3,159 matches
-
respectiv pe rândul ultimilor trăgători, Mihai a reușit să împuște de zece ori mai mulți fazani decât tatăl său. Miercuri, 6 decembrie. În cursul dimineții, Mihai asistă alături de Carol al II-lea, Gh. Tătărescu și ceilalți membri ai guvernului la inaugurarea noului local al Școlii Superioare de Război. Se împlineau 50 de ani de la înființarea acestei școli. Duminică, 17 decembrie. Mihai participă la o vânătoare la Periș alături de tatăl său și de Anton Mocsonyi, pilotul de formula 1 Iorgu Ghica, George
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
pus un caiet, două pixuri, camera de filmat, un prosopel și alte „nimicuri” femeiești, necesare și utile. Uneori, scriu și pe câte o bancă în parc, lăsându-mă în voia senzațiilor de moment. E prima zi de vacanță, și fac „inaugurarea” jurnalului: Asakusa Luni, 18 august 2008 Avem program de voie pentru „acordarea” la fusul orar, plimbarea pe la temple, întâmpinarea lui Dimi care se va reîntoarce din tabără în după-amiza aceasta, dar și pregătirea pentru plecarea la Kamogawa peste două zile
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în vederea îmbogățirii patrimoniului de artă plastică (pictură și sculptură mică) a Muzeului de Artă din Târgoviște, dar mai ales pentru crearea unei colecții de artă contemporană în vederea deschiderii unei Galerii de Artă Modernă în cadrul pinacotecii respective, s-a dorit, la inaugurare, un omagiu adus pictorului Gheorghe Petrașcu la 120 de ani de la naștere, un artist care a lăsat Târgoviștei un patrimoniu la fel de prețios, cum scria Radu Petrescu, precum Curtea Domnească. La deschidere, binecunoscutul artist plastic Mariana Petrașcu (fiica artistului) a lăudat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
avizați că se vor face exerciții, că suntem obligați să fim prezenți toți pasagerii și personalul de serviciu. E bine dacă sunt bărci și locuri suficiente. În 1912, când a avut loc scufundarea vaporului Titanic, cu ocazia cursei sale de inaugurare, tragedia a fost mărită și de faptul că nu au fost bărci suficiente, aproape toți bărbații nefiind salvați. Cel mai mare, cel mai luxos vapor din lume nu avea numărul de bărci necesare. Ceva mai mult și mai grav, pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
drum. În față se Întinde golful imens, cu apele sale albastre liniștite. În fund, la 4-5 kilometri e Pacificul. După intrarea În golf, de la Frisco spre nord, se vede imensul pod suspendat, cel mai mare de pe glob, care Își așteaptă inaugurarea. E suficient de lat pentru patru benzi de circulație. Orașul are o poziție unică. Centru său geografic e un vârf de deal destul de Înalt. De acolo, străzi paralele sau transversale pe curbele de nivel duc spre port și spre centrul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un țel spre care tind cei mai mulți. Un tânăr originar din Irlanda, cu averea câștigată, a construit, unul din cele mai mari hoteluri din Texas, În orașul Fort Worth. El a botezat hotelul cu numele satului natal al tatălui său. La inaugurarea hotelului a fost invitată toată lumea așa zisă selectă, cu un lux neîntrecut. Stelele din Hollywood n-au lipsit nici una. N-au lipsit Însă, după inaugurare, criticile și ironiile la adresa miliardarilor. A fost, În schimb, replica interesantă a unor oameni modești
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
orașul Fort Worth. El a botezat hotelul cu numele satului natal al tatălui său. La inaugurarea hotelului a fost invitată toată lumea așa zisă selectă, cu un lux neîntrecut. Stelele din Hollywood n-au lipsit nici una. N-au lipsit Însă, după inaugurare, criticile și ironiile la adresa miliardarilor. A fost, În schimb, replica interesantă a unor oameni modești, publicată În ziare sub titlul „Miliardarii noștri”. Suntem mândri de miliardarii noștri, a scris unul. Tot ce au se datorește muncii lor, spiritul lor de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
culturii... Crainicul Bucovinei, ziar politic independent, anul I, nr.1, apare la Cernăuți la 30 octombrie 1931, săptămânal, redacția și administrația în strada Regina Maria nr.15, redactor responsabil I. Teodorescu, la început, apoi Gh. A. Vasiliu. În editorialul de inaugurare redacția scrie: „Asprimile cotidiene de a fi mai circumspecți în acțiunea noastră și a vedea neliniști produse de neînțelegerea brutală a formelor înșelătoare ce sau succedat în arena de conducere a vieții noaste publice și setea după un ideal de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Zamfirescu și Filimon. De alienație mintală: Andrei Mureșanu, Eminescu, Ilarion, Eliade Rădulescu și Gheorghe Lazăr. Ceilalți au murit de diferite boli și de bătrânețe...” (2/14 martie 1895). * Nu fără motivație, ziarul consemna și evenimente din afara graniței. Câteva exemple: ...”La inaugurarea canalului de la Kiel, care unește Marea Baltică cu Marea Nordului, ministrul de război român, scria Gazeta - a dispus ca încrucișătorul Elisabeta și bricul Mircea să ia parte la această inaugurare. Comandantul încrucișătorului și în același timp comandantul superior al acestor două bastimente
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Nu fără motivație, ziarul consemna și evenimente din afara graniței. Câteva exemple: ...”La inaugurarea canalului de la Kiel, care unește Marea Baltică cu Marea Nordului, ministrul de război român, scria Gazeta - a dispus ca încrucișătorul Elisabeta și bricul Mircea să ia parte la această inaugurare. Comandantul încrucișătorului și în același timp comandantul superior al acestor două bastimente întrunite va fi dl. Col. Vasile Urseanu, iar comandant al bricului Mircea dl. Maior Ioan Coandă. Bricul Mircea va pleca pe 20 martie și încrucișătorul Elisabeta îl va
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
urma după un interval de 10-15 zile”(Gazeta Bucovinei 5/17 martie 1895). Ulterior, la 4/16 iulie Gazeta Bucovinei publica informații despre evenimentul care urma să aibă loc și lista vapoarelor din escadrele străine, care vor lua parte la inaugurarea canalului: Anglia, AustroUngaria, Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Portugalia, Rusia, Spania, Statele Unite, Suedia, Țările de Jos, Turcia iar din România se preciza că participă încrucișătorul Elisabeta și bricul Mircea. Despre serbarea inaugurării canalului de la Kiel, în Germania, Gazeta Bucovinei publică la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
vapoarelor din escadrele străine, care vor lua parte la inaugurarea canalului: Anglia, AustroUngaria, Danemarca, Franța, Italia, Norvegia, Portugalia, Rusia, Spania, Statele Unite, Suedia, Țările de Jos, Turcia iar din România se preciza că participă încrucișătorul Elisabeta și bricul Mircea. Despre serbarea inaugurării canalului de la Kiel, în Germania, Gazeta Bucovinei publică la 15/27 iunie 1895 informația că solemnitatea pentru punerea ultimei pietre și deschiderea canalului a avut loc la 19 iunie - canalul fiind botezat canalul împăratului Wilhelm, în memoria împăratului Wilhelm cel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
regretatul G.E.L. încât acesta a căzut la pământ rănit grav, sfârșind în vreo câteva minute”. Multe vești priveau familia regală din România. O știre vorbea despre discursul M. Sale Regina României Carmen Sylva rostit la recepția profesorilor universitari cu ocazia inaugurării Universității din Iași (7 noiembrie 1897); Alta consemna: „Cu ocazia vizitei perechii regale române la Budapesta universitatea ungurească a oferit titlul de doctor de onoare M. Sale Regina pentru scrierile sale literare. Diploma legată într-un album splendid a fost
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
se întemeiază vechiul „Muzeu al țării Bucovina”, iar în 1877 muzeul își încetează activitatea și existența, colecțiile instituției fiind predate Universității cernăuțene, întemeiată la 1875. Întemeierea unui muzeu este hotărâtă în 1891, iar la 14 mai 1893 „s-a făcut inaugurarea solemnă a colecțiilor muzeului. De atunci și până în preajma primului război mondial, se spune în documentar, „au apărut 21 Anuare cu diferite studii care constituie o valoroasă contribuție a Bucovinei în domeniul științific.” În 1935 Muzeul Regional fuzionează cu vechiul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ca patron și doctor honoris cauza al Universității, în ziua memorbilă de 25 mai 1933, și în care Majestatea Sa a binevoit să rostească un discurs programatic pentru instituția al cărei proteguitor și patron a devenit și precum a fost inaugurarea solemnă a anilor de studii 1935-1936 și sfințirea noului edificiu al Universității în prezența Majestății Sale Regelui și a A.S. R. Marelui Voievod Mihai, cuprinzând deci, în afară de aceste mari solemnități, toate datele câte constiuie un profil demn de numele de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
19, amânați 12. * Anuarul Universității Românești din Cernăuți Anuarul Universității Romînești din Cernăuți , cu primul său număr în anul de studii 1923 1924, cu o dare de seamă a prorectorului dr. Valerian Șesan. Până atunci apăruse la Cernăuți, 1922, volumul „Inaugurarea universității”... care începea cu „Serbările din 23-25 octombrie 1920 de inaugurare, la care a luat parte familia regală a României, prilej cu care s-a subliniat că „Menținerea Universității din Cernăuți și transformarea ei într-o instituție de cultură românească
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din Cernăuți , cu primul său număr în anul de studii 1923 1924, cu o dare de seamă a prorectorului dr. Valerian Șesan. Până atunci apăruse la Cernăuți, 1922, volumul „Inaugurarea universității”... care începea cu „Serbările din 23-25 octombrie 1920 de inaugurare, la care a luat parte familia regală a României, prilej cu care s-a subliniat că „Menținerea Universității din Cernăuți și transformarea ei într-o instituție de cultură românească a fost și rămâne o necesitate națională din cele mai mari
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
litere și științe) 938 - 1328 fiind din Bucovina, 250 din Basarabia, 3 din Transilvania, 39 din vechiul regat, iar 51 din străinătate: 48 din Polonia și câte unu din Austria, Cehoslovacia și Rusia. La editura universității Cernăuți 1922, apărea volumul „Inaugurarea festivă a rectoratului pentru anul de studii 1921/1922, la 24 octombrie 1921, cu o dare de seamă complexă asupra evenimentului. Inaugurarea solemnă a anului de studii 1922/1923, la 24 octombrie 1922, se făcea cu un alt volum la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
48 din Polonia și câte unu din Austria, Cehoslovacia și Rusia. La editura universității Cernăuți 1922, apărea volumul „Inaugurarea festivă a rectoratului pentru anul de studii 1921/1922, la 24 octombrie 1921, cu o dare de seamă complexă asupra evenimentului. Inaugurarea solemnă a anului de studii 1922/1923, la 24 octombrie 1922, se făcea cu un alt volum la aceeași editură, care cuprindea „Dare de seamă asupra anului de studii 1921/1922 și Discursul inaugural al rectorului dr. Eugen Botezat, profesor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Wissenschaft in ihrer indogermanischen Verflechtung”). În noiembrie 1944, mare parte dintre acești studenți sfârșeau la Buchenwald 2. În numele aceluiași rector Walther Wüst, în iarna anului 1943,Eliade primea la Lisabona, din partea ambasadorului Germaniei, baronul Hoyningen-Huene, invitația de a participa la inaugurarea Muzeului central-asiatic „Sven Hedin”, tocmai fondat la München 3. În acel context tulbure, onorarea unei asemenea invitații avea destule implicații politice: Eliade trebuie să aștepte confirmarea din țară, iar o telegramă cifrată din partea ministrului Ică Antonescu îi aduce încuviințarea, condiționată
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în Grecia și Turcia. 1945 ME: - (16 septembrie) începutul exilului parizian (1945-1956); ales membru în Société Asiatique, recomandat de Georges Dumézil și de Louis Renou. SW: - (februarie) revine de pe Frontul de Est, din Grecia și Turcia. 1946 ME: - (8 februarie) inaugurarea unui ciclu de conferințe (10) la École Pratique des Hautes Études - Section des Sciences Religieuses, la catedra unde Dumézil își începuse cursurile în noiembrie 1945. - (primăvara) prezintă la Institut de Civilisation Indienne o comunicare despre lexicul yoga și, invitat de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
urgența sentimentului eșuării într-un limb nefast, dar premonitoriu: „Să trăiești în Portugalia când există Parisul!”, și apoi decisiv, din septembrie 1945. În 1943 ar fi avut ocazia să revadă Münchenul tinereții, invitat fiind de rectorul Universității din München la inaugurarea institutului oriental Sven Heddin - cf. Jurnalul portughez, însemnările din 13, 17 și 18 ianuarie 1943. Vezi și Introducerea în volumul de față. XXIIItc "XXIII" 1. Wikander publicase deja, în suedeză, o recenzie la Graaltempel und Paradies. Beziehungen zwischen Iran un
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și fiind urmat de fostul său asistent, eminentul sanscritist și tibetolog Nils Simonsson. În țară, mai ales cititorii de limbă suedezăpot consulta, la Biblioteca Academiei, discursul inaugural rostit de rectorul Universității din Uppsala, la acea vreme Ake Holmbäck, cu ocazia inaugurării noii serii de cursuri de sanscrită - vezi Ake Holmbäck, Inbjudingskrift till åhörande av de offentliga föreläsningar med vilka Professorn i sanskrit med jämförande indoeuropeisk språkforskning Stig Wikander, Professorn i exegetik Harald Riesenfeld och Professorn i nordiska språk Ivar Modéer tillträda
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
al VII-lea Congres Internațional de Istoria Religiilor de la Amsterdam, 1950, celebrează deopotrivă fondarea Asociației Internaționale de Istoria Religiilor (IAHR - International Association for the History of Religions), avându-i ca președinți pe Raffaelle Pettazzoni, Jouco Bleeker și Geo Widengren, și inaugurarea periodicului oficial al IAHR - Numen. Începând cu Amsterdam 1950, congresele urmează să se țină la fiecare cinci ani, în 1955 la Roma, în 1960 la Marburg. Totuși, depășind ritmicitatea în cvintă, în 1958 are loc, la Tokyo, congresul „extraordinar”, al
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
eliminării de la catedră și a marginalizării într-un institut pe care, e drept, îl și conduce și nu mai puțin a cvasiinterzicerii dreptului de semnătură (practic, între ianuarie 1949 și sfîrșitul lui 1955 a publicat cu totul patru-cinci articole), la inaugurarea Cronicii optimistului își declară din nou adeziunea față de socialism: "...optimismul meu cu care iau parte la lupta pentru construirea socialismului e o impulsiune adevărată și francă a ființei mele și nu mi-a fost greu să mă apropii de oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]