8,389 matches
-
ventriculului IV în hemoragiile subtentoriale. Alterarea stării de conștiență este prezentă în 40% dintre hemoragiile cerebrale, mai ales în cele cu topografie profundă. Se datorează fie interesării precoce a sistemului reticulat activator ascendent (SRAA) în hemoragiile talamice și pontine, fie hipertensiunii intracraniene importante. Crizele comițiale la debut se întâlnesc în 5-15% dintre hemoragii, fiind specifice celor lobare (21% din hemoragiile intracerebrale subcorticale). Ele se produc în majoritatea cazurilor (75%) în primele ore după debutul hemoragiei. Monitorizarea EEG a pacienților cu hemoragie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
coagulare. Drenajul ventricular extern în hemoragiile 398 intraventriculare are avantajul de a permite atât drenarea sângelui intraventricular, scăzând în acest fel și presiunea intracraniană, cât și monitorizarea presiunii intracraniene. Una dintre cele mai mari complicații ale hematomului intraparenchimatos cerebral este hipertensiunea intracraniană, care poate duce la disfuncție cerebrală și la compresiunea structurilor vitale. Scăderea presiunii intracraniene poate pleca de la simple acțiuni cum ar fi elevarea patului la nivelul capului deasupra inimii, sedarea pacientului, administrarea de manitol și furosemid, denajul lichidului cefalorahidian
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
40-60% [4] sau de 41 până la 79% [2,15,16], din simptomatologia la prezentare a MAV. Ruptura malformației arterio-venoase determină hemoragie subdurală, subarahnoidiană, hemoragie intraparenchimatoasă sau intraventriculară, având ca urmare alterarea stării de conștiență, sindrom de iritație meningeană, sindrom de hipertensiune intracraniană. Cel mai frecvent, hemoragia este de tip intraparenchimatos, sângele cu presiune crescută disecând substanța cerebrală cu constituirea de hematom la acest nivel [2]. Crizele comițiale reprezintă a doua manifestare ca frecvență a MAV Frecvența acestora este de 11 până la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
oftalmoplegie. Pacienții acuză de obicei cefalee și până la 50% prezintă sufluri sincrone cu pulsul. Sub 3% se prezintă pentru hemoragie subarahnoidiană. Fistulele sinusurilor laterale pot fi asimptomatice sau se pot prezenta cu tinitus, cefalee, tulburări vizuale fluctuante, scotoame, simptome de hipertensiune arterială și ocazional tulburări de memorie și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
fistulelor arteriorio-venoase durale se instituie funcție de clasificare angiografică a fistulelor arterio-venoase durale [7]. Fistulele tip I și tip IIa sunt leziuni asimptomatice care se urmăresc anual Doppler. Fistulele tip IIb - V sunt leziuni cu risc mare de sângerare sau de hipertensiune intracraniană. Dacă la aceste leziuni se pun în evidență modificări ale suflurilor identificate inițial se reevaluează angiografic [8]. Indicația pentru excluderea fistulei arteriovenoase durale se pune atunci când: - se instalează semne neurologice de focar; - apar hemoragii intracraniene [9]; - simptomatologia clinică este
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
cezariană, scor APGAR < 4 la 1 minut și < 8 la 5 minute, coagulopatii. La nou-născutul la termen IVH apare prin hemoragia plexurilor coroide sau prin infarctul venos secundar hipocoagulabilității; frecvent etiologia este nedeterminată. Tabloul clinic se poate instala acut datorită hipertensiunii intracraniene, cu apnee și bradicardie, pupile areactive, fontanele în tensiune, somnolență, icter sau paloare excesivă, crize convulsive, decerebrare sau decorticare, scăderea hematocritului cu peste 10% datorită sângerării. Evoluția subacută se caracterizează prin iritabilitate, scăderea funcțiilor motorii, mișcări oculare anormale. Evoluția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
pe baza scorului NIHSS (National Institute of Health Stroke Score) care, în general, este mai mare de 20 în ischemiile emisferului dominant și mai mare de 18 în ischemiile emisferului non-dominant. După 24-48 ore, apar fenomene de edem cerebral cu hipertensiune intracraniană și angajare cerebrală, antrenând tulburări respiratorii și ale stării de conștiență, conducând la deces în 80% din cazuri [2,4]. Bilanțul radiologic inițial cuprinde un CT cerebral și un RMN cerebral. Criteriile scanografice în favoarea unui AVC silvian malign sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
constă în anticoagulare eficace, dar în ciuda tratamentului 8% din pacienți decedează iar 5,1% rămân cu sechele moderate sau severe [23]. Aceste rezultate demonstrează existența unei forme „maligne” de tromboză venoasă cerebrală ce evoluează ineluctabil spre deces prin fenomene de hipertensiune intracraniană [24]. În aceste forme severe, s-a propus în ultimii ani realizarea unei craniectomii decompresive asociată sau nu cu evacuarea ramolismentului venos [24,25]. Indicația de craniectomie este pusă în cazul unei tromboflebite cerebrale evoluând nefavorabil prin fenomene de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
intracraniană [24]. În aceste forme severe, s-a propus în ultimii ani realizarea unei craniectomii decompresive asociată sau nu cu evacuarea ramolismentului venos [24,25]. Indicația de craniectomie este pusă în cazul unei tromboflebite cerebrale evoluând nefavorabil prin fenomene de hipertensiune intracraniană și angajare cerebrală în ciuda tratamentului anticoagulant. Situație unică în neurochirurgie, midriaza bilaterală nu contraindică gestul căci se pot obține excelente recuperări funcționale chiar în acest context clinic, fapt constatat atât în literatură [24,25], cât și într-o observație
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
severă a stării generale în decurs de câteva zile. În aceste cazuri ca și conduită terapeutică, conform American Stroke Association, este indicată craniectomia decompresivă suboccipitală plus drenajul ventricular extern [7]. Indicațiile craniectomiei decompresive suboccipitale: - semne neurologice determinate de compresiunea TC (hipertensiune, bradicardie, deteriorarea stării de conștiență); - efect de masă evidențiat imagistic; - eliminarea altor cauze posibile pentru starea pacientului; - vârsta: nu este impusă o anumită limită. Contraindicații: - semne clinice și radiologice de ischemie severă la nivelul TC; - comorbidități severe; - refuzul intervenției. Craniectomia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se concentrează astfel pe tratarea și prevenirea factorilor de risc ai aterosclerozei. Poate nu avem 433 control asupra unor factori ca vârsta înaintată, sex, rasă sau prezența unor AIT și AVC precedente, dar se poate interveni asupra unor factori ca hipertensiunea arterială, sindromul dislipidemic, diabetul zaharat, fumatul, consumul de alcool. Hipertensiunea arterială este factorul predominant și totodată cel mai „modificabil” dintre toți factorii de risc cardiovasculari. Majoritatea dovezilor provin din două tipuri de studii: prospective randomizate ce studiază relația dintre TA
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ai aterosclerozei. Poate nu avem 433 control asupra unor factori ca vârsta înaintată, sex, rasă sau prezența unor AIT și AVC precedente, dar se poate interveni asupra unor factori ca hipertensiunea arterială, sindromul dislipidemic, diabetul zaharat, fumatul, consumul de alcool. Hipertensiunea arterială este factorul predominant și totodată cel mai „modificabil” dintre toți factorii de risc cardiovasculari. Majoritatea dovezilor provin din două tipuri de studii: prospective randomizate ce studiază relația dintre TA și incidența AVC și studii randomizate ale diverselor droguri antihipertensive
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
focale sau generalizate, datorate embolizării, hiperperfuziei cerebrale sau hemoragiei intracerebrale, frecvent la 5-13 zile postoperator. - Lezarea nervilor cranieni: cea mai frecventă complicație (8-10%), implică nervul hipoglos, ramul mandibular al facialului, nervul laringean recurent, nervul spinal accesor. - Complicații cardiovasculare: hipo- și hipertensiune, infarct miocardic. - Complicații ale plăgii operatorii: infecții (< 1%), hematom (< 5%). - Restenozare tardivă: 25% la 1 an cu reducerea lumenului > 50%. ANGIOPLASTIA PERCUTANĂ CU STENT CAROTIDIAN Tratamentul endovascular reprezintă o alternativă mai puțin invazivă la endarterectomie, ce pare a fi mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
flegmonoasă; - perforația intestinului subțire de cauze rare dar variate: febra tifoidă (poate perfora și la nivel de cec, apendice, colon transvers), boala Crohn, ileite necrozante acute, ulcerație jejunală perforantă prin sindrom Zollinger-Ellison, gastrectomie Reicher-Polya urmată de ulcer peptic postoperator, feocromocitom, hipertensiune arterială malignă, boala Buerger, periarterita nodoasă, lupus eritematos diseminat, ingestie de medicamente cortizonice - fenilbutazonă, aspirină, potasiu, clor, dizenterie amoebiană, lues, TBC intestinal, rectocolită ulcerohemoragică extinsă ileal, purpură abdominală; diverticulită perforantă (Meckel ori intestinală multiplă); ingestie de corpi străini ascuțiți; neoplasme
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
bogat în fibrină, mucină, elemente celulare, a căror prezență explică funcția peritoneului de luptă împotriva infecției, limitând-o și neutralizând efectele toxice. Creșterea cantității de lichid este explicată prin modificarea permeabilității capilare ca urmare a variațiilor de presiune și vasodilatație. - Hipertensiunea portală - prin stază limfatică și venoasă determină tulburări de permeabilitate vasculară cu acumulare de lichid în cavitate - ascita. Ascita se dezvoltă ca urmare a decompensării bolii hepatice. Cauzele acesteia sunt multiple, dar în 80% din cazuri sunt consecința cirozei hepatice
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
9. Liganzii bacterieni stimulează receptorii specifici, care vor activa producerea de citokine și chemokine și transcripția genelor antimicrobiene (287). Macrofagele și celulele Kupffer au rolul de a internaliza și elimina bacteriile. La cirotici din cauza șunt-urilor intra și extrahepatice (consecința hipertensiunii portale) bacteriile circulante nu mai vin în contact cu celulele Kupffer, determinând bacteriemie și inocularea lichidului de ascită (287, 292). De asemenea, polimorfonuclerele neutrofile sunt modificate numeric, iar funcția de fagocitoză deficitară, astfel încât puține bacterii sunt distruse (89, 256). Deficitul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Ulcerul jejunal nespecific este de etiologie nespecifică, ischemia fiind o cauză a acestuia. Theodore (1993) îl citează pe Bayless care a făcut studii clinice pe 170 pacienți cu ulcere intestinale, confirmând implicarea antiinflamatorilor nesteroidieni. Mai sunt invocate și alte cauze: hipertensiune arterială malignă, feocromocitomul, boala Buerger, sindromul Zollinger-Ellison (261). Ulcerele difuze ale jejun-ileonului sunt frecvent fatale, și complică boala iliacă (126, 263). Sunt predominant situate în jejun și mai puțin pe ileon, sunt foarte profunde, perforează musculara propria determinând peritonită generalizată
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
se instalează bacteriemia. Fenomenul este facilitat de contracțiile diafragmului, care, creând o presiune negativă, absoarbe lichidul peritoneal și bacteriile prin stomate (53, 109). Drenajul peritoneului este influențat de calibrul variabil al stomatelor ce crește în timpul mișcărilor respiratorii, de existența unei hipertensiuni abdominale și a inflamației peritoneale. Pătrunderea germenilor în circulația sistemică determină declanșarea mecanismelor de apărare generală, transformând infecția locală peritoneală într-o afecțiune sistemică. Sindromul inflamator se declanșează prin mecanisme activate în cascadă. Într-o primă etapă participă sistemul macrofagic
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
ileală au fost preponderent de sex masculin (71,4%) și proveniți din mediul rural în proporție de 57,1%. Antecetente patologice personale s-au evidențiat la 5 pacienți (71,4%), astfel:schizofrenie+diabet zaharat nediagnosticat până în momentul internării - 1 caz; - hipertensiune arterială+colecistectomie clasică - 1 caz;bronhopneumopatie cronică obstructivă +hernie inghino-scrotală dreaptă - 1 caz; - diabet zaharat tip II - 2 cazuri. VII.4.11. Peritonita secundară prin perforație colonică S-au înregistrat 7 cazuri cu peritonită secundară prin perforație colonică, reprezentând 1
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
pacienților proveniți din mediul rural a fost de 85,7%. La 5 pacienți (71,4%) s-au evidențiat antecedente patologice personale după cum urmează:fibrilație atrială+cardiopatie ischemică nedureroasă - 1 caz; - neoplasm sigmoidian operat cu anus iliac stâng+HTA - 1 caz; - hipertensiune arterială st II+ cardiopatie ischemică nedureroasă - 1 caz; - bronhopneumopatie cronică obstructivă - 1 caz; - bronhopneumopatie cronică obstructivă +obezitate gr II+HTA+ cardiopatie ischemică nedureroasă - 1 caz. VII.4.12. Peritonita secundară afecțiunilor ginecologice S-au înregistrat 24 de paciente cu peritonită
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Uman. Spunem utopic, întrucât el va rezulta din analiza unor subiecți al căror destin nu se cunoaște. Mulți dintre acești subiecți „normali” în momentul determinării genomului s-ar putea să dezvolte în viitor o afecțiune având un determinism genetic (diabet, hipertensiune, obezitate, poliartrită reumatoidă etc.). În această situație, ceea ce a fost considerat un „genotip normal” s-ar putea dovedi a fi uneori un „genotip patologic”. În plus, se ridică întrebarea: pe ce tip de populație se va face determinarea „genotipului normal
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
secundar ne-endocrin”). În încheierea acestei introduceri, atragem atenția că numărul fenotipurilor de diabet este infinit mai mare decât cel redat aici. Suntem convinși că, în viitor, în special T2DM va fi disecat în funcție de prezența sau absența excesului ponderal, a hipertensiunii arteriale, a dislipidemiei, a leziunilor de microangiopatie etc. Diabetologul va fi cel care va trebui să asambleze toate componentele, artificial separate, ale sindromului insulinorezistenței (sau ale sindromului dismetabolic), a cărui semnificație, ca tulburare a metabolismului energetic al organismului a început
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
și faptul că transferul unor populații relativ mari (chinezi, japonezi, mexicani sau africani) în civilizația de tip european, exacerbată în defectele ei în SUA, a condus rapid la dezechilibrele metabolice și energetice caracteristice acestui tip de civilizație: obezitate, diabet, dislipidemii, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. Transferul acestor tulburări pe fundalul unui genotip, totuși diferit, subliniază importanța factorilor negativi de mediu pe care îl poartă cu ea „civilizația occidentală” oriunde ar pătrunde. „Virusul” purtător al defazărilor induse în mecanismele de homeostazie energetică
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
cu T1DM. Această dublă moștenire ar putea explica fenotipul particular „mixt” înregistrat la unii pacienți, la care mecanismul distructiv anti-β-celular a putut fi demonstrat. Cea mai importantă trăsătură „atipică” pentru T1DM poate fi excesul ponderal, la care se asociază uneori hipertensiunea sau dislipidemia, care fac parte tradițional din sindromul insulinorezistenței. Aceste cazuri sunt uneori mai greu de tratat. Dozele de insulină crescute creează reacții frecvente de hiper/hipoglicemie, iar profilul complicațiilor cronice este și el mixt: asocierea frecventă atât a complicațiilor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
o creștere a debitului hepatic de glucoză (74). Determinanții genetici ai insulinorezistenței sunt căutați cu insistență din ce în ce mai mare. Mai multe cercetări analizate recent de Goodarzi și col. (21) indică o asociere între unele componente de bază ale insulinorezistenței (obezitatea, dislipidemia, hipertensiunea) cu polimorfismul unui singur nucleotid al genei candidate a LPL (lipoproteinlipaza). Unele modificări de asociere în structura genei studiate pentru o transmitere de tip haplotip a putut evidenția o relație pozitivă cu insulinorezistența, cel puțin în populația mexican-americană. O creștere
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]