4,292 matches
-
Hilișeu-Crișan este un sat în comuna Hilișeu-Horia din județul Botoșani, Moldova, România. În satul Hilișeu-Crișan există o biserică unicat în Europa: Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Aceasta a fost construită în anul 1802 pe cheltuiala boierului, stăpânul de atunci a moșiei, V. Curt. Deasupra ușii de intrare, sub o serie de sculpturi florale, se află săpat în ușorul ușii „1902, mai 21”. Biserica
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
Mare moșia pe care se află localitatea era în proprietatea Sfintei Mănăstiri Putna . În anul 1765 Alexandru Mavrocordat dăruiește moșia Vlădeni boierului Iordache Balș . În actuala vatra a satului , pînă la anul 1906 a existat o bisericuța de lemn cu hramul “Sfanțul Nicolae” care a fost închisă în anul mai sus amintit de o comisie a Sfintei Mitropolii deoarece era în pericol iminent de a se dărâma . În anul 1906 , proaspăt hirotonit , preotul Ioan Gavriliu a luat inițiativa ridicării unei biserici
Comuna Vlădeni, Botoșani () [Corola-website/Science/300931_a_302260]
-
La est de sat, la circa 1,1 km, curg apele râului Netot, afluent al Oltului. Localitatea este formată ca așezare dintr-o stradă principală din care se mai poresc alte trei străduțe. În cimitirul de lângă biserica mai mică, cu hramul "Sf. Paraschiva", chiar lângă gardul de la stradă, în anul 1985 a fost ridicat un monument în onoarea eroilor din Dridif, căzuți în Primul și în al Doilea Război Mondial. Monumentul, construit din beton mozaicat, are 4 metri înălțime, inclusiv piedestalul
Dridif, Brașov () [Corola-website/Science/300941_a_302270]
-
al XIX-lea, în Felmer a existat o biserică ortodoxă clădită din lemn, pe un teren donat românilor de comunitatea săsească, lângă cimitirul săsesc. După ce biserica de lemn s-a deteriorat, în anul 1834 a fost zidită actuala biserică, cu hramul „Sf. Nicolae”, renovată în mai multe etape, în 1876, 1906, 1965, 1970, și 2002-2004. În 2008 întregul acoperiș a fost înlocuit cu țiglă metalică. În anul 1970, în sat se mai păstra un obicei interesant. Dimineața, toate bivolițele (numite acolo
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
nouă biserică ruptă din cea dintâi, numită Biserica unită cu Roma sau greco-catolică, stând sub stăpânirea Papei. În ceea ce ne privește,cunoaștem că odinioară pădurea Dejaniului ascundea la loc ferit, prielnic retragerii și lucrării rugăciunii, un mic schit ortodox purtând hramul "Sfântul Nicolae", despre care știm că a existat la 1719, fiind pomenit într-o însemnare făcută de către popa Ion din Iași, viitorul ieromonah Isaia Eșanul, viețuitor al acestui schit, pe foaia 38 a Evangheliei tipărite la București în 1682 și
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
secolului al XVIII-lea, credință în care stăruie până azi în chip conștient și cu așezată înțelepciune. Pe locul vechiului schit din Poiană, în anii care au urmat căderii regimului comunist, a fost înălțată o frumoasă și importantă mânăstire purtând hramul ,"Acoperământul Maicii Domnului"” păstorită fiind de către vrednicul și smeritul ieromonah Gherontie, reînnodându-se în felul acesta firul vechii tradiții mânăstirești a Dejanilor, întrerupt brutal la 1761. Cu siguranță că într-un sat atât de vechi, atestat documentar încă din 1452
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
multe rânduri se pare că a fost așezată în cimitirul numit ,"Coconu"”, aflat și astăzi pe strada Mică și deservită de către preoții: Biserica fost dărâmată în 1817. Biserica a fost ridicată în anul 1817 în curtea actualei școli și purta hramul ""Bunavestire"". Era construită în totalitate din lemn având exteriorul acoperit cu tencuială văruită, un scund turn-clopotniță înălțat deasupra pridvorului deschis și sprijinit pe stâlpi din lemn, absida exterioară a altarului fiind încinsă cu o minunată cingătoare iconografică, de "stilistică brâncovenească
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
boltit, pe pereții laterali ai căruia sunt zugrăviți apostolii Petru și Pavel. Biserica, impunătoare ca înfățișare, a fost ridicată sub supravegherea meșterului Naghi Ștefan din Racoșul de Jos, mâna de lucru și procurarea materialelor de construcție aparținând credincioșilor. A primit hramul ,Sfântul Nicolae” și a fost sfințită la 6 decembrie 1907. Este așezată la mijlocul stăzii principale a Dejaniului, primind astfel și prin poziție locul firesc pe care trebuie să-l ocupe biserica în cadrul comunității sătești. În anul 1908, românii originari din
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
2005 întreaga fațadă a fost refăcută, zidul lateral reparat, poarta vopsită, astfel că astăzi casa are o înfățișare cu totul nouă, ca și biserica. În anul 1992, pe vechea asezare - Poiana Manastirii - s-a început construirea noii Mănăstiri Dejani cu Hramul "Acoperamantul Maicii Domnului"
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
de ani a fost numit Protopop al Brașovului. Probabil pentru că bisericuța de lemn era deteriorată, credincioșii din Purcareni la anul 1797 iunie 3 și-au ridicat, pe locul celei vechi, o biserică de piatră acoperită cu șindrila și care avea hramul "Înălțarea Domnului". În vremea aceea slujeau Pr. Gheorghe Radovici care era și duhovnic, fiind mai bătrân, si Pr. Gheorghe Bogdanovici. La începutul sec. al XX-lea, la 15 mai 1912, credincioșii din Purcăreni încep lucrările la actuala biseirca, nu se
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
desțeleniș", în ) este un sat în comuna Bunești din județul Brașov, Transilvania, România. Biserica fortificată, protejată de un zid dublu prevăzut cu cinci turnuri de apărare. Biserica evanghelică a fost construită de sași în secolele XV-XVI în stil gotic purtând hramul Sf. Ioan. Construcția a fost terminată în 1526. Turnul bisericii este prevazut cu o galerie continuă. În anul 2013 fundația cantautorului Peter Maffay a restaurat zidul de incintă al bisericii fortificate care se prăbușise în februarie 2012. După ce în 2015
Roadeș, Brașov () [Corola-website/Science/300963_a_302292]
-
bucuria satului s-a manifestat printr-o horă și prin ridicarea steagului românesc pe turla bisericii. Înainte de 1840, biserica satului era din lemn și era situată pe o străduță laterală.În anul 1840, s-a încheiat ridicarea actualei biserici cu hramul "Sfântului Nicolae" situată pe strada principală. În anul 1948, printr-un decret abuziv al autorităților comuniste ale vremii, biserica greco-catolică din România a fost interzisă, iar patrimoniul bisericii a fost dat în folosința cultului ortodox și a Statului comunist. Prima
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
comunist îi menționăm pe: Ilarie Bărdaș, Vichente Comșulea, Aftanase Comșulea, Iacob Juncu (mort în detenție), Vichente Marcu, Toma Metea, Ion Mitruț, Valer Pică. Înainte de anul 1700 înainte de apariția grecocatolicismului, în satul Râușor erau două biserici ortodoxe cea ""din jos"" purtând hramul ""Sfintei Parascheva și Sf. Andrei""; și biserica ""din sus"" purtând hramul ""Sf. Cuvioasa Parascheva"", fiecare dintre ele având istoria sa. Exista o biserică de lemn construită pe dealul Cioampa și alta în mijlocul satului construită în anul 1698, pe vremea lui
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Juncu (mort în detenție), Vichente Marcu, Toma Metea, Ion Mitruț, Valer Pică. Înainte de anul 1700 înainte de apariția grecocatolicismului, în satul Râușor erau două biserici ortodoxe cea ""din jos"" purtând hramul ""Sfintei Parascheva și Sf. Andrei""; și biserica ""din sus"" purtând hramul ""Sf. Cuvioasa Parascheva"", fiecare dintre ele având istoria sa. Exista o biserică de lemn construită pe dealul Cioampa și alta în mijlocul satului construită în anul 1698, pe vremea lui Constantin Brâncoveanu, de către o femeie care se numea Stanca Neacșu. După
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
și în locul ei a fost construită alta prin străduința preotului Ilie Mânecuță. Biserica nouă, construită în stil bizantin adaptat (plan cruciform și cu trei turle) a fost sfințită în 10 iunie 1928 de Mitropolitul Ardealului, Nicolae Bălan, atribuindu-i-se hramul „Sf. Nicolae“. În urma unor reparații capitale necesare, ce au constat și din demolarea turlei Pantocratorului și construirea alteia în loc, biserica s-a prăbușit în proporție de două treimi, în 11 octombrie 1972. Prăbușirea ei s-a datorat greșelilor de calcul
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
dezvoltarea instituțiilor (primării, școli, biserici, cămine culturale, etc.) precum și a diferitelor forme de activitate economică (exploatații agricole, mori, bănci populare, comerț etc). în satul Bordeiul-Verde, școala de băieți este înființată în 1864 iar școala de fete în 1879. Biserica, cu hramul „Sfântul Dumitru”, este înființată la 1869 și rezidită, în forma actuală, la 1881). În comună exista o sucursală a Casei de Economii (CEC), care avea în evidență un număr de 44 de librete cu un sold de 2.570 lei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
declarat absenteist și, conform Legii de reformă agrară, i s-a confiscat partea din moșia tatălui său care i se cuvenea. A obținut-o în instanță după lungi demersuri și sume fabuloase cheltuite cu avocații. De la mica biserică ortodoxă cu hramul Sfintei Treimi, drumul se bifurcă ducând spre Valea Curciului (cu acces spre acest sat) și spre Răriște, un hotar aflat odinioară în grija răpândanului. Aici se află casele parohiale ortodoxă și fostă greco-catolică. În fața celei dintâi se înălța impunător conacul
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
de granița județelor Argeș și Dâmbovița. Este un sat așezat pe un bogat zăcământ de combustibil fosil, în zonă extrâgându-se țițeiul de peste 50 de ani. Distanța față de București este de aproximativ 60 de km. În localitate există o biserică cu hramul'Cuvioasa Paraschiva' construită, la început, în sec.XIX din lemn și renovată de mai multe ori. Scrierile părintelui Gheorghe Popescu, trecut la cele veșnice, vorbesc de o strămutare a acestei localități (nu este cunoscută locația). Se pare că în anii
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
satul apare sub numele de "poss Domozlo". Alte denumiri de-a lungul timpului: 1459 "predium Domozlo", 1553 "Domozlov", 1733 "Domoszlou", 1760 - 1762 "Domosló", 1850 "Dumuslău", 1854 "Domosyló", 1930 "Dumuslău". În 1792, comunitatea greco-catolica a construit Biserică de lemn din Dumuslău, Hramul Sf. Arhangheli. În 1908, sătul Dumuslău avea 56 gospodării și 305 greco-catolici. Școală conferionala greco-catolica avea 25 elevi, iar învățătorul avea un salariu de 400 coroane. 40 locuitori (30 bărbați și 10 femei) erau cunoscători de carte în 1908; 20
Dumuslău, Sălaj () [Corola-website/Science/301793_a_303122]
-
titulari 10, iar numărul elevilor este de 106, din care 47 în învățământul primar și 59 în cel gimnazial. Grădinița Fântânele are un număr de trei educatoare și un număr de 48 copii, grupați pe trei grupe. Biserica Fântânele poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, fiind construită între anii când biserica era condusă de preotul Niță Gheorghe. La construcția bisericii au participat toți locuitorii comunei, atât cu forță de muncă cât și cu alte materiale necesare. Comuna Fântânele a avut onoarea ca
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
Ferencz Marton, Sebestyen Marton (1917), Simion Cosma și Traian Donciu. Din 1924 -1926 a fost învățător Ioan Maxim și din 1926 până în anul 1940, preotul și învățătorul Ioan Câmpean, nevoit să se refugieze în 1940 la Bazna, județul Sibiu. Cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, o construcție din piatră și cărămidă, își are obârșia în dorința mai veche a locuitorilor de a construi o biserică mai mare, care să fie folosită în locul bisericuței de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, care devenise
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
1816 - 1864 se face strămutarea satului din deal în vale de către stăpânul moșiei, Costache Belu, pe baza Regulamentului Organic din 1831. În lucrarea „"Catagrafia județului Teleorman din anul 1810"” scrie că în Peretu se găsea „"o biserică de lemn cu hramul Sf. Gheorghe, cu toate odoarele. La această biserică sunt doi preoți și un țârcovnic."”. După primul război mondial apare Biserica Adventista de Ziua a Saptea, pe lângă religia ortodoxă. În 1930 erau 5737 ortodocși, 213 adventiști, 11 reformați și 1 romano-catolic
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
pe valea Urluiului, în apropierea actualului sat Bogdana, dar locuitorii au decis să se mute pe actuala vatra, aducându-și și biserica de lemn, împreună cu preoții Ianciu și Radu. Vechea biserică a funcționat până când a început construirea actualei biserici, cu hramul „Sf. Paraschiva”, pe care au ridicat-o în doi ani.Înființată prin Legea 335 din 8 iulie 2003, fiind prima comună din județ care se reînființează, comuna Nenciulești este așezată în câmpia Burdea, pe malul stâng al râului Vedea. Are
Comuna Nenciulești, Teleorman () [Corola-website/Science/301816_a_303145]
-
clasă, dintre care într-una se aflau toate grupele de grădiniță și într-una toți elevii de clasele I-IV. Satul este înconjurat de păduri și dealuri. Biserică este făcută din extensia unei case donate în acest sens având că hram Sf. Arhangheli.
Alba, Tulcea () [Corola-website/Science/301826_a_303155]
-
cu clasele I-IV, în care învață până la 10 copii, un cămin cultural rămas din perioada comunistă, care adăpostește și școala, fosta clădire a școlii, deși construită în anii 70, fiind în stare avansată de degradare. Biserica din sat, cu hramul Sf. Mucenic Gheorghe, după mai multe încercări de a fi construită (1920, 1944, în anii `70, în perioada păstoririi preotului Gheorghe Rădulescu din comuna Beuca), a fost sfințită de către P.S Galaction al Alexandriei și Teleormanului, pe data de 19
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]