8,822 matches
-
legată” În două moduri: a) prin compactare la un atelier de legătorie și b) prin spiralare. Recomand prima variantă, chiar dacă este puțin mai costisitoare, datorită ținutei academice pe care o impune această variantă. Este posibil ca legătoria să nu poată imprima pe copertă toate datele cerute de client, ceea ce nu reprezintă o problemă, fiindcă esențială este pagina de titlu. Informațiile care trebuie să existe pe copertă se găsesc la p. 279. 2.2. Pagina de titlu Aceasta repetă informațiile de pe copertă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
oficial, care va rămâne În arhiva instituției respective, unul pentru cadrul didactic Îndrumător și unul pentru candidat). 3.1. Formatul Formatul tradițional al unei lucrări de licență este A4. O lucrare trebuie să aibă minimum 70 de pagini, cu text imprimat pe o singură față a unei coli „ministeriale” (deci nu și pe verso). Deși imprimantele de astăzi pot imprima un text pe ambele părți ale unei coli, această cutumă provine din perioada mașinilor de scris, când era mai dificilă dactilografierea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Formatul Formatul tradițional al unei lucrări de licență este A4. O lucrare trebuie să aibă minimum 70 de pagini, cu text imprimat pe o singură față a unei coli „ministeriale” (deci nu și pe verso). Deși imprimantele de astăzi pot imprima un text pe ambele părți ale unei coli, această cutumă provine din perioada mașinilor de scris, când era mai dificilă dactilografierea pe ambele fețe, mai ales din cauza diacriticelor, care perforau pagina. Unele facultăți au impus și numărul maxim de pagini
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
ce se presimte, al unui mai stângaci Alecsandri; A. inventariază, nu fără anume grație, păsări și flori, fructe, unelte și semințe, un duh antonpannesc animă, pe alocuri, un început de lirică sentențioasă. Peripeții, prigoane, jocuri ale întâmplării mențin suspansul și imprimă suflu epic, în ultima, și cea mai izbutită poate, dintre cărțile antume ce poartă semnătura scriitorului: Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase, fiicei lui Aristef, mai marelui din Milet (1821). Stilul e mai evoluat acum, versul fluent, pretextul
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
întrevadă, pe alocuri, note comune cu scrisul de mai târziu al Ștefanei Velisar-Teodoreanu, inclusiv în două încercări de roman: Un menaj ca multe altele (accesibil cvasiintegral, prin secvențele înseriate, în 1935, în „Adevărul literar și artistic”) și Prăpastia (din care imprimă disparate fragmente în periodice, între 1936 și 1940). Susține, între 1935 și 1936, în „Adevărul literar și artistic”, o „Cronică feminină” plină de miez. SCRIERI: Poeme pentru adormit durerea, Craiova, 1937. Repere bibliografice: Doina Bucur, Pentru Paul Zarifopol, RVS, 1934
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
caute „chipul nostalgic al Thraciei”. Într-un fel sau altul, toată eseistica lui B., subsumabilă filosofiei culturii, este polarizată de căutarea originilor, omologând în plan istoric nostalgia esențelor. „Ideea thracică”, figură matricială a spiritualității naționale, a „preformat” elementele frumosului românesc, imprimându-i „stilul pământului”, în timp ce ideea romană și cea bizantină, selectate prin afinitate, i-au determinat și precizat caracterele. Expresie a „sufletului colectiv”, definit prin sentiment cosmic, ataraxie și idealism, creația autohtonă manifestă echilibrul senin în care se rezolvă, sub semnul
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
care ar dubla categoriile kantiene și ar alcătui o „matrice” inconștientă. Ea își pune pecetea pe caracterele spiritului, silindu-le să urmeze, fără s-o știe, o cale anume. Dictează, cu alte cuvinte, o reprezentare particulară spațială și temporală și imprimă facultăților creatoare un „accent axiologic” aparte, după cum culturile își acceptă sau nu orizonturile; manifestă totodată o atitudine proprie față de destin și o „năzuință formativă” specifică (Orizont și stil). În Spațiul mioritic, B. aplică felul său de a vedea particularismul cultural
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
arhaitate absolută. Poetul își asumă existențial consecințele ipotezei speculative a filosofului. Dacă viața nu poate ieși niciodată din niște „izvoade” inițiale și participă necontenit la un „joc al întoarcerii”, toate zbaterile individuale rămân fără rost. Dezolarea invadează astfel vitalismul oniric, imprimându-i oboseala nesfârșitelor întrupări. Descurajarea și chiar refuzul de a relua revenirile dinainte prevăzute ale ființei nimeni nu le-a cântat mai zguduitor ca B. (Cetire în palmă, Tăgăduiri). „Tristețea metafizică” traversează un stadiu anxios (În marea trecere) și apoi
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
se îndreaptă către noile modele: sămănătorist, simbolist apoi, în poezie, evoluția e însă sinuoasă; alteori, regăsind în făgașul poemului popular o vigoare ingenuă. Poezii patriotice și didactice, puse sub un generic evocativ, celebrau fruntariile reîntregite, într-o a doua culegere, imprimată la distanță în timp: Cântări de luptă și de biruință (1919). Din anunțatele Cântece de odinioară și din Psalmi noi, izbutește să publice numai grupaje sau poezii disparate, deși e aici cu mult mai aproape, se pare, de formula lirismului
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
lui N. Iorga, altfel întâiul în a-i consacra reușita, într-o prefață, publicată anticipat, la Infernul. Plecând de la versiunea franceză a lui Lammenais, confruntă ediții curente sau erudite cercetări și aspiră a da fluență expresiei, stabilitate terținei și a imprima firescul originar endecasilabilor săi. Excepție făcând doar câteva cânturi din prima cantică (I-III, XXIV), cunoscute antum, încercarea lui B., meritorie, e curând și nedrept ignorată, după moartea poetului. Cornelia și I. Hașeganu reușesc să reia tipărirea poemei, după manuscrisul
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
seară Cu... asistentul nostru bunăoară (...) Incontestabil că în surprinderea «pe viu» a sentimentelor eroilor săi, Aurora Cornu izbutește mai totdeauna și că - în asemenea cazuri - reușita e potențată de originalitatea mijloacelor artistice pe care le întrebuințează și cărora le-a imprimat o pecete personală. De o sinceritate și un omenesc - cuceritoare, momentele de acest fel reliefează convingător elanul și puritatea morală ce caracterizează tineretul nostru de azi. Cu unele excepții lăudabile, nu același entuziasm inspiră însă părțile din poem consacrate meditației
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Gheorghe Bibescu. Un obiectiv important a fost să înlesnească tipărirea de cărți în limba română, încurajând astfel activitatea autorilor originali și a traducătorilor. S-a cumpărat și o tipografie, vândută apoi lui C. A. Rosetti și E. Winterhalder, care au imprimat unele dintre tipăriturile societății. Au apărut, astfel, cu sprijinul societății, volume de poezii de D. Bolintineanu și I. Văcărescu, Meropa de Voltaire în traducerea lui Gr. Alexandrescu, un manual școlar (Prietenul tinerimii) tradus de C. A. Rosetti și E. Winterhalder
ASOCIAŢIA LITERARA A ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285475_a_286804]
-
la titlul inițial. Deși marcată de un oarecare provincialism, datorat în primul rând lipsei unor colaboratori de prestigiu, revista se distinge totuși prin amprenta inconfundabilă lăsată asupra ei de poetul George Bacovia. Acesta, împreună cu celălalt redactor, Gr. Tăbăcaru, i-a imprimat un caracter modern, definit de opțiunea limpede pentru estetica simbolistă. Asumarea acesteia transpare fără echivoc atât din câteva texte critice semnate de Gr. Tăbăcaru (articolele Asupra originii simbolismului și Despre Bacovia), cât și, mai ales, din literatura publicată de revistă
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
Cu un minut înainte de a muri, avea dreptul la absolut. Te priveam în timp ce vorbeai și observam cu durere toate urmele pe care zâmbetul nu mai izbutea să le șteargă: dâra aceea argintie care se lărgea în părul tău, vena care imprima pe tâmplă un fin desen vinețiu... Ai întrerupt privirea aceea, prea insistentă, desigur, scoțând din geantă un ziar: „Citește asta...“ Era o coloană îngustă, care anunța moartea unui anume Grinberg, opozant sovietic ce-și petrecuse câțiva ani în lagăre, fusese
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se coloreze de la prima licărire a zorilor. Noaptea, mereu negativul ăsta care mă adăpostea, avea să evolueze spre gama de nuanțe azurii și însorite ale unei zile balneare, avea să se umple de trupuri bronzate, de strigăte, avea să se imprime într-un clișeu fotografic al unei vacanțe frumoase. Mă grăbisem să mă retrag din clișeul ăsta care se developa, urcasem pe dună (se vedeau de pe creasta ei, în zare, primele case și terasa cafenelei unde Vinner trebuia să vină să
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
XVII-lea și păstrate până azi în fondurile marilor biblioteci. Lucrurile nu stau cu nimic mai prejos în Rusia, în Grecia, ca și pe tot întinsul Peninsulei Balcanice, unde răspândirea tiparului a dus la dezvoltarea unei bogate producții de carte imprimată în limbile greacă, slavonă și română. Să amintim în treacăt că Rusia lui Ivan al III-lea întreținea, prin avanposturile sale, Novgorod și Pscov, permanente legături cu Occidentul, în aceste condiții fiind stimulată o excelentă traducere a Bibliei în limba
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dincolo de granițele Imperiului Otoman, având să fie cunoscută în răsăritul slav, în Europa Centrală, ca și în orașele Italiei septentrionale. Redeșteptarea în sudul Balcanilor se datorează unui număr impresionant de intelectuali, oameni politici, scriitori. Nu doar Corydaleu sau orientarea ideatică imprimată de el sunt promotoare ale unui dinamism în gândire. Dacă ar fi să-i invoc acum doar pe greci, ar trebui să amintesc numele lui Chiril Lucaris, organizatorul învățământului modern, patriarhul constantinopolitan care stimulează luminarea prin cultură a credincioșilor săi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înființarea școlilor și academiilor în aproape toate cetățile, dar mai ales la Constantinopol, Adrianopol, Brusa, Cairo, Babilon, Alep au înflorit comunitățile turcești, uimind călătorii sosiți din Occident. Prin asemenea priviri de ansamblu, nu mai puțin reconsiderări de detaliu, Cantemir a imprimat o viziune nouă istoriografiei Sud-Estului, a ridicat-o de la nivelul cronicii la acela al studiului, unde prevalau metoda și concepția modernă, interpretarea trecutului bazându-se pe documente și argumente. Munca sa avea să fie cunoscută intelectualității europene. Cărțile sale, circulând
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prin Petru cel Mare, în Moldova și Valahia, prin instaurarea unora dintre domnii greci din Fanarul Constantinopolului, în Transilvania, Ungaria și, nu mult mai târziu, în Banat, Oltenia și Serbia prin schimbarea dominației turce cu aceea habsburgică. Evident că ritmul imprimat de aceste metamorfoze în plan politic și, desigur, ideatic, este diferit de la o regiune la alta. Oricum însă, forma statală de tip centralist francez câștigă teren, și Boemia, Austria, Ungaria, Serbia, Banatul, Transilvania sunt exemple cât se poate de edificatoare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
înaintare ideologică tind să se despartă. Secolul al XIX-lea va confirma acest sens, cultural însă elita va fi conștientă de eficiența schimbului de idei, chiar și atunci când își mărturisește deschis și apăsat apartenența politică ori națională. Sigur că atmosfera imprimată sub patronajul lui Brukenthal nu trebuie confundată cu starea de spirit a comunității germane de pe Fundus Regius. „Transplantul” luminist făptuit cu bune intenții n-a fost înțeles de societatea feudalo-burgheză a sașilor. Colecțiile de carte, de tablouri și de minerale
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și neparticipând efectiv la acest inteligent și valoros excurs cultural universal propus de Brukenthal. Până și seratele muzical-literare suportau o inaderență și o respingere din partea burgheziei locale. Să fie vorba de absența unor pregătiri necesare receptării noului act de cultură imprimat de homo europaeus modern? Probabil că da. „Numai acele colecții cu o vădită orientare tradițional-săsească spre cercetarea trecutului au avut o însemnătate excepțională în viața culturală a Sibiului contemporan lui Brukenthal.” Va mai trece un veac până când gândurile și opera
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din Cluj, la Leiden, în 1759. Borosnyai Nagy Zsigmond, a cărui activitate va fi legată de școala din Aiud, la Leiden, în 1731, Frankfurt, în 1734 și Utrecht, în 1735 etc.. Exemplele sunt meritorii și demonstrează cum cartea reușește să imprime un evident progres, pe de o parte, mișcării religioase, pe de alta, mișcării științifice. Firește, într-un asemenea context, scrierile înregistrează un salt metodologic. Să evidențiem, spre o mai bună înțelegere a fenomenului, activitatea istoriografică a lui Josephus Aloysium Kereszturi
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
secolului al XVIII-lea, Tipografia va reflecta cum nu se poate mai bine ideologia Luminilor. Utopia și reforma secolului vor influența activitatea de tipărire a cărților. Desigur, în condițiile specifice ale țărilor din Europa Centrală și de Sud-Est. Ce anume imprimă tipografia de la Buda? După publicarea lui Ratio Educationis în 1777, va obține privilegiul editării manualelor școlare pentru toate popoarele „zonei”. Așa se face că acestei instituții i se vor adresa nu numai maghiarii, ci și sârbii, croații, slovacii, românii, bulgarii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lungul întregului capitol cum se interferează culturi și gândiri diverse, cum se întâlnesc oameni de limbi, tradiții și mentalități diferite sub cupola unor idei menite să slujească adevărul, binele, frumosul, să confere un sens vieții. O altă direcție decât aceea imprimată de Biserică. Se simte nevoia unei radicale schimbări și oamenii acestui colț de lume o vor face pe măsura puterilor lor. Colectivitatea Centrului și Sud-Estului se confruntă cu mari handicapuri în tot acest răstimp cuprins între mijlocul veacului al XVIII
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
În timp ce țara zace sub ape, premierul dă de zor declarații politice”. metaforic: „Un destin stelar”; neclar: „Locul unde Dumnezeu le-a dat drumul din palmă primilor oameni”; banal: „Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur:”; conține cifre sau precizii inutile: „La 10,30:”; imprimă voit o lectură tendențioasă, fals valorizantă: „Ministrul Macovei chipurile se scuză”; vulgar sau jignitor: „Președintele ne crede proști”. Nu uitați că toaleta unui articol se face abia la sfârșit. În plus, ultimul cuvânt îl are secretarul general de redacție. El
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]