toamna este harnică dar și bună gospodină, îi pregătește iernii, cămara plină cu legume și fructe și tot felul de conserve. Apoi mai târziu cu fruntea semeață dar tristă, își înfășoară trupul în cojoace de ceață, pregătindu-se pentru o nouă întâlnire cu
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
conducători ai grupului de elevi din Voivodina care ne vizitează începând cu anul 1992 odată cu descoperitorii de valoare Gligor Popi, Traian Trifa Căta, Vasile Barbu etc. Din Locve am primit " Foaia Sân-Mihaiului" și am dori să ne mai revedem cu harnicul și inimosul redactor Șef. Românii din Valea Timocului așezați în dreapta Dunării în fața Olteniei și a Banatului sunt răspândiți în 4 județe ale Serbiei socotiți la circa 800.000 suflete. Cronicile bizantine, turcești și slave sunt unanime în a aprecia că
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
al nostru. Fostul liceu de fete parcă se scufundă în pământ, nu se mai vede Liceul Tehnic, au dispărut clădirile Liceului A.D. Xenopol, la fel clădirea prefecturii, arborii seculari din grădina publică au fost tăiați și au dispărut acei oameni harnici și buni români - o parte au trecut în România dar majoritatea lor a luat drumul Siberiei. Orașul Soroca așa cum a fost cândva trăiește doar în inimile și memoria puținilor supraviețuitori. Azi sunt acolo alți oameni, unii buni români, iubitori de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]