3,545 matches
-
pe Marcel Mauss care-a descris întreg procesul devenirii acestei metafore: "Orice corp social este animat de-o aceeași mișcare. Nu mai există indivizi. Devin piesele unei mașini sau, mai curînd, spițele unei roți a cărei imagine ideală ar fi hora magică unde se cîntă, se dansează; imaginea, socialmente primitivă, se regăsește aceeași și în epoca noastră, atît în cazurile citate cît și în altele. Mișcarea ritmică, uniformă și continuă, este expresia imediată a unei stări mentale în care conștiința fiecăruia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Gușe și Iulian Vlad) s-au strâns la Punctul de Comandă Militar din sediul CC al PCR în noaptea de 22 decembrie, noaptea cea mai neagră din Istoria Neamului Românesc, și au dezlipit toate mâinile ESTULUI și VESTULUI, prinse în hora pentru federalizarea României” (p. 3). Coperta cărții Angelei Băcescu este însă cea mai ilustrativă pentru teza autoarei: o caracatiță pe ale cărei tentacule scrie KGB, CIA, MOSSAD, Servicii Secrete Occidentale, DST, AVO, toate aceste tentacule înlănțuind o tânără fată blondă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sfîrÎitori ai stelelor Să vă Învăț să prindeți În lațul privirii bivolii opintiți ai nopții Să Înțelegeți dansul visului pe o frînghie de viscol Să vă treziți din lene pentru foamea și setea fecundă Să recunoașteți misterul care juca o horă fantastică peste pleoapele voastre Închise. E aici o „pedagogie lirică” tipic avangardistă, vizînd cultivarea disponibilității revelatorii a ființei, zguduirea inerțiilor, dinamizarea sensibilității În sensul participării la miracolul cosmic („Cu-o ancoră de sunet să-ntîrzii În minune”) - noua versiune a freneziei
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
o atmosferă specifică sărbătorii: „luna pune o fundă În laboratorul urechii”, „nervii atleți negri serpentine afișe”, „lăcustele fac reverențe” (Ulise); „ca serpentine privirile”, „Visul [...] Împletește o beteală din vînturile bolnave”, „Marea Își pune o rochie de gală”, „Ca la o horă chiuie joagărele”, „Munții stau neclintiți /.../ Și eșarfele vietăților se desfășoară În măruntaie / Lampioanele păsărilor Îi Împodobesc ca sălile de bal”, „Și furtunile: ce pene strălucitoare În pletele munților”, „Plecarea aprinde focuri de artificii sub țeastă”, „Spaimele te Întîmpină precum În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a numit Iorga, muză „mult pestriță și fîșneață”, născocitoare de expresii pitorești, sarcastică, dezlănțuită asupra obiectului: „Îngălato, Dezmățato, Uscățivo, Costelivo, Exclusivo”, căzînd, uneori, În savoarea vulgarității: „Se cățălesc ielele; Ielele, șoimanele, FÎțîie crăcanele, Fleici azvîrle țîțele, Miorlăie ca mîțele, Danță hora boalelor În mocirla balelor... Zmeii Își bat coadele Și-și scutură noadele...” Hrăpirea antrenează, la acest nivel, o imaginație materială mai puternică, Îndepărtînd din poem imaginea sublimului. Elementele din lumea realului pătrund mai liber și Într-un număr infinit mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Alexandrescu o promisiune de Împăcare, o ultimă promisiune bazată pe o substituire de sentimente. Tinerețea trece, nebuniile dragostei rămîn În amintire, amorul se salvează (ce poate salva) În prieteșug: „Apoi cînd vremea va trece Peste-a inimii căldură, CÎnd din hora Încîntată, Ce viața ta coprinde, Cu o față Întristată Grațiile s-ar desprinde, CÎnd odată și-ar lua zborul Tinerețe, bucurie, De-i pofti atunci amorul, L-om numi o nebunie: Îți voi fi prieten, frate, Îți voi fi orce
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
puțin nebun, un Eminescu fără metafizică: vîntul suflă turbat, stejarul se despică, luna se Îngălbenește, bufnițele țipă, lupii urlă cu ochii ațintiți la lună, cîmpul geme, arama rece din turn bate miezul nopții... Strigoimea, sub ochiul marelui Satan, Încinge o horă lingă turnul creștinesc. Din morminte ies sufletele blestemate: „Acum, iată, pe mormînturi, Clătinați, bătuți de vînturi, Toți strigoii s-au lăsat. Așezați Într-un rond mare, Adînciți În Întristare, Pe secriu-și fiecare Oasele-și a rezemat.” Strigoii sînt foștii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să se lege dintr-o singură idee. Andrei, pe care îl invoci mereu, va scrie poate multe cărți frumoase, dar se va face vinovat de politeism în cultură. Nu știu de pildă dacă și cum va prinde mai departe, în hora unei unice idei, Peisajul său. Două obiecții am să-ți fac. Prima, că închizi peratologia în antropologic, când de fapt ea poate fi lărgită în metafizic și ontologie. Riști să pățești - ca să păstrăm exemplul - ce a pățit Heidegger, căruia un
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Maya. Cel care părăsește dansul acesta iese din cursa vieții și devine "nebun"; pentru că privirea distantă, care atrage după ea clarviziunea, strică jocul Mayei. Toate medicamentele antidepresive de astăzi reprezintă tehnici de refacere a sistemului protector de iluzii, reintrarea în hora amăgirii, un mod de a fi îmbrîncit din nou în cursa vieții, de a-ți recăpăta miopia salutară. Dacă Hamlet ar fi putut lua timp de trei luni două pastile de Zoloft sau de Prozac pe zi, tragedia lui n-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
primită cu aclamațiune și tot prin aclamațiune s-a ales comitetul viitoarei asociațiuni, compus din d-nii A. D. Xenopol, președinte, d. Melik casier și d. Mihalcea secretar. În tot timpul banchetului, muzica militară a esecutat deosebite arii, între care și o horă, însoțind închinarea paharelor. Banchetul s-a sfârșit după 2 1/2 oare, în mijlocul celei mai cordiale veselii. Aflăm că în curând se va publica în broșură o dare de samă detailată despre această interesantă sărbare, cea întîi (după cât știm), de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
etc. D. Jos. Jacobsits, m. de orchestră în Iași; a trimis mai multe piese muzicale compuse de d-sa și între altele a avut plăcerea a-și arăta atențiunea d-sale față de societate prin aceea că i-a dedicat o horă cu numele "Romînia jună". Ședințele curat literare s-au ținut într-o sală a Universității. Dintre operatele și criticile cetite amintim: "Cid ", poem tradus din Herder, de d. B. Mih. Lazar, "Naționalitatea ca element de cultură", de d. Petru Misiru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e următoarea: No. 1 Beethoven. Sonata (în A-dur ) pentru piano și violină. No. 2 {EminescuOpIX 320} I. Artôt. Fantazie briliantă. No. 3 Mendelssohn. Adagio. No. 4 a) Micheru. Nocturnă pentru violină singură. b) Iubirea (romanță ). c) Dorul (romanță ). d) Hora Floricica (cu acompaniament do piano). No. 5 Beethoven. Romanța (în F-dur ). No. 6 Alard. Fantazie de concert. Prețurile locurilor: Locul 1-i 10 franci, locul al 2-lea 5 franci. Biletele se pot capata la magazinul de muzică la d-nii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
duminică cât și luni se începură improvizările adevăratei petreceri comune. La sunetul armonios a unei escelente orchestre din Suceava în mai multe părți ale porticului se încinseră danțurile cele mai aprinse, atât naționale, cât și străine. Era frumos a privi hora jucată de juni și de domnișoare române din diferitele provincii. Pentru variație, în intervalele danțurilor câțiva tineri cu vocea melodioasă intonau solo cântece naționale, ce erau ascultate și aplăudate de publicul, obosit de danț, cu mare frenezie. Nu trebuie să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
urme materiale și obiecte cu aspecte comune, ca mod de creație și de întrebuințare, dar și cu particularități care le diferențiază, multora conferindu-li-se atributul de piesă unicat sau capodoperă, reprezintă dovada peremptorie a aserțiunii noastre. Gânditorul de la Hamangia, Hora de la Frumușica, Pasărea acvatică în poziția de plutire de la Tămășeni, comuna noastră, culorile și pictura de pe vase, diversitatea de forme și decorațiuni din culturile ce țin de domeniul vieții materiale și spirituale, toate acestea se constituie în argumente ce dovedesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vrednică după părerea mea de îngăduință și iertare.”226 Neifile nu vede decât în prostituție stigmatizarea femeii, în afara acesteia este liberă de a se călăuzi după placul inimii, căci cinstea nu poate rezista acolo unde atracția fizică este irezistibilă. În hora povestirilor va intra și Elisa. Nu este cu nimic mai prejos decât celelalte tinere, inițiată în cultura vremii, folosește cu ușurință citate din limba latină, crede în valoarea instructivă, moralizatoare a povestirilor: „Căci orișice poveste, de-i vrednică, foloase aduce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și puterea de la oile mele!”. După ce le-a muls, iar le unge ugerul cu unsoare și le dă sare măruntă amestecată cu tărâțe sau făină de porumb. Și azi, când merg cu oile la păscut, ciobanii cântă din fluier doine, hore sau sârbe. Așa cântau moș Vasile Samoilă, Ion Sularu și Iordache Obreja. Crescători de oi care păstoresc peste o sută de capete de animale sunt azi mulți în comună; amintim, în acest sens, pe: Viorel și Vasile Tătărășanu, Vasile Maftei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
animalele la păscut până ce obștea satului nu hotăra acest lucru. Existau disciplină și respect pentru toate hotărârile comunității. Frumusețea luncii, în special la 8 septembrie, de ziua sărbătoririi Nașterii Maicii Domnului, la Bărboasa și Dealul Perjului, atrăgea tineretul satului la horă, la plimbare și la clipe de dragoste. Peisajul luncii de altădată, este total modificat. Îndiguirea albiei (în perioada 1960-1970) a întrerupt aprovizionarea cu apă. Desțelenită, lunca, a devenit o zonă arabilă cu producții modeste. Din punct de vedere floristic, lunca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la 1 Decembrie 1918, a fost primită cu mare entuziasm de românii acestor locuri, evenimentul fiind sărbătorit în frunte cu primarul Gheorghe Diaconescu, preotul Ion Zaharia și învățătorul Bichescu. Dimineața au mers la biserică, iar după- amiaza au organizat serbări, hore și baluri. În primul război mondial, care izbucnise în anul 1914, după doi ani de neutralitate, în luna august a anului 1916, conducerea țării a hotărât intrarea României în război, alături de puterile Antantei. După ofensiva de peste Carpați, armata noastră
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și jertfă supremă pentru păstrarea zestrei strămoșești, prin graiul nostru dulce „ca un fagure de miere”, prin tot ceea ce a creat poporul în multimilenara sa existență. În realizarea acestui obiectiv, un loc de seamă ocupă descântecele populare, doinele, baladele, sârbele, horele, șezătorile și obiceiurile din străbuni, de la horă și nuntă până la ieșirea la arat sau la culesul roadelor. Căminul cultural, ca instituție de educație sătească, nu este creația statului socialist și a partidului comunist, cum s-ar putea crede, pentru că la
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin graiul nostru dulce „ca un fagure de miere”, prin tot ceea ce a creat poporul în multimilenara sa existență. În realizarea acestui obiectiv, un loc de seamă ocupă descântecele populare, doinele, baladele, sârbele, horele, șezătorile și obiceiurile din străbuni, de la horă și nuntă până la ieșirea la arat sau la culesul roadelor. Căminul cultural, ca instituție de educație sătească, nu este creația statului socialist și a partidului comunist, cum s-ar putea crede, pentru că la noi s-a înființat după război. Acesta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
complex de trecere, cu ritualuri ce se respectă și astăzi, cu anumite minusuri față de cele tradiționale și cu elemente noi datorate atât procesului de culturalizare, cât și schimbărilor social- economice petrecute în satul românesc. De obicei, tinerii se cunoșteau la hora satului, la clăcile de la muncile agricole, cu ocazia sărbătorilor de peste an sau la nunți. Flăcăul, după ce cunoștea și-i plăcea fata, era cel care cerea consimțământul părinților acesteia pentru căsătorie, după cum arată pe la începutul secolului al XVIII-lea Dimitrie Cantemir
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adecvate care sporeau stările afective ale nuntașilor. În repertoriul lăutarilor Costică Samson sau Mircea Doru se întâlneau peste 30 de cântece interpretate vocal și cu acompaniament: „La gătitul miresei”, „Jocul voalului”, „Danțul miresei”, „Jocul zestrei”, „Cântecul găinii” și multe marșuri, hore, sârbe, polci, valsuri sau tangouri. Pe parcursul desfășurării nunții tradiționale din satele comunei Oncești, indiferent de momentul zilei, se salută cu „bună dimineața”. Este salutul ce reprezintă, simbolic, un nou început în viața mirilor. De respectarea desfășurării nunții răspundeau, înainte vreme
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un „suflet” - o oaie, un purcel sau o vițică. „Găina” bine prăjită, vestita „cloșcă”, se joacă spre dimineață, cu chiuituri specifice, pentru care nunul plătește bine pe bucătăreasă. Nunta își urmează cursul, se iese cu jocul afară, se formează o horă mare românească, la care iau parte toți nuntașii. Se aud iarăși strigături: "De ce joc, de ce-aș juca Pare că-s făcut așa De ce joc, de ce mă-ndemn Că doar nu-s făcut din lemn” - strigă bătrânii. Mai nou
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la joasă înălțime, fac a ploaie. Mana și ploile cu piatră erau potolite prin mai multe măsuri luate de către localnici: trasul clopotelor de la biserică, înfigerea unui cuțit cu tăișul în bătătura casei, aprinderea lumânării de la Înviere, rugăciuni sau semnul crucii. HORELE Dansuri locale În satele Dealu Perjului și Lazu aveau loc în aceeași zi două hore, în funcție de categoria socială din care făceau parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
multe măsuri luate de către localnici: trasul clopotelor de la biserică, înfigerea unui cuțit cu tăișul în bătătura casei, aprinderea lumânării de la Înviere, rugăciuni sau semnul crucii. HORELE Dansuri locale În satele Dealu Perjului și Lazu aveau loc în aceeași zi două hore, în funcție de categoria socială din care făceau parte tinerii. Se făcea o horă a flăcăilor de rând, unde se cânta din vioară, țambal, cimpoi, fluier, caval, ocarină, cimpoi și cobză și o horă a celor mai avuți, care-și plăteau fanfară
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]