5,610 matches
-
exploatării zăcămintelor de petrol de la Ploiești, care aveau să devină foarte importante în viitor. Investițiile străine de aici în special cele germane, habsburgice, olandeze, britanice, franceze, belgiene și americane vor juca un rol important. În timp ce atenția principală era acordată chestiunilor industrializării, situația din agricultură se înrăutățea. În ciuda faptului că țărănimea nu avea nici un rol politic direct, nemulțumirea și agitația din mediul sătesc erau cunoscute. Majoritatea liderilor români dețineau o serie de proprietăți rurale și aveau legături strînse cu problemele din agricultură
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
textilele trebuia să fie importate. Cu alte cuvinte, populația nu puteau fi hrănită și îmbrăcată în mod corespunzător apelînd doar la produsele ținutului. Cea mai mare parte a oamenilor trăiau într-o sărăcie lucie. Întrucît nu exista nici o posibilitate de industrializare sau de expansiune teritorială, unica soluție era emigrarea pe scară largă. S-a apreciat că o treime sau chiar mai mult dintre bărbații apți de muncă au fost nevoiți, în 1912, să se angajeze cu ziua în alte părți sau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aripa stîngă a socialiștilor sîrbi s-a unificat, formînd Partidul Muncitoresc din Iugoslavia, care a aderat ulterior la Internaționala Comunistă. Atît partidele socialiste cît și cele comuniste erau nevoite să se rezume la anumite probleme fundamentale. Din cauza nivelului scăzut de industrializare din Balcani, nu putea fi fondat un partid muncitoresc puternic. Exista într-adevăr o clasă muncitoare industrială, dar ea nu era numeroasă și era încă strîns legată de mentalitatea țărănească. "Masele" din toate țările acestea erau formate din țărani, iar
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
statului; această stipulație permitea guvernului să controleze concesiunile din domeniile minier și petrolier. Decizia de a evita dependența economică de investitorii străini a avut un efect direct asupra bunăstării țăranilor. Odată cu refuzarea acceptării pe scară largă a asistenței din afară, industrializarea urma să fie efectuată obligatoriu pe seama țăranului. Ca să-i protejeze pe manufacturierii autohtoni, guvernul a ridicat tarifele vamale, iar noile rate au dus la creșterea prețurilor unor articole ca uneltele agricole și articolele textile cumpărate de țărani. Și mai serioasă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
400 000 de locuitori în împrejurimile Atenei și Pireului. Aici, facilitățile privind locuințele, sistemul sanitar și sursele de apă potabilă erau cu totul necorespunzătoare; populația trăia în cocioabe și mahalale. Era totodată greu de găsit o slujbă în orașe. Cu toate că industrializarea Greciei începuse în timpul lui Trikoupis și se intensificase în perioada interbelică, ea era încă relativ limitată. În 1940, industria asigura 18 % din venitul național și doar 15 % din populație lucra în acest sector. Evident, noii imigranți nu puteau fi absorbiți
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
limitarea înarmării. Lenin a murit în ianuarie 1924, iar după o luptă pentru putere, locul lui a fost luat în 1927 de Iosif Stalin. Mai interesat de dezvoltarea economică decît de exportarea de Revoluție, Stalin a pus accentul principal pe industrializarea rapidă a țării. O dată cu eforturile depuse de el, în primul rînd în direcția îmbunătățirii situației interne, guvernul sovietic avea și un interes major în menținerea păcii în lume. Așa cum procedase și predecesorul lui țarist după războiul Crimeii, el nu voia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sistemelor democrate occidentale. Au fost foarte puține alegeri corecte. Și mai alarmante erau condițiile sociale și economice tot mai grele din regiune. Populația din ce în ce mai numeroasă exercita o presiune insuportabilă asupra pămîntului și a resurselor; nu fusese atins un nivel de industrializare destul de ridicat pentru absorbirea excesului populației rurale. Înainte de 1945 fuseseră înființate partide socialiste și agrariene care căutau să rezolve chestiunile interne arzătoare prin reforme radicale, cea mai mare parte a lor revendicînd un anumit grad de intervenție a statului în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
drept cel mai bun mijloc de remediere a acestei situații. Controlul central strict și o administrație deținînd puterea de a se face ascultată sunt privite ca o atribuție necesară a oricărui guvern care dorește să obțină rapid avantajele legate de industrializare. Alții, mai ales cei care criticau extrem de violent vechile regimuri, văd în comunism o cale de asigurare a justiției sociale. Astfel de partizani ai modernizării și egalității sociale pot vedea avantaje într-un regim care proclamă cel puțin că aceste
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cetățenii pot deveni desigur membri ai Partidului Comunist. Teoretic, această organizație ar trebui să-și recruteze membrii din rîndul membrilor activi sub aspect politic ai clasei muncitoare industriale. Practic, în Balcani și în Uniunea Sovietică, după 1917, nivelul scăzut al industrializării a pus piedici în calea disponibilității unui mare număr de muncitori conștienți din punct de vedere politic. Partidele originare, care aveau puțini membri, erau conduse de intelectuali și includeau un procentaj ridicat de țărani săraci. Începînd cu 1944, organizațiile au
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Organizațiile muncitorești și de tineret, conduse bineînțeles de comuniști, au sarcini importante asemănătoare. Sindicatele muncitorești sunt folosite în încercarea de a menține moralul ridicat atunci cînd presiunile la care este supusă masa de muncitori sunt deosebit de puternice. Ritmul rapid al industrializării afectează în special clasa muncitoare, care prestează adesea ore în șir de muncă grea într-o perioadă în care bunurile de consum și chiar și alimentele nu sunt disponibile ca să-i compenseze truda. Pe lîngă participarea la activitățile organizațiilor politice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
cale cu un dezavantaj evident: ele trebuiau nu numai să înlăture propriile lor pagube din timpul războiului, dar erau totodată nevoite să contribuie substanțial la reconstrucția Uniunii Sovietice. După 1947, statele comuniste erau pregătite să lanseze programele lor individuale de industrializare și modernizare. În ciuda marilor diferențe ca mărime și resurse dintre Uniunea Sovietică și statele mici, au fost adoptate politicile sovietice aplicate în anii '30 în timpul dictaturii lui Stalin. Caracteristica acestora erau puternicul control central și accentul pus pe marile ramuri
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
forță de muncă și bani și să le dirijeze în vederea atingerii unui obiectiv dat. Ele puteau ca atare folosi rezervele neexploatate de forță de muncă, cum ar fi de exemplu, excesul de populație din agricultură și femeile. În condițiile începuturilor industrializării, tehnologiile avansate, fie ele din Uniunea Sovietică sau din Occident, puteau fi mai ușor de introdus de sus. Anumite slăbiciuni sunt totuși inerente sistemului și ele devin din ce în ce mai evidente. Desigur, multe depindeau de capacitatea planificatorilor și de accesul acestora la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
numai o cale de propovăduire a ideologiei comuniste, ci și de formare a elevilor conform modelului "omului de tip nou." Bineînțeles, trebuia efectuată o revizuire radicală a tuturor manualelor pentru ca acestea să reflecte ideologia comunistă. În plus, paralel cu accentuarea industrializării societății, instituțiile școlare, în special cele de învățămînt superior, trebuiau să acorde o atenție mai mare științei și tehnologiei. Deși relatarea de față nu va trata amănunțit istoria culturii, trebuie să facem unele comentarii asupra atitudinii față de artă și de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
statut de mare putere. După victoria lui Mao, relațiile dintre Pekin (Beijing) și Moscova au rămas prietenești pînă în 1958. În toți acești ani, cele două țări au fost aliate, iar Uniunea Sovietică a depus unele eforturi de sprijinire a industrializării Chinei. Problemele au apărut abia după ascensiunea lui Hrușciov și mai ales după atacurile lansate de acesta împotriva lui Stalin. Dictatorul sovietic fusese admirat foarte mult în cercurile de partid chineze, iar Mao era cu siguranță un beneficiar al cultului
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deloc intenția să-și vadă statul redus la postura de a fi un furnizor de produse alimentare și de materii prime pentru restul blocului. Nu trebuie să uităm nici că întregul program comunist punea un mare accent pe modernizarea prin industrializare; statele agrare erau în general privite ca fiind înapoiate și slabe. Obiecțiile românilor au fost susținute într-un fel sau altul de Albania, China și Iugoslavia, care considerau întregul proiect pur și simplu drept o nouă încercare a Uniunii Sovietice
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iar procentajul populației maghiare să scadă astfel la 62 %. Sigur pe puterea pe care o deținea, Gheorghiu-Dej a trecut la colectivizarea completă a țărănimii; realizarea acestui obiectiv a fost anunțată în 1962. Accentul principal era însă pus în continuare pe industrializare. Stalinist și marxist convins, Dej era deosebit de interesat de dezvoltarea industrială a țării, iar hotărîrea lui de a urmări atingerea acestui obiectiv avea să ducă în curînd la declanșarea unor controverse între guvernul român și cele ale țărilor vecine. În
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ci mai curînd probleme referitoare la dezvoltarea economică și la drepturile statelor din blocul socialist de a-și implementa propriile programe fără intervenții sau directive din afară. Conducerea comunistă a românilor era decisă să nu renunțe la programul ei de industrializare. Planul Comecon-ului (CAER), sprijinit de Uniunea Sovietică, relativ la "diviziunea socialistă a muncii" constituia o amenințare directă la adresa acestei politici. Guvernul român nu se opunea numai programului, care ar fi redus țara la rolul de furnizoare de materii prime și de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în politica internă a statelor membre ale Comecon-ului (CAER). După părerea românilor, întregul concept era înjositor și periculos. Sensibilitățile naționale și ideologice erau șocate de ideea ca România să fie pusă în postura permanentă de stat agrar, dat fiind că industrializarea era în continuare considerată ca fiind condiția esențială a progresului. Ca țară eminamente agricolă, România fusese slabă și înapoiată. Prin 1963, guvernul român își afirmase limpede opoziția fermă față de planificarea centrală a Comecon-ului (CAER), față de specializarea strictă în cadrul blocului și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
pentru alte produse alimentare. După ruptura cu Iugoslavia din 1948, Albania a trecut din absolut toate punctele de vedere în tabăra Uniunii Sovietice. Cu toate că existau plîngeri în privința incapacității sovieticilor de a-i acorda un sprijin suficient în planurile ei de industrializare, relațiile au rămas foarte bune atît timp cît a trăit Stalin. Sistemele politice erau similare și exista o admirație autentică față de liderul sovietic în rîndul comuniștilor albanezi. După 1953, ca și în celelalte capitale socialiste, au fost exercitate și la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Fiecare națiune avea un sistem politic monopartit, iar libertățile civile au fost suspendate. Efortul major al guvernului era îndreptat spre o reorganizare totală a vieții economice a țării. Au fost adoptate modelele sovietice staliniste. Accentul principal a fost pus pe industrializare; agricultura, un fel de copil vitreg al comuniștilor, urma să constituie responsabilitatea fermelor de stat și a gospodăriilor colective. În ciuda acestor începuturi similare, au apărut curînd diferențe. Dintre cele patru state, Bulgaria avea să sufere cele mai puține schimbări. Statul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
balcanice erau competitive și mîndre. Dîndu-și seama de caracterul înapoiat al societăților lor, ele aveau de gînd să introducă pe viitor un program de schimbări radicale. Cea mai mare parte a lor doreau să copieze modelele din statele occidentale avansate. Industrializarea și modernizarea erau obiectivele lor comune, dar ele aveau de înfruntat o serie de obstacole extrem de greu de trecut. Lipsa capitalului corespunzător, a unei cantități suficiente de materii prime și a personalului calificat a fost deja menționată. Și mai dificilă
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de natura regimurilor lor, dar și de faptul că ele nu aveau capacitatea de a introduce schimbări cu adevărat violente ale vechilor șabloane. Armatele lor puteau suprima opoziția politică, dar nu și să impună, de pildă, măsuri avînd drept obiectiv industrializarea. Politicienii balcanici dinaintea războiului, cu toate multele lor abuzuri de putere, nu puteau manipula grupuri numeroase de oameni și nici să numească sute de "voluntari" care să îndeplinească sarcini neplăcute, firește cu excepția vremurilor de război. Noile conduceri socialiste nu cunoșteau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari. Unitatea statal-națională, aspirația mitică ce a obsedat imaginarul politic românesc, era astfel înfăptuită. Euforia colectivă a primit un recul odată cu agravarea crizei economice din 1929-1933, care a afectat creșterea economică și industrializarea în curs de intensificare în perioada interbelică. Scena politică interbelică se radicalizează prin apariția partidelor de extremă dreapta și stânga. Partidul Comunist din România (PCdR) este înființat în 1921, iar în 1927 ia ființă Legiunea Arhanghelului Mihail comandată de "Căpitanul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aprobării ministeriale, la care s-a adăugat ulterior ii) obligativitatea respectării programei oficiale, s-a îmbogățit cu instrumentul suprem de control: iii) obligativitatea manualului unic. O altă caracteristică aparte a legislației socialiste în materie de învățământ au fost tehnicizarea și industrializarea educației. S-a pus accentul pe învățământul profesional în detrimentul celui teoretic, în ideea armonizării școlii la proiectul de construire a societății socialiste. Principiul "realismului științific" în jurul căruia a fost reconstruit sistemul curricular a dat startul unui proces de tehnicizare a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
caracter social antifeudal" (Roller, 1952, p. 299). Lupta muncitorească este pusă în continuarea acestor expresii ale luptei de clasă ai căror protagoniști au fost țăranii și moșierii. Apariția acesteia pe scena luptei seculare pentru dreptate socială se petrece odată cu începuturile industrializării în România. Dezvoltarea industriei și maturizarea capitalismului prilejuiesc apariția "pe arena politică a unei noi forțe - clasa muncitoare", care își va începe misiunea istorică de îndată ce se va organiza în "Asociația lucrătorilor din România" la 1872. Deși "statutul Asociației este confuz
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]