5,715 matches
-
discuții găzduite de această emisiune, cu o bună audiență și la Chișinău. Formula cu un singur invitat, cel mult doi, este și cea mai potrivită, pentru că permite, printre altele, și o bună cunoaștere de către telespectatori a invitaților lui Nicolae Manolescu. Henri Wald - o prezență discretă în viața culturală românească - a fost o adevărată surpriză pentru mulți dintre noi. Când numărul celor prezenți în studio este mare, cum a fost în cazul emisiunii despre traduceri, discuția și subiectul pus în dezbatere au
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
era un fotbal globalizat, intrat definitiv în postmodernitate... Și, doar după câteva meciuri, ni s-a sugerat că, în loc de Zidane, Figo, Batistuta, Maldini..., trebuie să învățăm să pronunțăm corect nume precum El Hadji Diouf, Jung Hwan Ahn, Umit Davala sau Henri Camara; asta pentru a putea înțelege ce se întâmplă și pentru a nu rata complet evenimentul. Noroc că unii dintre noi, romantici întârziați, am pariat din nou pe numele fără de noroc, adică am crezut în veșnic-perdanții Beckham și Raul, care
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
adevăr, cum pot fi aduse la același numitor și catalogate Într-o singură direcție a confesiunii, notațiile pline de disperare ale Virginiei Woolf și ariditatea unor note cvasi-contabilicești, din Jurnalul lui Liviu Rebreanu? Dar emfaza aproape adolescentină din notele lui Henri BeyleStendhal și patetismul rece al frazelor fără șir Înscrise În jurnalele lui Tolstoi? Dar tragismul cutremurător din Însemnările lui Kafka și scriitura albă, impasibilă, a lui Camus? Firește, asemănările nu sunt de suprafață. Mai mult, ele sunt irelevante atâta vreme cât vrem
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
a doua: interpuși, observatori, subalterni. Secretarul cancelarului Duprat ține un drastic registru al cancelariei, Héroard (medicul lui Ludovic al XIII-lea) - un grațios Jurnal de curte, iar, Între 1574-1589, Pierre de l’Estoile semnează un Journal pour le règne de Henri III, urmat de un jurnal Încă mai stufos al domniei lui Henric al IV-lea. Racordări În Anglia, jurnalul intim demarează greu. În mod convențional, primul jurnal e considerat cel al lui Pepys. Și el recuperat in extremis, descifrat abia
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sine, nimic spectaculos, fiind o componentă familiară a culturii occidentale, redescoperită în epoca modernă. La început de secol XX, s-a aflat ocazional în atenția filosofilor, psihologilor și a sociologilor. În acest stadiu, preocupările pentru memorie i-au atras pe Henri Bergson, Sigmund Freud sau Maurice Halbwachs, dar lucrările lor păreau încă prea puțin atractive pentru studiul istoriei. Abia în anii '80 s-a conturat, în acest sens, o direcție fermă de investigare. În general, două mari tendințe au alimentat noua
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu noua ofensivă românească a fost de la început speculată politic, în dublul sens al acțiunii naționale și al loialității față de Antantă. Aruncând o ultimă privire în paginile de însemnări din anii 1918-1919111, regăsim un personaj familiar manualelor românești, pe generalul Henri Mathias Berthelot 112. El a prezentat, de o manieră intransigentă, perspectiva Aliaților asupra României, pledând pentru angajarea României într-un război total, de susținere nelimitată a cauzei Antantei: "românii vor avea datoria de a continua lupta în Basarabia, în Rusia
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Cultura Națională", București, 1935. Baciu, Gențiana, Bejenaru, Matei, Lungu, Dan, Tătărași, memoria unui cartier, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2007. Bentoiu, Annie, Timpul ce ni s-a dat. Memorii, 1944-1947, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2007. Berthelot, Henri (generalul), Jurnal și corespondență. 1916-1919, Editura Cronica, Iași, 1997. Cernat, Paul, Manolescu, Ion, Mitchievici, Angelo, Stanomir, Ioan, O lume dispărută. Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici, Editura Polirom, Iași, 2004. Idem, Explorări în comunismul românesc
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
History", ianuarie 2003, vol. 38, nr.1, pp. 85-99. Constantin, Ticu, Memoria socială: cadru de definire și modele de analiză, în "Psihologia socială", 7/2001, pp. 137-157. Cucu, Ozana, Trăirea sărbătorilor între meditație și petrecere, Editura Eminescu, București, 2001. Focillon, Henri, Viața formelor, traducere de Laura Irodoiu Aslan, Editura Meridiane, București, 1995. Friedländer, Saul (ed.), Probing the Limits of Representation. Nazism and the "Final Solution", Harvard University Press, 1992. Idem, Memory, History and the Extermination of the Jews of Europe, Indiana
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de istorie a românilor, în Mihalache, Andi, Cioflâncă, Adrian (ed.), In Medias Res. Studii de istorie culturală, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași, 2007, pp. 319-343. Miroiu, Adrian (coord.), Învățământul românesc astăzi. Studiu de diagnoză, Editura Polirom, Iași, 1998. Moniot, Henri (ed.), Enseigner l'historie. Des manuels à mémoire collective, Peter Lang, Berna/NewYork, 1984. Murgescu, Mirela-Luminița, Figura regelui Carol I în manualele școlare românești, în "Revista istorică", tom X, nr. 5-6, 1999, pp. 533-541. Idem, L'enseignement de l'histoire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
188 Bărbulescu, Elena, 121, 188 Băsescu, Traian, 221 Becker, Annette, 157 Bédarida, François, 10 Bejenaru, Matei, 268, 283 Belisar, Elena, 285 Bem Neamu, Raluca, 35 Bentoiu, Annie, 241 Bercea, Marilena, 52, 72 Berciu-Drăghicescu, Adina, 47-50, 135 Berelowitch, Wladimir 130 Bergson, Henri, 12, 19 Berindei, Dan, 128 Berindei, Mihnea, 28 Bertaux, Daniel, 271 Berthelot, Henri, 141, 149-153, 155, 198 Berușcă, Aurelia, 119 Bigas, Adina, 24 Bodor, András, 71 Bohâlțea, Florica, 71 Boia, Lucian, 28, 76, 77 Boicu, Leonid, 163 Bolintineanu, Dimitrie, 49
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
10 Bejenaru, Matei, 268, 283 Belisar, Elena, 285 Bem Neamu, Raluca, 35 Bentoiu, Annie, 241 Bercea, Marilena, 52, 72 Berciu-Drăghicescu, Adina, 47-50, 135 Berelowitch, Wladimir 130 Bergson, Henri, 12, 19 Berindei, Dan, 128 Berindei, Mihnea, 28 Bertaux, Daniel, 271 Berthelot, Henri, 141, 149-153, 155, 198 Berușcă, Aurelia, 119 Bigas, Adina, 24 Bodor, András, 71 Bohâlțea, Florica, 71 Boia, Lucian, 28, 76, 77 Boicu, Leonid, 163 Bolintineanu, Dimitrie, 49, 80, 81 Borbély, Ștefan, 35 Borges, Jorge Luis, 17 Borne, Dominique, 109 Borries
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
României, 119, 124, 125, 130, 143, 168, 183, 190, 191, 193, 197, 199 Ferréol, Gilles, 223 Ferro, Marc, 27, 90, 107 Filipescu, Leonte, 207 Fischer, Claudia, 42 Flondor, Iancu, 133 Florea, Dragna, 215 Floru, Ion S., 124, 197, 198 Focillon, Henri, 104 Fotescu, Eleonora, 42-44, 46, 130, 131, 205, 208, 217 Freud, Sigmund, 12 Friedländer, Saul, 14, 17 Frimu, I. C., 201, 204 G Gauchet, Marcel, 13 Gelu, voievod, 89 Georgescu, Gh. I., 210 Georgescu, Vlad, 27 Georgescu-Buzău, Gh., 85, 127, 211
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Mitchievici, Angelo, 86, 87, 89, 222, 273, 277 Mitru, Constantin, 74 Mitu, Sorin, 8, 65, 66, 67, 68, 103, 137 Moarcăș, Dinu, 104 Modreanu, Cristina, 34 Moga, Valer, 182, 183, 185 Moisuc, Viorica Georgeta, 39, 68 Molnár, Miklós, 242 Moniot, Henri, 18 Morris-Suzuki, Tessa, 13, 18 Muha, Camelia, 72 Müller, Florin, 68, 136 Mungiu-Pippidi, Alina, 22, 100, 121, 225 Munteanu, N. C., 33 Muraru, Andrei, 232 Mureșan, Sabin, 124, 138, 139, 191 Murgescu, Mirela-Luminița, 18, 35, 39, 77, 78, 103, 112
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
210 Roseti, Radu, realizator emisiuni radio, 285 Rosetti, Radu R., general, 143 Rostás, Zoltán, 81, 272, 274, 277, 280, 286, 288 Rotaru, Gabriela, 285 Rotaru, Jipa, 144 Rotaru, Silvia, 74, 75 Rotundu, Elvira, 71 Rousseau, Jean Jacques, 13, 25 Rousso, Henri, 14 Ruano-Borbalan, Jean Claude, 109 Rusan, Romulus, 221, 222 Rüssen, Jörn, 10, 11, 17, 106, 291 Rusu Abrudeanu, Ion, 123, 154 Rusu, Emilian, 180 S Sadoveanu, Mihail, 53, 74 Sadoveanu, Valeria, 74 Saramago, José, 116 Savonarola, Girolamo, 48 Schiau, Mihai
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Jews of Europe, Indiana University Press, Bloomington, 1993; Idem (ed.), Probing the Limits of Representation. Nazism and the "Final Solution", Harvard University Press, 1992. 14 Deschiderea tematică spre studiul memoriei în spațiul totalitarismelor de stânga nu a fost comodă; vezi Henri Rousso (ed.), Stalinisme et nazisme. Histoire et memoiré comparées, Editions Complexe, Bruxelles, 1999. 15 Vezi, de exemplu, Javier Auyero, (Re)membering Peronism: An Ethnographic Account of the Relational Character of Political Memory, în "Qualitative Sociology", vol. 22, nr. 4, 1999
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și "bravul român". Rolul școlii primare în construirea identității naționale românești, 1831-1878, Editura A'92, Iași, 1999, p. 18). Lucrările au fost publicate în același an cu primul volum coordonat de Pierre Nora, în seria Les Lieux de Mémoire vezi Henri Moniot (ed.), Enseigner l'historie. Des manuels à mémoire collective, Peter Lang, Berna/New York, 1984 ceea ce sugerează existența mai multor cercetări autonome pe această temă. 39 "Media memoriei ce ne ajută să construim și să transmitem cunoașterea și sentimentele noastre
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Le Goff, în Predarea istoriei, vol. 7, Biblioteca Centrală Pedagogică, București, 1982, p. 65. 274 Maurice Aymard, Braudel ne învață istoria, prefață la Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcăș, vol. I, Editura Meridiane, București, 1994, p. 14. 275 Henri Focillon, Viața formelor, traducere de Laura Irodoiu Aslan, Editura Meridiane, București, 1995, p. 86. 276 Ibidem, p. 88. 277 Maurice Aymard, op. cit., p. 22. 278 Paul Veyne, op. cit., pp. 26-27. 279 "Apelăm întotdeauna, tot mai mult, la evenimente, din angoasa
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
jurnalul său, generalul Berthelot nota, la 31 ianuarie 1918, relativ la faptul că bolșevicii declaraseră război României: "pretextele sunt neînsemnate, dar adevărul e că românii nu i-au lăsat pe acești nebuni să facă tot ceea ce le trecea prin cap" (Generalul Henri Berthelot, Jurnal și corespondență. 1916-1919, Editura Cronica, Iași, 1997, p. 267). 83 Un contemporan nota: "așa ne obișnuisem să mâncăm bătaie, încât nu îndrăzneam să sperăm mai mult decât o îndârjită rezistență [...]. Mai în fiecare zi se răspândea știrea străpungerii
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu unele modificări, de Doina și Liviu Papuc, în 2000, la Editura Alfa, din Iași. 112 El a fost șeful misiunii militare franceze din România, din octombrie 1916, până în martie 1918, apoi din octombrie 1918, până în mai 1919. 113 Generalul Henri Berthelot, op. cit., p. 226. 114 Mize politice asupra cărora Constantin Argetoianu se va pronunța, retrospectiv, în termeni foarte categorici: "Pornisem în război [...] ca să cucerim Ardealul [...], iar Basarabia la care nu ne gândisem ne pica în mână. Ocuparea Basarabiei era pentru
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
li se cerea. În aprecierea lui Argetoianu, Consiliul a avut doar un rol demonstrativ, de "a pune pe Berthelot în fața hotărârii guvernului", dându-i totuși impresia că el a decis intervenția în Basarabia (Constantin Argetoianu, op. cit., pp. 99-100). 115 Generalul Henri Berthelot, op. cit., p. 257. 116 Ibidem, p. 265. 117 "Din cauza mișcărilor noastre de trupe, Mareșalul Mackensen a trimis un mesaj în care arată că s-a derogat de la două articole din armistițiu și cere explicațiuni", care vor precipita de fapt
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
armata, ba chiar "întrebuința în Basarabia, împotriva bolșevicilor. Eventual, am putea fi ajutați prin o cooperare în Rusia" (Mareșal Alexandru Averescu, Notițe zilnice din războiu, 1916-1918, ediția a III-a, Editura "Cultura Națională", București, 1935, p. 283, 291). 118 Generalul Henri Berthelot, op. cit., p. 266, 272, 276. 119 În notațiile sale zilnice, scopul militar și politic al intervenției lui Berthelot se contura cu greu. Primele sale propoziții despre cele întâmplate în 1918 sunt: "1 octombrie [...] Clemenceau mă trimite să ridic România
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în Maine Experimentarea la nivel formal a fost străină spiritului ei estetic clasic și accepțiunii romantice a personalității. A fost un scriitor ancorat ferm în maniera realistă a lui Tolstoi, Thomas Mann, Cehov, Conrad și, în Franța, Proust, Gide sau Henri Montherlant. Yourcenar a fost profund angajată în istorie, cel mai puternic catalizator al imaginației sale înflăcărate. Istoria, în special a lumii antice și a Renașterii, a justificat pesimismul ei și i-a dat formă prin propunerea personalităților pe care le
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de personalități caracterizate de ambivalență sexuală, care trăiseră în epoci de libertate maximă. Printre aceste creaturi contradictorii se numărau și cei care, poate ca și ea, au iubit prea violent sau a căror iubire a fost neînțeleasă sau chiar violată. Henri III (1551-1589), regele Franței din secolul al XVI-lea, perioadă la care s-a întors de multe ori, mai ales în Piatra filozofală a fost o asemenea personalitate. Henri a fost un suveran cu defecte care a aruncat Franța în
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
violent sau a căror iubire a fost neînțeleasă sau chiar violată. Henri III (1551-1589), regele Franței din secolul al XVI-lea, perioadă la care s-a întors de multe ori, mai ales în Piatra filozofală a fost o asemenea personalitate. Henri a fost un suveran cu defecte care a aruncat Franța în războaie religioase și politice. Lipsit de forță morală, desfrânat și fără scrupule, a fost și un amant înfocat. A incitat-o pe Marguerite care l-a văzut ca pe
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
de poezie, Pomana Alcippus, în 1956, ediția Cavafis (1958) și o ediție revăzută a cărții Obolul visului (1959). Alte proiecte care îi consumaseră tot atât de mult timp includeau eseuri lungi despre Piranesi, despre castelul francez de la Chenonceaux din Touraine, unde puberul Henri II își întâlnise viitoarea soție Diana, cu 20 de ani mai bătrână, în timp ce era deja căsătorit cu Caterina de Medici care va figura ca personaj secundar deși exotic în Piatra filozofală. Eseul despre Piranesi aștepta să fie scris de când Yourcenar
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]