7,197 matches
-
în „Gazeta literară” (1965). Colaborează la „Transilvania”, „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Contemporanul”, „Limbă și literatură”, „Arcade”, „Euphorion”, „Saeculum”, „Rostirea românească”, „Sibiul universitar”, „Tribuna” (Sibiu), „Rondul de Sibiu”, „Tribuna învățământului”, „Colocvii” ș.a. Studiul din volumul de debut, Tudor Arghezi. Imaginarul erotic (1980), construcție critică pe cât de solidă, pe atât de suplă, face perceptibilă - într-o contradicție totală cu opiniile anterioare - prezența permanentă și complexă a erosului în opera argheziană, ca ferment și simbol iradiant, dar și ca factor structurant arhetipal
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
arhetipal. Distingând în creația poetului trei ipostaze ale iubitei, sugerate prin metafora miresei (virtuală, reală și metafizică), G. le urmărește prezența de-a lungul întregii opere, cu necesare raportări la elementele biografice, judecându-le însă în principal ca întruchipări ale imaginarului. Autorul receptează erosul arghezian ca „un spațiu imaginar, având o configurație complexă și, firește, contradictorie, guvernat de o dialectică imprevizibilă, precum și, totodată, ca o invitație la explorarea unui teritoriu afectiv și spiritual a cărui contribuție la deslușirea creatorului său se
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
publicate în presă între 1973 și 1995. Alte cronici și recenzii dedicate unor cărți de critică și istorie literară sunt reunite în volumele Critica și actul lecturii (1999; Premiul Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor) și Caleidoscop (2003). SCRIERI: Tudor Arghezi. Imaginarul erotic, București, 1980; Octavian Goga. Argumentul operei, I, București, 1987; Cercul Literar de la Sibiu. Semnificație și destin, Sibiu, 1995; Critica și actul lecturii, Sibiu, 1999; Octavian Goga. Răsfrângeri în evantai, Sibiu, 2002; Caleidoscop, Sibiu, 2003. Ediții: Tudor Arghezi, Ars poetica
GUŢAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287391_a_288720]
-
doilea război mondial, G. reprezintă explicit fenomenul desprinderii de tradiția sămănătoristă a ruralismului și orientarea spre modernismul de esență citadină. În intervalul unui deceniu, metamorfoza poetului e spectaculoasă, atât în modul de înțelegere a poeticului, cât și la nivelul constituirii imaginarului. Primele două plachete, Drumuri și Zilele care cântă (1957), conțin aproape integral versificări modeste, cu motive și ecouri ritmice din V. Alecsandri, G. Coșbuc sau I. Pillat, compuneri tematice specifice proletcultului, în care prevalează reportajul „liric” și satira. Referentul dominant
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
regăsește intimitatea pierdută. Orașul nu constituie însă „conținutul” ca atare al poeziei, ci un mediu difuz, parcă hipnotic, care afirmă disponibilitatea autorului pentru straniu, pentru absurdul grațios sau fantasticul cotidian. Este o aparență fantomatică, abstrasă în spațiul cvasioniric al poemelor. Imaginarul, preponderent nocturn, își apropriază de-a valma „personaje” ale străzii, fragmente de realitate banală, obiecte domestice, supunându-le de regulă unei alchimii după logica bizarului sau unor proiecții în registrul ludic. Scriitura e adeseori „albă”, prozaică și sincopată, iar altădată
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
modelul poetic al proletcultului, i se opune acum spiritul reflexiv „al reîntoarcerii în sine”, al retragerii, „al prăbușirii în sine însuși”. Atracția lumilor subterane, a „spațiului absorbit”, motivul seminței, al germinației structurează o viziune lirică nouă; tensiunile lăuntrice ale unui imaginar bulversat sunt transferate într-un imagism extins pe spații ample, dar, în același timp, controlat cu discreție. Acest lirism pulsatoriu, pendulând între lăuntric și exterioritate, pornește de la dezvăluirea unei relații indisociabile între spirit și trup. În viziunea lui H. trupul
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
carte. Romanul Revolta manechinelor (2001) nu se mai înscrie în linia umoristică a celorlalte, H. folosindu-se de un erotism fără obiect, facil, caracteristic literaturii de consum. Alternanța a două planuri, sugerând prin intersectarea lor o suprapunere între real și imaginar, încarcă textul, ducând la o confuzie narativă rezolvată stângaci în final, prin sinuciderea unuia dintre personaje. Gravitatea pe care prozatorul încearcă să o confere textului prin introducerea unei idei insolite - oameni-manechine sau manechine care prind viață - nu face decât să
HOLBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
influențată de modelul epic al Hortensiei Papadat-Bengescu (Vladimir Streinu), dar psihologia eroinelor din Episod, Medalionul sau Caișii în floare, dezvăluind un mecanism al senzualității nesatisfăcute, al neîmplinirilor devastatoare și al defulărilor nezăgăzuite, depășește orice limită a conveniențelor. În Vila Myosotis, imaginarul acaparează realitatea și o transfigurează, dincolo de prezența bolii, într-o poveste de dragoste cu accente dramatice exploatând o stare morbidă constantă, o perspectivă a tragicului permanent conștientizat. În această perioadă, G., sub directa influență a monseniorului Vladimir Ghika, se convertește
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
studii, prefețe, prezentări, eseuri, a susținut la radio și televiziune emisiuni care, prin nivelul de competență și stilul captivant, au provocat o emulație a genului și o înțelegere adecvată, superioară, ducând la o recunoaștere internațională a contribuției românești în domeniul imaginarului științifico-fantastic. SCRIERI: Centru înaintaș, București, 1954; Petrică și ceasul vrăjit, București, 1957; Ultimul văl, București, 1957; Caleidoscop, București, 1958; Sfârșitul vacanței, București, 1960; Orar de vacanță, București, 1962; Oameni și stele, București, 1963; Imaginile imposibilului. Istoria tematică a filmului SF
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
inserții memorialistice, volumul este organizat în patru capitole purtând titluri incitante - Umbra cerului pe câmpie, Ce-aș putea face eu, milionarul, pentru Metopolis?, „Mi-a rămas setea-n izvoare” și Școala prozei românești. Ștefan Bănulescu, văzut ca un „apostol al imaginarului și al configurațiilor simbolice”, va fi plasat pe același plan cu autorul ficțional, eseista realizând o comparație minuțioasă între cele două „personaje”. Autorul real (scriitorul), situat sub masca Milionarului (autorul ficțional), va fi capabil să se detașeze de anumite convenții
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
care L. publicase fragmente în presă). E vorba tot de o autobiografie lirică, evidențiind o metamorfoză a identității provocată de schimbările sociale și de imperativele oficiale specifice epocii. Nu lipsesc clișeele, estompate însă de același lirism dinamic și incandescent, de imaginarul extrem de productiv al poetului. Ciclul Albatrosul ucis e o prevestire a morții, conturând un destin ce stă sub semnul sacrificiului de sine. Poetul își asumă riscul de a restaura un edificiu liric degradat de seisme ideologice, de a-l reintegra
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
și în reconstituirea biografică în trei volume O viață de om, așa cum a fost (1934): un roman, se poate spune, dacă roman (în definiția lui Mircea Eliade) e orice „carte cu oameni”. Nimic în cuprinsul acesteia nu e de domeniul imaginarului. Autorul își povestește pur și simplu viața, asemenea lui Goethe în Poezie și adevăr, expunând implicit ideile și convingerile ce l-au călăuzit și mai ales portretizând oameni de tot felul, întâlniți pe numeroasele drumuri ale lumii străbătute de el
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
Nucu Antim și surorile sale, Moisa și Tamina, trec prin tot felul de peripeții amoroase, scopul fiind încheierea unei căsătorii. Personajele rămân mai degrabă niște șabloane livrești. De pildă, Paula și Cornelia (între care oscilează Nucu) sunt două marote ale imaginarului scriitorului, alcătuite dintr-o sumă de clișee ținând de melodramă sau de romanul sentimental: prima este seducătoarea ratată, care după o tentativă de suicid își găsește fericirea în conjugalitate; a doua este o penelopă a statorniciei, lipsită de dramatism și
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
exprimare; reacția de mirare și eventuala reținere din partea copiilor când adulții, cei care în ochii lor „le știu pe toate”, îi solicită să-și spună părerea; în răspunsurile și relatările copiilor se îmbină adesea realul cu fanteziile și visurile, cu imaginarul, fără însă ca cele două planuri să fie distincte, ci, dimpotrivă, prezentate ca pură realitate. Aceste obstacole pot fi depășite prin diferite tactici psihologice și prin precauția necesară în interpretarea datelor interviului. De altfel, P. Bourdieu (1999) ne avertizează că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sinteză” desemnează funcția revistei, care este în primul rând aceea de a „pregăti și întreține climatul cultural”. Poezia publicată de R.F.R. configurează un peisaj în bună măsură eclectic din punctul de vedere al modalităților de scriitură și al tipurilor de imaginar poetic promovate de numeroșii săi colaboratori, însă echilibrat din perspectiva unui profil neutru pe care publicația reușește să îl păstreze. Diversitatea invocată de Camil Petrescu devine o realitate intrinsecă în ceea ce privește lirica promovată. Sunt găzduite la fel de generos producții aparținând parnasianismului, simbolismului
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
șaptelea. Personalitatea autorului se limpezește parțial în Cărți, autori, tendințe (1968). Nu atât prin textele recente, ci mai curând prin faptul că sunt recuperate, în secțiunea Începuturi (1942-1947), cvasimajoritatea articolelor sale din prima etapă. Printre ele, un studiu ezitant despre imaginarul „galant” al poeziei lui Mihai Eminescu și articole despre Perpessicius, Constant Tonegaru ori Pompiliu Constantinescu. Acestuia din urmă i se reproșează, de exemplu, carența în „înțelegerea vie a epocilor și a generațiilor în raporturile lor cu zodia particulară a fiecărei
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
mulți ani, de „Almanahul «Anticipația»” și chiar de o încercare de a o resuscita, după 1990, vreme de câțiva ani - cu colaborarea sporadică a lui R., stabilit în Germania din 1989 -, orientarea spre proza științifico-fantastică a ajuns să devină, în imaginarul colectiv al culturii române, consubstanțială cu creatorul și animatorul ei, ocultând adesea celelalte aspecte ale activității sale. Începuturile literare ale lui R., duble într-un anume sens, îmbrățișau cele două laturi esențiale ale evoluției sale ulterioare: literatura de anticipație - reprezentată
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
linie tradiționalistă: „Le curge morilor pe scoc / mereul murmur de noroc / în satul meu ca un ulcior / ochi de istorie și dor!” (Laus pagi). Placheta Pur conține textele unui poet pe deplin matur, preocupat de arta cuvântului și legat de imaginarul unor înaintași precum V. Voiculescu sau Ion Pillat. R. apreciază travaliul poetic (Nici o umbră de gest) și cultivarea ambiguității literare și a iubirii de absolut, ca echivalent al purității (Pur). Simbolului central al ninsorii, expresie a aceleiași aspirații, i se
ROSIORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289382_a_290711]
-
analiza temelor din lirica lui Vinea, partea cea mai consistentă a lucrării, ar fi putut constitui uvertura unei pline de sugestii interpretări critice. S. comentează motivele și simbolurile „imaculării” din Ora fântânilor, decriptează nucleele mistice (Sfântul, Rugă, Proorocul, Vid), inventariază imaginarul din linia expresionismului magic ( Peisaj, Câinele pământului, Moara umbrelor, Ielele, Adam). Totodată, în investigarea prozei lui Vinea, eseistul este printre cei dintâi care decelează, alături de influențe de tip romantic, rolul freudismului și al suprarealismului în articularea imageriei onirice. SCRIERI: Ion
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
și Nichita Stănescu este circumscris unei rețele de teme obsedante, operele lui Gib I. Mihăescu, Emil Botta sau Eugen Barbu sunt recitite prin prisma metaforelor-cheie. Se rețin comentariile asupra prozei, îndeosebi acelea despre Eugen Barbu sau despre D.R. Popescu. Analiza imaginarului primului prozator stă sub semnul „metaforei toamnei”, echivalată cu supratemele „melanholiei” și mortificării latente, cu predilecția pentru structurile opulente ale narațiunii de tip baroc (ca în Princepele) sau, dimpotrivă, pentru epica de tip fragmentarist, utilizând tehnica rupturii și a discontinuității
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
31; Ulici, Lit. rom., I, 309-310; Adrian Alui Gheorghe, „Poeme creștine”, „Poezia”, 2000, 2; Violeta Ionescu, O carte pentru „pământul repede ce suntem...”, „Viața liberă”, 2000, 3 170; Victor Sterom, „Poeme creștine”, ATN, 2002, 11; Constantin Trandafir, Structuri anamorfotice ale imaginarului, „Axioma”, 2003, 10; Eugenia Delad, Poetul Paul Sân-Petru a învățat „mersul pe fulger”, „Univers magazin”, 2003, 7; Virgil Țigănuș, Timpul rugăciunii, „Viața liberă”, 2003, 4 064; Apostol Gurău, Brofft-moft, Galați, 2003, 139-142. C.M.B.
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
Viorel Sâmpetrean, AST, 1971, 6; A. B. [Ana Blandiana], Prezentare, AFT, 1973, 3; Constanța Buzea, Viorel Sâmpetrean, AFT, 1974, 5; Adrian Mihai Popescu, Aplecare asupra cuvântului, AST, 1979, 6; Constanța Buzea, „Vară de amiază”, AFT, 1979, 8; Ioan Adam, Contururile imaginarului, T, 1979, 8; Titus Vâjeu, „Vară de amiază”, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 257; A. I. Brumaru, „Vară de amiază”, „Cuvântul nou” (Covasna), 1979, 2 273; Ciobanu, Însemne, II, 214-217; Victor Atanasiu, „Amiaza lui Empedocle”, RL, 1984, 21; A. I. Brumaru, „Amiaza lui
SAMPETREAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289455_a_290784]
-
antisociale. Se consideră că efectul catharsis operează prin trei căi principale: a) vizionarea de materiale cu numeroase scene violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole sportive etc. (idee teoretizată încă de Aristotel); b) consumarea tendinței agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltată de Freud); c) angajarea în acțiuni violente efective, dar care nu au consecințe antisociale (practicarea unor sporturi, agresivitate față de obiecte neînsuflețite), idee anticipată deja de Platon. Ce spun studiile experimentale în legătură cu efectul catharsis și cele trei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
efectivă, dar chiar o încurajează. Nici vizionarea unor competiții sportive ce presupun agresivitate nu are un efect de catharsis. Mai mult, ele întăresc tendința spre violență (Stephan și Stephan, 1984; Baron și Byrne, 2000). Cu privire la exprimarea pornirilor agresive în planul imaginarului, aici rezultatele investigațiilor concrete sunt contradictorii. Consumarea indirectă a frustrării, mâniei, revoltei, prin scenarii ce rezolvă acțiuni agresive doar în teritoriul fanteziilor mentale pure sau în cel al povestirilor scrise, al picturii ș.a., conduce, probabil, la o micșorare a tendinței
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
magic-incantatorii, capătă inflexiuni elegiace sau se lasă transpusă în viziuni halucinante, coșmarești. Aceasta în special în Moralizând fără glorie (1970), carte în care profilul poetei apare deplin cristalizat. Viziunea personală îndrăzneață - alimentată, probabil, în parte și de o deschidere a imaginarului în anii debutului lui Nichita Stănescu - se relevă în tratarea temelor biblice și a traumelor interioare privite ca un spectacol de care eul pare străin și căruia i se refuză dimensiunea sacră. Aspirația către ideal se face totuși simțită, poezia
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]