3,064 matches
-
și periferie. Modelul centru - periferie a lui John R. Friedmann (1966) oferă o alternativă relației centru - periferie prin tratarea centrului ca entitate autonomă și a periferiei ca entitate dependentă și controlată de acesta, sugerând astfel o „politică colonială” între regiunile inegale. De asemenea, Friedmann aduce argumente și în ceea ce privește destrămarea relației de tip „centru - periferie”, descoperirea de noi resurse, îmbunătățirea transportului sau expansiunea pieței conducând la apariția orașelor intermediare (în curs de dezvoltare). Ipoteza polarizării inverse a lui Harry W. Richardson (1985
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
stricta coordonare a cadrului instituțional creat în acest sens. Teoria și practica economică demonstrează că dezvoltarea economică este un proces care implică schimbări calitative în societate în concordanță cu creșterea venitului și cu reducerea decalajelor apărute ca rezultat al distribuirii inegale a lui. Dacă aceste schimbări susțin capacitatea mediului de a furniza resurse astfel încât să asigure și dezvoltarea generațiilor viitoare, se poate vorbi de dezvoltare durabilă. Există idei despre dezvoltarea durabilă la originea cărora stau teoriile anterioare apariției acestui concept, teorii
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de anumite evoluții, Aron nu acuză pe nimeni. Și aceasta pentru că într-un corp politic și aceasta îl definește, cetățenii, fiindcă împart binele comun au parte și de slăbiciunile și, cum ne place astăzi să spunem, de "patologiile" cetății. Parte inegală poate, însă toți au parte. cu imparțialitatea observatorului binevoitor și participant începe vindecarea. Privirea savantului încurajează virtutea cetățeanului 19. Pierre Manent Avertisment Textul pe care îl vom citi este cel al ultimului curs ținut de Raymond Aron la Collège de
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
am descris, mulți indivizi au sentimentul că nu sunt liberi. Pentru început, toți cei care detestă regimul existent se socotesc oprimați. Și poate este într-adevăr așa, pentru că există întotdeauna oameni mai mult sau mai puțin oprimați într-o societate inegală ca a noastră; dar oricum, este suficient ca membrii societății să considere că sistemul de autoritate ca atare este injust pentru ca ai să nu aibă sentimentul de libertate. Cu alte cuvinte, condițiile sau circumstanțele care dau sentimentul de libertate sunt
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
oricare două VI sau b) o VI să nu fie o combinație liniară de alte VI; 5. evitarea cazurilor extreme și a cazurilor influente; 6. homoscedasticitatea: reziduurile vor avea aceeași varianță pentru fiecare nivel al predictorilor; cînd varianța este foarte inegală vorbim despre heteroscedasticitate. Metodele de analiză în regresia liniară multiplă sînt: 1. Metoda simultană (enter), folosită atunci cînd există un număr mic de VI, iar cercetătorul nu are motive a priori (pe baza literaturii de specialitate studiate) s. știe care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
tari, acceptarea riscului, curiozitatea, necesitatea de a sistematiza situațiile ambigue, trebuința de descărcare a trăirilor interioare și exprimarea lor prin creație. În continuare vom identifica principalele asemănări și deosebiri între creativitatea științifică și cea tehnică. Fazele procesului creator au durate inegale și complexități diferite. În știință, prepararea are o durată și o complexitate mai mare decât în tehnică, pe când în tehnică elaborarea devine mai întinsă decât în știință. În ceea ce privește aptitudinile cerute, diversitatea este mare, nu numai între știință și tehnică, dar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
timpuriu, fiind prezent și la animale. De exemplu, dacă un sugar vede că alt copil suge la sânul mamei, devine violent, furios. La frații mai mari, gelozia față de nou-născuți poate duce până la părăsirea domiciliului. Complexul apare prin grija și tandrețea inegal distribuite de părinți, preferința spre unul dintre copii, mângâierile sau laudele inegale, aplicarea pedepselor preferențial. La vârsta adultă, persoanele care poartă acest complex se manifestă prin gelozie agresivă față de tot ce este susceptibil de a intra în rivalitate pentru a
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că alt copil suge la sânul mamei, devine violent, furios. La frații mai mari, gelozia față de nou-născuți poate duce până la părăsirea domiciliului. Complexul apare prin grija și tandrețea inegal distribuite de părinți, preferința spre unul dintre copii, mângâierile sau laudele inegale, aplicarea pedepselor preferențial. La vârsta adultă, persoanele care poartă acest complex se manifestă prin gelozie agresivă față de tot ce este susceptibil de a intra în rivalitate pentru a obține o laudă, o promovare la serviciu, o ascensiune socială sau un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în toate gazetele, a unei informații neverificate și consecințele absurde ale faptului. Este reușită parodierea tonului bombastic și oportunist, caracteristic publicațiilor politice. Șanse mai mari ar fi avut Ț. în parodie, însă el rămâne prea adesea la anecdota. Scrierile sunt inegale, dar trebuie prețuit curajul civic al autorului, ca și încercarea de a da ținută literară foiletonului politic. SCRIERI: Constantin de Stamati-Ciurea, Cernăuți, 1897; Foiletoane, îngr. și pref. George Tofan, Suceava, 1906; ed. îngr. Vasile Precop, pref. George Tofan, Rădăuți, 1999
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
artistic”, „Flacăra”, „Zburătorul”, „Azi”, „Tot”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Dimineață”, „Adevărul”, „Rampă”, „Tribuna” (Sibiu), „Icoane maramureșene” (Arad), „Însemnări ieșene”, „Opinia”, „Iașul literar”, „Flacăra Iașului”, „Teatrul”, „Luceafărul”, „Nistru”, „Moldova socialistă” (Chișinău). A mai semnat cu pseudonimele Sandu Țel, Tudor Zăganu. Inegale, scrierile lui Ț. au relevanță mai cu seamă când este vorba despre proza. Astfel, românul Turnuri în apă, radiografie a mediului boem ieșean al anului 1918, evocă nostalgic o lume apusa, căreia i se surprinde culoarea inalienabila, oferindu-se totodată
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
VR, 1961, 3; Râpeanu, Interferențe, 221-224; Elena Tacciu, Portretul unei conștiințe, VR, 1977, 7; Crăciun, Confesiuni, 271-272; Ion Cruceană, Momente și figuri argeșene, I, Pitești, 1980, 184-188; Râpeanu, Memoria, 104-107; Ornea, Actualitatea, 218-222; Râpeanu, Scriitori, 238-276; H. Zalis, Pe traiectorii inegale, FLC, 1987, 4; Vasile Chifor, Evocare și atmosferă, T, 1987, 8; Craia, Fețele, 186-190; Z. Ornea, Publicistica lui Teodorescu-Braniște, RL, 1989, 30; Raicu, Descoperirea, 6-33; George, Sfârșitul, IV, 215-220; Teodor Vârgolici, „Prințul”, ALA, 1999, 463; Dicț. scriit. rom., IV, 541-543
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
socială”, „Neamul nostru” ș.a. Prima carte a lui T.-R., Despre pământul drag al patriei mele, redactată în spaniolă, ar fi ieșit de sub teascuri în 1916, la Buenos Aires. Certe sunt numeroase altele, tot în spaniolă. Versiunile românești sunt izbitor de inegale, fiind datorate probabil mai multor condeieri, unii buni, alții stângaci. La edituri bucureștene i s-au mai tipărit câteva cuprinzătoare relațiuni de voiaj: Corrida (1930), Peisagii iberice (1930), Icoane dunărene (1933), Abisinia (1935; tradusă în spaniolă: Viaje a través de la
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
simplei recenzii ori schematismul ternelor prezentări didactice. Excursurile în istoria literară sunt mici studii penetrante, evaluând scrierile în context larg cultural, în timp ce privirile istorice care au în atenție teatrul sau învățământul din Bucovina devin argumente ale românismului, într-o luptă inegală cu influența copleșitoare a culturii germane îndeosebi și cu presiunea politică resimțită în provincie. Nici colaborarea la Dicționarul limbii române, proiect condus de Sextil Pușcariu, nici preocupările de editor - sub auspiciile Societății Academice Junimea din Cernăuți strânge în volum foiletoanele
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
evocă (eram împreună la Podu Turcului) pe cîțiva dintre conducătorii culturali ai Bacăului postbelic: Labă (vestit prin arderea bibliotecii lui G. Enescu), Gulai, Mutică. Profesiunile lor: tîmplar, frizer, cizmar. Pe primul, un mic monstru (scund, cap mare, torace bombat, picioare inegale), îl cunosc și eu din vedere. Vegetează uneori, în zilele de vară, împreună cu servitoarea (o toantă de-a lui Nădrag din satul meu, care umblă mereu desculță), pe băncile din parc. Formația acestora - zice E.G. - s-a întregit ulterior cu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
operei literare. Suprapunerea planurilor se menține și în romanul Ciocoii vechi și noi, dar preeminentă va deveni senzația viguroasă de viață pe care o dau aici personajele, lumea creată de scriitor. Apărut după o serie destul de numeroasă de încercări romanești inegale, hibride și artificioase în cea mai mare parte, îndatorate unor convenții literare minore, tehnicilor facile, utilizate cu înduioșătoare ingenuitate, Ciocoii vechi și noi este cel dintâi roman românesc în care originalitatea inspirației, forța ei de întrupare estompează precaritatea experienței și
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
să recupereze și să încununeze ideea de virtute: banul C., Maria (fiica banului) și vătaful Gheorghe, „băiat cuminte, infam de cuminte, dezgustător de cuminte”, cum îl categorisea N. Iorga. În Ciocoii vechi și noi există astfel două realități literare extrem de inegale, denumite de Paul Cornea „romanul” lui Dinu Păturică și „romanțul” lui Gheorghe. Pornirea justițiară a lui F., sesizabilă în orice rând al scrierii, ajunge ostentativă în acest maniheism rigid: eroi satanici și eroi serafici, primii incriminați violent, nestăpânit, cu inclemență
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
cadrelor exterioare. Înrâurirea lui Balzac, invocată de exegeți, rămâne incertă. În Ciocoii vechi și noi se încheagă, astfel, o ambianță caracterizată fie de opulența obosită, agonică, fie de fastul grosolan, fie de mizeria tristă. Dacă finalitatea etică îngroșată, structura hibridă, inegală, stilistica ezitantă, prinsă între „presiunea retorică a vremii” și „noua îndrumare realistă” (Tudor Vianu) țin de statutul de începător al autorului, dar și de incipiența unui gen, Ciocoii vechi și noi își îndreptățește cariera, prestigiul prin expresivitatea frescei sociale, prin
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
cenaclul „Litere” al Facultății de Litere. Debutează în 1980 la „Luceafărul” și editorial, în 1987, cu volumul Știri despre mine. Colaborează la „România literară”, „Luceafărul”, „Noduri și semne”, „Convorbiri literare”, „Revue roumaine”, „Art-Panorama”, „Dialog”, „Flacăra”, „Poesis”. Cartea de debut este inegală, arborând poze, tonalități și limbaje diverse: de la baladescul cu modulații folclorice sau argotice la poezia conceptuală, metafizică, de la poza ludică la cea livrescă, artificială, de la poezia cotidianului la poezia vizionară, intens metaforică și alegorică. Surprinde frecvența termenului neologic, din sfera
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
stă sub semnul amintirilor tulburătoare ale vieții de lagăr, etapă care i-a marcat copilăria, acest ciclu fiind rescris ulterior sub titlul Ierburi amare și publicat în culegerea Toleranța (1995). Încântărilor juvenile în fața naturii și a iubirii, notate în versuri inegale sub raportul valorii, le ia locul, treptat, o poezie de meditație cu accente nostalgice, din care nu lipsește o fină autoironie. Începând cu Melior (1981), se observă o distilare mai accentuată a lirismului, în versuri a căror expresivitate capătă tonuri
GANE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287159_a_288488]
-
de Academia Română și rămasă multă vreme cea mai valoroasă și mai aprofundată reconstituire a evenimentelor, vădește un istoric cu un orizont larg, făcându-și un crez din „căutarea și expunerea adevărului”. Mai puternică decât vocația de istoric, dar cu rezultate inegale, a fost pasiunea, manifestată de timpuriu, pentru cercetarea folclorului și a tradițiilor populare din perspectivă istorică, pentru descifrarea, cu ajutorul mitologiei populare, a „tainelor” unor timpuri străvechi. Folclorul devine astfel - în linia unei mai vechi tendințe istorist-mitologizante, inaugurate la noi de
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
În analiza surselor problemei care generează politica. În fond, problema politicii este inegalitatea, iar scopul politicii este egalitatea. Termenul inegalitate este Însă ascuns cu „grija” de a evita un subiect politic: inegalitatea nu Înseamnă diferență; a spune că oamenii sunt inegali presupune că cineva e dezavantajat În raport cu alții. Inegalitatea este un dezavantaj Într-un context social 1. În al doilea rând, procesul definirii problemei creează și posibilitatea contextualizării acestor politici, care, deși sunt formal asemănătoare la nivel comunitar-european, În fond, sunt
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
câteva povestiri satirice, o nuvelă, Boresele din peșteră, în care mediul tradițional al satului de munte este bine surprins, și două nuvele istorice, Evocare și A doua întâlnire, ambele de o artă superioară. Personalitate contradictorie, D. a lăsat o operă inegală, din care totuși rezistă o parte însemnată. Critica d-lui N. Davidescu evoluează în cercul unor preocupări moderniste; cu tot excesul firesc unui scriitor ce operează în sânul propriei sale formule poetice, ea se menține, în genere, prin expresia sa
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Bolintineanu. Afișează o pasiune aparte pentru Byron și poezia lui, afinitate pe care și-o motivează printr-o legătură de sânge, înrudire fantezistă, ridiculizată de contemporani. Volumele Preludele (1862), Miosotis (1865), Poezii noue (I, 1873), Nostalgia (1885) relevă un autor inegal, cu pâlpâiri de poezie bună, departe însă de ceea ce prevestiseră la debut D. Bolintineanu, Gh. Sion și G. Crețeanu. G. scrie versuri patriotice emfatice, prolixe, compune lungi balade istorice ori fantastice, legende de factură populară. Era, de altfel, un neistovit
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
fi însoțit răsucirile interioare ale lui Blaga, dar și sunetele de final arghezian. Puțin și tendențios comentate, deloc republicate până la ediția din 1991 a lui Alexandru Ruja, poemele ample apărute în preajma sau la începutul celui de-al doilea război mondial, inegale valoric atât între ele, cât și fiecare în interiorul său, prelungesc și împing la cote maxime lirismul vaticinar al anilor ’30, dar și (auto)manierismul lexical și prozodic deja instalat în ultimele volume interbelice ale lui C. Maria Doamna (1938), o
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
verbală; lipsită adesea de rimă, de ritm, de egalitate silabică, proză uneori transformată în versuri numai printr-o ficțiune tipografică, poezia scriitorului ardelean se revarsă acum tumultoasă în cataracte nereclamate de un accent sufletesc, acum în leneșe pânze de ape, inegală, silnică și neobișnuit de verbală. E. LOVINESCU SCRIERI: Poezii, Orăștie, 1911; Sărbătoarea morții (1914-1915), Arad, 1915; Neguri albe, Alba Iulia, 1920; România, Brașov, 1920; Versuri, Arad, 1925; În robia lor, Arad, 1926; Strigăt pentru depărtări, Timișoara, 1927; Cuvinte către țăran
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]