8,976 matches
-
înlocuirea sistemului bicameral cu unul monocameral etc. Teorema 6. Pe fondul unui deficit de cunoaștere a cauzelor problemelor-stare, formularea problemelor-cauză poate deveni instrument al manipulării de către actorii sociali, un instrument de luptă politică, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Metode de analiză a problemelor sociale Nu există o metodologie coerentă de analiză a problemelor sociale, deși elemente ale acesteia există în mare măsură. Este nevoie o structurare a metodelor deja existente de analiză
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
subliniază și relevanța sa în înțelegerea politicilor publice și a programelor de dezvoltare. Precizări conceptuale Perspectiva r.i.-a. (principal‑agent framework) a fost dezvoltată în științele economice, începând din anii ’70, pentru a modela contractele complexe în situații de incertitudine. În limba română, sintagma a fost tradusă (sau, mai degrabă, preluată) sub denumirea de „relații principal‑agent” (Marinescu, 2004; Păunescu, 2004; Stancu, 2001). Am ales traducerea „inițiator - agent” deoarece în limba română cuvântul „principal” are un sens cu totul diferit
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
competența sa proprie, ci și de factori pe care nu îi poate controla - ceea ce complică procesul monitorizării și evaluării muncii sale de către inițiator. Apare aici problema administrării comune a riscurilor (vezi risc) și a luării unor decizii în condiții de incertitudine. În științele economice, aceste probleme sunt abordate în general prin formalizarea lor matematică, căutând constrângerile optime pe care inițiatorul le poate impune agentului pentru a minimiza impactul acestor factori asupra intereselor sale. În cele ce urmează, nu voi prezenta detalii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Literatura de specialitate recentă se ocupă cu precădere de conceptualizările și cercetările asupra oportunităților, obiectivul fiind acela de a gestiona în avantajul proiectului orice ocazie neprevăzută cu potențial pozitiv (Hillson, 2001). În fine, dinamismul activităților contemporane conduce la o mare incertitudine, de unde proliferarea studiilor asupra strategiile de decizie în incertitudine (Zamfir, 1990; Kähkönen, 2000). Totuși, în literatura de specialitate se face o distincție foarte clară între r. și incertitudine. În managementul proiectelor și programelor, prin r. se desemnează acele elemente sau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
conceptualizările și cercetările asupra oportunităților, obiectivul fiind acela de a gestiona în avantajul proiectului orice ocazie neprevăzută cu potențial pozitiv (Hillson, 2001). În fine, dinamismul activităților contemporane conduce la o mare incertitudine, de unde proliferarea studiilor asupra strategiile de decizie în incertitudine (Zamfir, 1990; Kähkönen, 2000). Totuși, în literatura de specialitate se face o distincție foarte clară între r. și incertitudine. În managementul proiectelor și programelor, prin r. se desemnează acele elemente sau situații incerte care pot apărea, iar apariția lor poate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pozitiv (Hillson, 2001). În fine, dinamismul activităților contemporane conduce la o mare incertitudine, de unde proliferarea studiilor asupra strategiile de decizie în incertitudine (Zamfir, 1990; Kähkönen, 2000). Totuși, în literatura de specialitate se face o distincție foarte clară între r. și incertitudine. În managementul proiectelor și programelor, prin r. se desemnează acele elemente sau situații incerte care pot apărea, iar apariția lor poate avea efecte negative asupra proiectului sau programului. Deși, la limită, se poate vorbi și de un r. pozitiv (adică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unele decizii pot fi subsumate unei viitoare s. valabile în cazul salvării de la faliment (de exemplu, măsuri de recâștigare a încrederii consumatorilor etc.). La nivelul instituțiilor publice, perioada vizată de o s. este puternic influențată de voința politică sau de incertitudinea disponibilității pe termen lung a resurselor necesare. Stabilirea unor termene intermediare în raport cu schimbările importante anticipate devin obligatorii pentru a asigura s. viabilitatea pe termen lung. În cazul Planului antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale, s. care a stat la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
desirabil era același cu cel prescris de neoliberali, crearea condițiilor instituționale pentru apariția și funcționarea piețelor este considerată mai importantă și precede simpla schimbare a caracteristicilor mediului economic. Schimbarea instituțională cere timp și presupune un grad înalt de experimentare și incertitudine. În aceste condiții, o parte din vechile instituții rămân necesare pentru menținerea unui grad suficient de coerență și predictibilitate a activităților economice. Controlul direct al statului asupra cel puțin a unora dintre întreprinderi trebuie menținut; statul poate să fie un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fundamentarea deciziilor (Granovetter, 1985, pp. 487-493). Stark (1990; 1992) și Stark și Bruszt (1998) au arătat că actorii economici din ECE au avut tendința să recombine resursele instituționale moștenite din perioada comunistă, pentru a supraviețui și a se adapta la incertitudinile create de procesele de transformare de după 1990. Ei sugerează că rețelele de firme, mai degrabă decât firmele individuale, sunt unitățile potrivite de analiză pentru evaluarea impactului politicilor economice. Relațiile preexistente și dependențele dintre firme conțin resurse importante, în termeni de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în explicație pe natura umană), de factură pesimistă. Pentru optimiști (în speță idealiștii, adepții liberalismului în relațiile internaționale), oamenii au o structură psihică rațională, fiind capabili să evalueze costurile și beneficiile asociate acțiunilor lor. E adevărat, în condiții particulare, precum incertitudinea și insecuritatea din relațiile internaționale, emoționalitatea poate interfera cu raționalitatea, însă idealiștii apreciază că natura umană este perfectibilă prin educație, de unde și posibilitatea stăpânirii emoțiilor. Consecutiv, viziunea idealiștilor asupra istoriei umane este evolutivă, de progres continuu al oamenilor și istoriei
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
conflictualitate, ci doar absența unei autorități mondiale juridice, politice și/sau militare superioare statelor, a unui guvern mondial care să ordoneze autoritativ relațiile internaționale, să adopte decizii general obligatorii în sistem și să le implementeze. Anarhia internațională este însoțită de incertitudine și insecuritate, ceea ce face ca dinamica sistemului să fie dictată finalmente de structura sistemului - mai exact, de distribuția capabilităților, care constrânge statele să urmeze anumite cursuri de acțiune și să renunțe la altele. Regula care stă la baza acestei dinamici
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unul moral, absolut, sunt decelabile de altfel în textele autorilor Școlii engleze, inclusiv la Hedley Bull. Cea mai semnificativă contribuție pe care raționalismul o aduce în studierea relațiilor internaționale este teoretizarea ordinii, a elementelor care fac posibilă stabilitatea și reducerea incertitudinii în interacțiunile internaționale. Evaluând în profunzime aportul Școlii engleze, această conceptualizare a ordinii și regulilor, însoțită de analiza implicațiilor ei pe plan practic și normativ, reprezintă o propunere de a schimba perspectiva, unghiul de abordare, „cheia” de interpretare a relațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
spus, cele mai multe dintre statele lumii, în majoritatea interacțiunilor lor, vor recunoaște că au un interes în realizarea acestor scopuri. Toate statele sunt interesate de salvarea sistemului în sine, fără de care anarhia riscă să devină, în practică, echivalentul haosului și al incertitudinii. În cele mai multe interacțiuni și momente, toate statele lumii sunt interesate și de independența lor față de alte centre de decizie externe, de reducerea/reglementarea războiului ș.a.m.d. Tocmai de aceea, aceste scopuri stau la temelia valorilor și regulilor societății internaționale
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de-a doua ipoteză este aceea că statele posedă o anumită capacitate militară ofensivă, care le face să fie periculoase unele pentru celelalte. În această lume, statele nu pot fi niciodată sigure că nu vor fi atacate, există o permanentă incertitudine cu privire la intențiile celorlalți - aceasta este a treia ipoteză teoretică a lui Mearsheimer. Urmează ipoteza referitoare la țelul fundamental al statelor, supraviețuirea, ceea ce face ca preocupările de securitate să primeze asupra oricărui alt domeniu. În fine, ultima ipoteză este aceea că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
spillover este influențată de calculele individualiste ale actorilor și, pentru a se concretiza, are nevoie de voință politică. Haas a insistat asupra necesității de a se găsi modalități de stimulare a comportamentului cooperant, într-un mediu internațional confuz, caracterizat de incertitudine în privința relației scopuri-mijloace. Într-un asemenea mediu, sesizează Haas, statele (guvernele) ar putea prefera ca, în anumite domenii, integrarea regională să lase loc altor forme de cooperare, non-regionale. În timp, el ajunge la concluzia că teoriile asupra integrării regionale trebuie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
astfel își servește propriul interes. Pentru a spori șansele cooperării, statele pot încerca să modifice contextul în care au loc interacțiunile, creând instituții și regimuri internaționale. În viziunea neoliberalilor, instituțiile și regimurile internaționale reprezintă factori independenți care facilitează cooperarea, reducând incertitudinea, sporind informația disponibilă în contextul respectivului set de interacțiuni internaționale, stabilind și confirmând reputații de credibilitate ale actorilor participanți. Statele vor aloca resurse și vor da dovadă de loialitate față de normele promovate de instituții, atât timp cât acestea le vor servi interesele
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Ei atrag atenția asupra interdependenței statelor și societăților, arătând că aceasta sporește nevoia de cooperare la nivel guvernamental. Însă, într-un mediu anarhic, în care nu există nici o autoritate care să impună respectarea angajamentelor, cooperarea este dificilă, mai ales din cauza incertitudinii privind acțiunile partenerilor. Cu toate acestea, neoliberalii arată că statele aflate în interacțiune pot adopta strategii care să sporească șansele cooperării internaționale, atenuând astfel efectele anarhiei. Argumentele neoliberale sunt sintetizate și enunțate de Keohane încă din 1984, anul apariției volumului
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de factură realistă, în sensul că într-un sistem în care balanța ar fi înclinată către defensivă, preocuparea pentru câștigurile relative ar fi mai mică (Mearsheimer, 1994-1995, p. 22). În replică, Grieco afirmă că realiștii s-ar aștepta ca, în fața incertitudinilor politicii mondiale, statele să dea dovadă de o pronunțată aversiune față de risc, iar preocupările pentru câștigurile relative să apară nu doar în chestiunile legate de securitate, ci mult mai frecvent decât sugerează Powell. În al doilea rând, anarhia internațională determină
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
încheia se referă la cauzele războiului. Dacă într-adevăr natura regimului politic intern are consecințe în direcția reducerii (democrație) sau accentuării (autoritarism, dacă nu totalitarism) propensiunii către inițierea războiului, atunci este foarte posibil ca una dintre principalele cauze ale războiului - incertitudinea derivând din situația de anarhie - să fie șubrezită. Cu alte cuvinte, perspectiva păcii democratice este de așteptat să dezactiveze una dintre principalele cauze ale războiului (Jervis, 2002, p. 3). Pe de altă parte însă, așa cum remarca același Robert Jervis, în măsura în care
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
serie de supoziții: Statele suverane se comportă rațional în vederea promovării securității, puterii și prosperității lor într-un sistem anarhic, caracterizat de lipsa unei autorități legitime supreme care să reglementeze dispute și să asigure aplicarea convențiilor încheiate între state; anarhia și incertitudinea cu privire la intențiile actuale și viitoare ale adversarilor îi determină pe liderii politici să se concentreze asupra necesităților de securitate de scurtă durată și asupra poziției lor în sistem, să asume plauzibilitatea celui mai rău scenariu posibil, să opteze pentru dezvoltarea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la fragmentarea statelor, proces ale cărui consecințe continuă să se resimtă și astăzi. Se poate argumenta, desigur, că și în aceste circumstanțe statele rămân actorii principali ai sistemului internațional, însă multiplicarea actorilor și natura diferită a acestora creează mai multă incertitudine, precum și o imagine cu mult mai complexă a realităților politice, economice, sociale și culturale ale sistemului internațional. O altă tendință care se manifestă cu intensitate în perioada de după „războiul rece” este privatizarea violenței internaționale. Numeroase conflicte declanșate în lume i-
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
economiei actuale. Fluxurile de informații, cunoștințe, conexiunile între computere, eliminarea izolării oamenilor caracterizează o lume în schimbare profundă, din evoluția căreia pot fi puse în evidență câțiva atractori, și anume: inovația în locul optimizării, eficiența rețelelor de comunicare, internalizarea necunoscutului (cercetare, incertitudine, risc) dinamism în toate acțiunile umane. Noua economie, apărută de 15 ani este în curs de propagare în întreaga lume, ea fiind definită ca o economie bazată pe cunoștințe și idei, în care factorul-cheie al prosperității și creării de locuri
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de la OMC, de pildă). Abordarea proactivă cere schimbări dinăuntru în afară, punând în valoare resursele existente, creativitatea, cooperarea. Stabilirea priorităților și realizarea lor întocmai; realizați mai mult cu mai puțin; reduceți teama. Abordarea fără teamă a efectelor globalizării prin: reducerea incertitudinilor, transformarea fricii în acțiune și productivitate (idem pentru gestionarea incertitudinilor prin identificarea în cercul preocupărilor externe a următoarelor elemente: griji imediate, griji aferente viitorului 1 și viitorului 2; griji îndepărtate, griji care ne privesc și griji care nu ne privesc
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
afară, punând în valoare resursele existente, creativitatea, cooperarea. Stabilirea priorităților și realizarea lor întocmai; realizați mai mult cu mai puțin; reduceți teama. Abordarea fără teamă a efectelor globalizării prin: reducerea incertitudinilor, transformarea fricii în acțiune și productivitate (idem pentru gestionarea incertitudinilor prin identificarea în cercul preocupărilor externe a următoarelor elemente: griji imediate, griji aferente viitorului 1 și viitorului 2; griji îndepărtate, griji care ne privesc și griji care nu ne privesc; în fiecare caz, conturarea măsurilor posibile, reale, viabile. Statul se
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
curs de dezvoltare, al celor sărace (încadrate în sintagma „Lumea a treia”, sau țările „ratate”); v. exemplul țărilor emergente al căror cuvânt va avea greutate din ce în ce mai mare în politică și economia Terrei. Este propusă și soluția de a elimina din incertitudinile de mai sus asupra viitorului societății umane și instaurarea unei guvernări mondiale puse în serviciul umanității și echității.<footnote PNUD, „Une nouvelle gouvernance mondiale au service de l’humanité et de l’équité”, în Rapport mondial sur le développement humain
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]