2,559 matches
-
Cantemir se raportează la sursele creștine cu un respect la care va renunța ulterior, atunci când va începe să scrie Istoria ieroglifică. El practică o lectură liturgică a acestor izvoare, nu le negociază sensurile, nu iese din litera lor stabilită de hermeneutica biblică atât de bogată. Interesant este de observat că tânărul Cantemir se dovedește a fi (forțez tactic un pleonasm) mai radical decât gânditorii apropiați de epoca sa și decât curentul general, care accepta fără ezitare folosirea instrumentelor de gândire oferite
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alte surse, antice, medievale, contemporane, occidentale sau orientale. Atunci când are de ales, el optează cel mai adesea pentru acestea din urmă, ignorând sau, și mai îndrăzneț încă, parodiind, intrând în dialog polemic cu reprezentările de sorginte medievală, sedimentate prin filtrul hermeneuticii Bisericii. Atitudinea sa este una modernă, a celui care contemplă cu detașare un arsenal de posibilități de "lectură" a lumii, fără a mai avea prejudecata că una dintre ele este singura legitimă. Are curajul de a răsturna unele simboluri cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Collomb, Press Universitaire de Rennes, 1999, p. 21. 3 Idem, p. 21. 4 Idem, p. 22. 5 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, traducere de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier, Chișinău, 2004, p. 23. 6 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate. Studii de arheologie discursivă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 7 Michel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
timpului. (...) și, mai ales, limbajul își pierde locul privilegiat și devine la rândul său o figură a istoriei, coerentă cu profunzimea trecutului său." Dintr-o asemenea perpectivă, Cantemir nu are cum să aparțină decât etapei "clasice". 8 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate, pp. 334-335. 1 L. Volovici, în Apariția scriitorului în cultura românească, Editura Junimea, Iași, 1976, consideră că se poate discuta despre "profesionalizarea" scriitorului începând cu secolul al XIX-lea. În ceea ce îl privește pe Cantemir, îl consideră "un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vol. 3, coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu, în colaborare cu Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2005, pp. 472-485. 12 Petru Vaida, op. cit., pp. 208-209. 13 D. Cantemir, op. cit., p. 389. 14 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate, pp. 293-294. 15 Ștefan Afloroaei, Cetatea metafiziă a unui principe, în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir, Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, pp. 91-92. 16 Idem, p. 100. 17 D. Cantemir, Metafizica, din latinește de Nicodim
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Collomb, Press Universitaire de Rennes, 1999, p. 21. 31 Idem, p. 21. 32 Idem, p. 22. 33 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, traducere de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier, Chișinău, 2004, p. 23. 34 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate. Studii de arheologie discursivă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 35 Michel
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
timpului. (...) și, mai ales, limbajul își pierde locul privilegiat și devine la rândul său o figură a istoriei, coerentă cu profunzimea trecutului său." Dintr-o asemenea perpectivă, Cantemir nu are cum să aparțină decât etapei "clasice". 36 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate, p. 334-335. 37 L. Volovici, în Apariția scriitorului în cultura românească, Editura Junimea, Iași, 1976, consideră că se poate discuta despre "profesionalizarea" scriitorului începând cu secolul al XIX-lea. În ceea ce îl privește pe Cantemir, îl consideră "un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vol. 3, coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu, în colaborare cu Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 472-485. 174 Petru Vaida, op. cit., p. 208-209. 175 D. Cantemir, op. cit., p. 389. 176 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate, p. 293-294. 177 Ștefan Afloroaei, Cetatea metafiziă a unui principe, în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir, Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 91-92. 178 Idem, p. 100. 179 D. Cantemir, Metafizica, din latinește de Nicodim
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
două treimi dintre adulți au avut trăiri traumatice prenatale și perinatale, și apoi să nu uităm că destinul nostru se joacă încă din viața intrauterină, dar și la propria noastră naștere. în construirea capitolului de față vom adopta o lentilă hermeneutică neuzuală, dar modernă, profundă și subtilă ce consonează cu unele descoperiri epocale, înregistrate de către avangarda științifică, în ultimele patru decenii. Astfel, ne dovedim solidari cu noua paradigmă holistă, care se profilează tot mai energic la orizont, dar și angajarea lucidă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
așadar pe scurt problematica complexă a cărții lui Alain Montandon despre ospitalitate, pusă în legătură cu dorința, cu literatura și cunoașterea. Instrumentele fine cu care operează eseistul din Auvergne sunt furnizate deopotrivă de sociopoetică, istoria literaturii, psihanaliză, literatură comparată, teorii ale imaginarului, hermeneutică, filozofie, simbologie, într-o sinteză savant dozată. Versiunea românească vine pe un teren bine pregătit de studiile de etnografie și istorie a civilizațiilor pentru a le da o dimensiune sociopoetică, literară și filozofică. Ea ne oferă mai mult decât prezentarea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în timp ce la birou trebuie, în numele unei lamentabile hârțogării, să-i smulg o bucată din carnea sa trupului capabil de o astfel de fericire" (3 octombrie 1911, p. 91). Ceea ce agravează situația sunt fundamentalele încurcături pe care le generează limbajul și hermeneutica sa nesfârșită. Nu este nevoie să revenim aici asupra asupra neînțelegerilor binecunoscute, asupra lucrurilor care pot să spună un lucru, contrariul său și un alt lucru. Enunțiatorul poate să spună totul prin enunț. K. nu va ajunge niciodată la castel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
alcătuiesc comunitatea, intră oarecum în contradicție cu prezențele individualizate ale conducătorilor. Contradicția este aplanată prin inserarea prezenței populare și a conștiinței colective atribuite la un nivel absolut, superior, care supervizează mersul istoriei și acțiunile celor desemnați s-o reprezinte. Cariera hermeneuticii, narațiunii și a narativismului nu s-a bucurat de auspicii favorabile și nici nu a fost tolerată în discursul istoriei „științifice”, așa cum a fost, bunăoară, tolerată dezbaterea pe marginea postmodernismului în literatura anilor ’80. Cu toate că aceste concepte și tendințe sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
bunăoară, tolerată dezbaterea pe marginea postmodernismului în literatura anilor ’80. Cu toate că aceste concepte și tendințe sunt mai curând familiare lumii academice occidentale în timpul anilor ’80, reflexe ale acestora au lovit și istoria. Nu trebuie să exagerăm când ne imaginăm că hermeneutica și narativismul au încercat să penetreze și lumea istoricilor români; aceștia au rămas profund conservatori în profesiunea lor, și aici mă refer la aproape toți istoricii de carieră. Pentru mulți, istoria rămăsese o știință a lecturării documentului/izvorului, iar interpretarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în orice caz, procedeul prin care izvoarele erau lecturate, procesate, inserate și transformate într-un text coerent nu putea primi numele de „interpretare,” ci pe acela de “înțelegere” a epocii. Explicația cea mai banală pentru această lipsă de popularitate a hermeneuticii istorice era că interpretarea, în care apăreau stilul personal al autorului și libertatea sa nelimitată, se sustrăgea „adevărului” istoric și submina caracterul științific conferit istoriei. Hermeneutica istorică și revalorizarea teoretică a narațiunii au fost preocupările mai degrabă excentrice și interdisciplinare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de “înțelegere” a epocii. Explicația cea mai banală pentru această lipsă de popularitate a hermeneuticii istorice era că interpretarea, în care apăreau stilul personal al autorului și libertatea sa nelimitată, se sustrăgea „adevărului” istoric și submina caracterul științific conferit istoriei. Hermeneutica istorică și revalorizarea teoretică a narațiunii au fost preocupările mai degrabă excentrice și interdisciplinare ale unor cercetători din afara câmpului istoric pentru care acest exercițiu al speculației filozofice și al interpretării ținea de înclinația lor către actul de reflecție. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a reaminti că anterior pomenisem de intervențiile românești pe piața „dezbaterilor ideologice”, ca să parafrazez numele unei celebre colecții de volume inițiate de Editura Politică, intenționez să aduc în atenție și un exemplu în care autori români au reacționat la apariția hermeneuticii, așa cum reacționaseră și la alte curente ca structuralismul sau prezenteismul („New History”) lui Charles A. Beard și John Dewey; adică apărând dogma celui mai brut marxism-leninism (citește: național-stalinism sau ceaușism). Comentând prezența foarte insistentă a hermeneuticii ca nouă tendință în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
au reacționat la apariția hermeneuticii, așa cum reacționaseră și la alte curente ca structuralismul sau prezenteismul („New History”) lui Charles A. Beard și John Dewey; adică apărând dogma celui mai brut marxism-leninism (citește: național-stalinism sau ceaușism). Comentând prezența foarte insistentă a hermeneuticii ca nouă tendință în filozofia contemporană, Alexandru Boboc afirma tranșant: „Fără a lua calea unei modernizări prin analiză logică, fenomenologie, hermeneutică, structuralism etc., marxismul oferă posibilitatea unei înțelegeri efective a valabilității și a limitelor de valabilitate ale diferitelor modele metodologice
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și John Dewey; adică apărând dogma celui mai brut marxism-leninism (citește: național-stalinism sau ceaușism). Comentând prezența foarte insistentă a hermeneuticii ca nouă tendință în filozofia contemporană, Alexandru Boboc afirma tranșant: „Fără a lua calea unei modernizări prin analiză logică, fenomenologie, hermeneutică, structuralism etc., marxismul oferă posibilitatea unei înțelegeri efective a valabilității și a limitelor de valabilitate ale diferitelor modele metodologice și complementaritatea acestora în perspectiva dialecticii marxiste [...]. Hermeneutica rămâne în esență o teorie a comprehensiunii - concept cardinal pentru un tip de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Boboc afirma tranșant: „Fără a lua calea unei modernizări prin analiză logică, fenomenologie, hermeneutică, structuralism etc., marxismul oferă posibilitatea unei înțelegeri efective a valabilității și a limitelor de valabilitate ale diferitelor modele metodologice și complementaritatea acestora în perspectiva dialecticii marxiste [...]. Hermeneutica rămâne în esență o teorie a comprehensiunii - concept cardinal pentru un tip de demers teoretic ce se opune celui scientist (axat pe procedeul explicării numai sub specia cauzalului) și resemnifică tradiția gândirii dialecticii clasice într-un triplu proiect în reconstrucție
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
românesc față de `ncercările de nuanțare a unor teze ale marxismului `n dezbaterile occidentale, punct de vedere eșuat `n apologia brută a direcției politice oficiale, mă limitez `n a indica lucrarea lui Alexandru Boboc, Adevăr și conștiință istorică: confruntări contemporane `ntre hermeneutică și dialectică `n metodologia științelor umane, Editura Politică, București, 1988, privind apariția postmodernismului (prin care autorul `nțelegea renunțarea la rigoare științifică, la atotputernicia Rațiunii și la proliferarea pluralismului cognitiv, `n general) `n anii ’80 și `n spațiul românesc, sau pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
COLECȚIA ATHENAEUM SEMN ȘI INTERPRETARE O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică Colecția ATHENAEUM Coperta: Liliana BOLBOACĂ Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale CODOBAN, AUREL / Aurel Codoban. 144 p.; 14,7x20,5 cm. - (Athenaeum) ISBN 973-35-l08l-5 821.135.l-96 Cluj-Napoca: Dacia, 2001 (c) Copyright Editura Dacia, 2000 Str. Ospătăriei nr. 4, RO-3400
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
2001 (c) Copyright Editura Dacia, 2000 Str. Ospătăriei nr. 4, RO-3400, Cluj-Napoca Tel./fax: 064/42-96-75 Redactor: Felicia SCHLEZAK și Vasi CIUBOTARIU Tehnoredactor: Flavia Măria ȚIMPEA Comanda nr. 4234 AUREL CODOBAN SEMN ȘI INTERPRETARE O introducere postmodernă în semiologie și hermeneutică EDITURA DACIA Cluj-Napoca, 2001 Introducere >3' 1. Noua epistemă: tematizarea comunicării Prezentarea marilor tematizări și soluții ale filosofiei occidentale nu este în această introducere atât istorică, cât epistemică. Ea nu are ca scop decât să ne aducă pe calea cea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
ceea ce putem comunica sau semnifica. Această tematizare o putem regăsi în cele trei tendințe încă vii în filosofia occidentală: filosofia analitică anglo-saxonă, filosofia Ființei, a lui Martin Heidegger, filosofia germană în care își are originea atât existențialismul francez, cât și hermeneutica filosofică, dar care este mult mai mult decât atât, și, în fine, filosofia franceză a limbii, structuralismul francez, semiologia structuralistă. Desigur, formele în circulație ale filosofiei nu se reduc la acestea în cuprinsul lumii noastre. Dar celelalte forme au încetat
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
din rațiunea simbolică de a oferi o imagine în regnul animal a celor care își schimbă opțiunile și convingerile în funcție de context; alți monștri există pentru că au fost menționați în Biblie etc. Până la epoca modernă cunoașterea științifică este o chestiune de hermeneutică, de interpretare a semnificațiilor și de deducție simbolică. Ceea ce modernitatea, după Kant, numește cunoaștere, doar cizelează această ordine primă, o face mai adecvată, mai analitică și mai pertinentă. Nu există o instalarea progresivă a unui sistem semnificam. Apariția limbii marchează
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
acest mod ultraspecializat și sofisticat al receptării, rezervat semiologului, devine modelul uzajului și finalitatea producerii culturii. Chiar și la acest nivel foarte general și introductiv devine clar faptul că lectura semiologică se adresează mecanismului textului, ruajului mașinii textuale, pe când interpretarea hermeneutică, indiferent în ce direcție se îndreaptă, funcționării acestui mecanism. După cum s-a văzut, proiectul saussurean poate fi realizat numai dacă privim sistemul limbii fie doar fonologie, așa cum face școala fonologică, fie doar sintactic, așa cum face școala glossematică hjelmsle-viană, fie numai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]