9,487 matches
-
pași și cel mai important, hotărâtor, în această direcție, a fost dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Nici oamenii de stat și publiciștii realiști ai epocii de pe continent nu gândeau altfel decât românii. Pentru Cavour, Convenția era absurdă și imposibilă, pentru Le Cler - anormală (șirul convingerilor în acest sens este copleșitor). Majoritatea covârșitoare a oamenilor de stat ai epocii, publiciștii și apoi istoricii au definit sistemul constituțional al Principatelor Unite între 24 ianuarie 1859 și recunoașterea Unirii depline ca o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar fi cauzalitatea). Nimeni nu a reușit să găsească un formalism matematic care să permită trecerea riguroasă de la o lume la alta. Ba chiar sunt indici matematici puternici potrivit cărora trecerea de la lumea cuantică la lumea macrofizică ar fi definitiv imposibilă. Nivelurile de realitate sunt radical diferite de nivelurile de organizare, așa cum au fost definite în abordările sistemice. Nivelurile de organizare nu presupun o ruptură de conceptele fundamentale: mai multe niveluri de organizare aparțin unui singur și același nivel de realitate
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
religioase, adică mistice sau analoage"18. Dacă terțul este inclus, e neapărat tainic inclus, în măsura în care apare la un nivel de realitate diferit de al nostru. Trecerea de la un nivel de realitate la un altul este extrem de dificilă, percepută chiar ca imposibilă. Noi suntem cumva în situația acelor locuitori din "Flatland" lume bidimensională, pusă deodată în contact cu o realitate tri-dimensională19. Jung a subliniat cu forță miza dilemei lui trei și patru: Este vorba aici despre dilema între ceea ce este pur imaginar
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
din această dezbatere Michael Finkenthal, în prefața sa la Ființă și cunoaștere, nu este justificată. Michael Finkenthal scrie: "În limbaj lupascian, ar fi dorit să fondeze o filosofie a afectivității, o filosofie pe care însuși sistemul lupascian a făcut-o imposibilă. În cele din urmă, acest sistem, așa cum l-a cunoscut Fondane, nu-l putea ghida spre ieșirea din labirint"19. O ieșire din labirint există însă, iar cheia este furnizată de terțul inclus. Nu poate exista o filosofie exclusivă a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
afirmației "logica ca experiență însăși a logicii" decurge din caracterul circular al subiectului: pentru a defini subiectul ar trebui luate în considerație toate fenomenele, elementele, evenimentele, stările și propozițiile privitoare la lumea noastră, și în plus la afectivitate. Sarcină evident imposibilă: în ontologica lui Lupasco subiectul nu va putea fi niciodată definit. Tot ceea ce logica poate face e să experimenteze un cadru axiomatic bine definit. Logica lui Lupasco este compatibilă, dacă introducem noțiunea de niveluri de realitate, cu existența unui "al
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
corectă, prin conduită înțelegând comportamentul omului care încearcă să atingă perfecțiunea. Dacă morala ca aspirație începe de la vârful realizărilor umane, morala ca datorie începe de la baza acestor realizări. Ea statuează principiul de bază potrivit căruia ordinea într-o societate este imposibilă și folosește mai degrabă interdicția, decât prescripția. Lon L. Fuller preia din lucrarea lui Adam Smith, Theory of Moral Sentiments, o comparație pe care o consideră deosebit de utilă în definirea celor două forme ale moralei. Morala ca datorie poate fi
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
-l pedepsi pe cel care încalcă drepturile, constituie nedreptăți fundamentale 153. Astfel de acte nedrepte, dacă ar avea loc între niște ființe lipsite de cele necesare vieții și înclinate spre conflict, ar fi suficient de ruinătoare pentru a face comunitatea imposibilă, nefiind astfel în armonie cu natura umană. Prin urmare, pentru Grotius legea stă în legătură cu binele, însă nu e definită în raport cu acesta, ci cu nedreptatea 154. Întâlnim în opera lui Grotius, două tipuri de drepturi: perfecte și imperfecte. Atunci când o persoană
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pentru omul drept, pentru că acesta respectă regulile față de toată lumea, fără ca ceilalți să le respecte față de el199. De aici apare necesitatea legilor statului, care leagă drepturile de datorii, pentru a asigura reciprocitatea lor. Mergând pe firul acestui raționament, legile injuste devin imposibile, deoarece legile sunt făcute de popor, pentru popor și nimeni nu poate fi nedrept cu sine însuși 200. Germenii concepției pozitiviste, care pledează pentru includerea în sfera dreptului a legilor injuste, pot fi găsiți în teoria lui Bentham relativă la
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
abțineri mutuale. Între persoane altruiste, care n-ar fi nicicând tentate să pricinuiască cuiva un rău, normele care revendică abținerea n-ar fi necesare. Între persoane egoiste, gata oricând să distrugă totul și cu orice preț, aceste norme ar fi imposibile. La naștere omul este amoral, coeficientul de amoralitate scăzând pe măsura creșterii educației morale. Normele și conceptele morale fundamentale sunt puternic internalizate prin educație, la un nivel de la care nu se evaporă odată cu plecarea polițistului sau a celor apropiați, care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reglativ al vechilor norme și întârzierii apariției unor norme noi. Fiindcă un corp de reguli este forma definitivă pe care o iau cu timpul raporturile care se stabilesc spontan între funcțiile sociale, am putea spune a priori că anomia este imposibilă peste tot unde organele solidare se află într-un contact suficient și destul de îndelungat. Într-adevăr, fiind alăturate, ele sunt avertizate ușor, în fiecare circumstanță, de nevoia pe care o au unele de altele și au, în consecință, un sentiment
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
deci nu trebuie căutat motivul valabilității ei, pentru că ea nu poate fi decât presupusă 133. Valabilitatea normei de bază poate fi presupusă în gândirea unui credincios pentru a fixa temeiurile validității normelor în morala religioasă. Răspunsul categoric trebuie să facă imposibilă, inutilă și incoerentă repetarea întrebării de ce. Realiștii încearcă să ducă acest regres la un final decretând că unele lucruri sunt intrinsec normative. Văzând că obligațiile nu pot exista decât dacă există anumite acțiuni pe care le facem cu necesitate, realistul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nici proba privind instituirea în operă a filosofiei ca atare, filosofia fiind, după cum spunea Hegel, însuși sistemul ei, adică istoria sa desfășurată în nenumărate forme, având ca unic scop "descoperirea gândurilor privind Absolutul"21. Geneza și existența unei filosofii sunt imposibile în sine, iar căutarea surselor, influențelor, premiselor ei constituie o întreprindere firească în vederea încadrării sale în istoria și sistematica filosofiei. Continuitatea gândului filosofic nu poate fi negată, cel puțin din punct de vedere formal, căci există o formulă epistemică proprie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o cauzalitate conformă simțământului moral"73 (prin urmare, face posibilă virtutea). Libertatea este concepută de Kant ca o cauză primă inteligibilă, cel puțin în orizontul acțiunii umane, iar forma în care ea apare este autonomia voinței (a rațiunii pure practice). Imposibilă în lumea fenomenelor, "cauzalitatea prin libertate" este validată de Kant în orizont inteligibil, în universul scopurilor; în absența sa, întreaga viață practică (morală) ar fi imposibilă, iar fără acceptarea postulatului corespunzător, moralitatea ar fi de neînțeles. Imposibilitatea sa în fapt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umane, iar forma în care ea apare este autonomia voinței (a rațiunii pure practice). Imposibilă în lumea fenomenelor, "cauzalitatea prin libertate" este validată de Kant în orizont inteligibil, în universul scopurilor; în absența sa, întreaga viață practică (morală) ar fi imposibilă, iar fără acceptarea postulatului corespunzător, moralitatea ar fi de neînțeles. Imposibilitatea sa în fapt, ca "realitate obiectivă", l-ar transforma pe om în genere, ființa rațională într-un automat natural. Rațiunea practică însă are ca formă a priori legea morală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aneantizează "subiectul" care îl susține. El este scopul voinței, a cărei determinare formală se află în legea morală. Toate acțiunile omului ca subiect moral (nu doar inteligibil, ci și sensibil) îl țintesc, și tocmai prin faptul că "realizarea" sa este imposibilă în această viață, este deschisă perspectiva infinită a nemuririi. Este urmărit, dar rămâne nerealizat; desigur, este realizabil, iar pentru acceptarea ultimei idei avem nevoie de conceptul finalității practice. Nu este vorba încă de finalitate ca un concept al facultății de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
măsura corespondenței lor cu acest scop condiționat (relativ). E drept, nu s-ar întâmpla astfel dacă Inteligența și-ar dezvălui temeiurile planului său, adică rațiunea suficientă care îl face posibil și, apoi, activ în lume. Dar o asemenea dezvăluire este imposibilă. Așadar structura formală este legată de operațiile și "formele" logice care activează și modelează un conținut. Vorbind despre finalitate, putem spune că numai legată de posibilitățile formale ale ființei raționale (ale omului) dobândește și ea structură formală. În altă ordine
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este argumentată pornind de la intenționalitatea cunoașterii. Pe de o parte, omul vizează, prin cunoaștere, unitatea lumii; el tinde să construiască o cunoștință corespunzătoare acesteia. Dar, din perspectivă kantiană, unitatea lumii, întrucât trebuie să reprezinte o unitate în timp și spațiu, imposibilă potrivit presupozițiilor proiectului critic, se află totdeauna dincolo de orice moment al cunoașterii; de aici, poate, gândul lui Kant despre unitatea originară a conștiinței semnalată prin formula "eu sunt", comentat în capitolul anterior. Pe de altă parte, pretenția de valabilitate a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unor acumulări necesare, a unor condiționări "fizice", pregătiri ale începutului istoriei, dacă o privim dinspre corelația finală a energiei. Eul este primul fapt al noii ordini universale și obârșia oricărei evoluții în lumea omului. Fără el, personalizarea ar fi fost imposibilă; energia s-ar fi distribuit indivizilor, dar fără ca aceștia să aibă libertatea de-a o utiliza dincolo de granițele programării lor prin specie, întrucât le-ar fi lipsit spontaneitatea. Individul uman datorită faptului că posedă eul aduce în lume putința exercițiului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
om. Totuși, fără om, lanțul corelațiunilor persistente este nedirecționat. Coerența sa întru finalitate este un fapt dobândit prin personalizarea energiei și instalarea unui determinism prin finalitate propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită" face imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și, în ultimă instanță, a conceptului de om și a întregii reconstrucții antropologice a lui C. Rădulescu-Motru. Mai cu seamă în Personalismul energetic, dar și în Vocația..., filosoful român accentuează această idee. Formula metafizică a personalismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru a justifica posibilitatea evoluției individului în context cultural. Mediul social oferă idealul pentru formarea indivizilor, așa încât personalitatea individuală nu se suprapune absolut tipului de personalitate. Apropierea de ideal este posibilă, dar refacerea lui structurală într-o formă individuală este imposibilă și, de fapt, fără sens. În orice moment, idealul este o rezultantă a posibilităților individuale și el determină un spațiu de mișcare pentru acestea în care are loc "realizarea" aptitudinilor în unitatea sufletească. Ideea lui C. Rădulescu-Motru potrivit căreia cultura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și alte concepte: creație, noroc, profesie, ideal, mesianism. Creația vocațională are o singură caracteristică esențială: apare într-un moment istoric determinat, în momentul în care era cerută pentru a lega trecutul cultural al unei comunități, prin prezentul ei, cu viitorul imposibil în absența sa. Vocația, socotește C. Rădulescu-Motru, nu se confundă cu norocul. Acesta din urmă constă în "coincidența de împrejurări favorabile". Conștiința norocului, originată în credința în noroc, presupune două elemente incompatibile cu vocația: ignorarea realității timpului (chiar ignoranța, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de parcă istoria nu ne-ar fi învățat îndeajuns de insistent că 'instruirea' omului a mers întotdeauna braț la braț cu debilitarea lui respectiv cu debilitarea, irosirea, îmbolnăvirea voinței"247. Pe de altă parte, omul superior nu pactizează nici cu libertatea imposibilă, ca fapt, odată aneantizate "legile" impuse în viața socială, socotită de el ca fiind pervertită -, nici cu "spiritualitatea" înțeleasă ca perspicacitate comportamentală și tehnică de supunere totală față de exigențele unei (unor) valori, ca debilitate și îmbolnăvire a voinței; aceasta din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
operelor sale, astfel că în 1845 el hotărâse să întoarcă spatele acestui teatru). Oricum, la momentul când opera a fost gata să fie reprezentată, Milano era din nou sub ocupația austriacă, astfel că desigur și această schimbare de situație făcea imposibilă prezentarea operei acolo. Subiectul operei Bataglia îi fusese sugerat lui Verdi de către Salvatore Cammarano, renumitul poet de la Neapole, care fusese libretistul operei Lucia di Lamermoor pentru Donizetti. Verdi și Cammarano mai lucraseră împreună la operă Alzira și vor mai colabora
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
certificatului de căsătorie depusă la dosar. Motivul a fost că doamna Rachel a pretins că domnul Josua o înșela în formă continuată cu tot felul de femei, că o oropsea în diferite moduri și că, prin urmare, îi făcea viața imposibilă. Așa că doamna Rachel a angajat un detectiv particular, care, în afara faptului că a adus fotografia absolut incriminantă în care pârâtul șede pe o bancă din Parcul Mare alături de o doamnă ce-i zâmbește galeș, a mai constatat că același pârât
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
artistică de către persoane fizice și/sau juridice. Pedepsele prevăzute vor fi între patru și opt ani închisoare și confiscarea parțială sau totală a instrumentelor folosite. Și Slavă Domnului! polemicile asemenea celei provocate de cartea lui H. B. Rufflet vor fi imposibile! Comentariul maestrului Ludovic L. (pe care nu-l cheamă Ludovic L.): " Întrucât crearea operelor de artă a devenit prin lege apanajul exclusiv al computerelor, este de așteptat ca și celelalte activități inutile să fie delegate inteligenței artificiale: jocurile, sportul, mass-media
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]