5,940 matches
-
63). În acest caz, febra poate apărea după ce s-au corectat deja tulburările hidroelectrolitice majore. În absența unei infecții, numărul de leucocite este, de regulă, crescut. Întrucât factorul declanșator este variabil, la acest tablou se mai adaugă semnele afecțiunii inițiatoare: infarctul miocardic, pneumonia, accidentul vascular cerebral etc 4. Diagnosticul cetoacidozei severe Diagnosticul corect al acestei tulburări nu poate fi făcut decât pe baza tabloului biochimic (36). Obținerea rezultatelor de la prima prelevare de sânge poate dura 30 minute, timp în care se
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
Procentul mortalității prin comă diabetică cetoacidotică depinde de contextul de apariție a acesteia. În coma diabetică "simplă" survenită la persoane tinere, fără complicații cronice majore, ea poate fi totdeauna evitată. Dimpotrivă, la vârstnici, la care există un factor declanșator sever (infarct miocardic, accident vascular cerebral, infecții severe, abdomen acut etc.), moartea poate surveni chiar și în momentul în care tulburările specifice cetoacidozei au fost total sau parțial corectate. Moartea se datorește în acest caz, nu comei diabetice, ci factorului declanșant care
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
datorită unui presupus deficit relativ de lactic dehidrogenază (LDH) și/sau a unei oxigenări tisulare defectuoase (datorită glicozilării excesive a hemoglobinei, precum și a leziunilor de macro- și microangiopatie). Pe acest fond, o decompensare diabetică indusă de o infecție severă, un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau alte condiții patologice, pot ușor duce la o comă diabetică hiperglicemică însoțită de acidoză lactică, cu sau fără hiperosmolaritate, cu sau fără hipercetonemie. În fapt, asocierea cetozei, hiperosmolarității și hiperlactatemiei este frecvent întâlnită la
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
nu-l poate aduce la realitate pe bolnav. Trebuie făcută mențiunea că pe măsură ce timpul trece și profunzimea comei se adâncește, semnele clinice se pot modifica substanțial. Dificultatea este și mai mare când accidentul hipoglicemic acut s-a complicat cu un infarct miocardic sau cu un accident vascular cerebral. În prezent orice medic care lucrează în regim de urgență posedă teste ce permit determinarea rapidă a glicemiei, astfel încât diagnosticul corect poate fi precizat în câteva minute. Probleme dificile de diagnostic ridică un
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
profund răspuns hemodinamic, cu creșterea activității cardiace și a TA (24). Dacă la pacienții tineri cu funcție cardiacă normală consecințele sunt puțin importante, la pacienții vârstnici, ce pot avea boli macrovasculare, acestea pot fi severe sau fatale. Aritmiile severe sau infarctul miocardic acut în timpul hipoglicemiei sunt mai frecvente la pacienții cu boală cardiacă ischemică (24). Hipoglicemia acută se poate asocia cu prelungirea intervalului QT și secundar cu creșterea riscului de aritmii ventriculare și moarte subită (50). Manifestările neuropsihice sunt, de asemenea
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
dl), recuperarea totală este, chiar și în aceste cazuri, posibilă dar necesită o perioadă de tratament mai lungă. Deosebit de grave sunt hipoglicemiile severe prelungite mai mult de 10 ore, ce se pot însoții de complicații severe:accidente vasculare cerebrale sau infarct miocardic acut, ce sunt factori independenți de creștere ai mortalității;instalarea encefalopatiei posthipoglicemice sau a unei hemoragii retiniene masive cu pierderea vederii, ambele complicații putând deteriora grav capacitatea pacientului de a se autoîngriji. În cazurile mai severe pacientul poate rămâne
Tratat de diabet Paulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92271_a_92766]
-
unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
produs prin modificări în circulația coronară. Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel de infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST, în timp ce
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel de infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST, în timp ce infarctul miocardic acut clasic este definit ca infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST. În
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel de infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST, în timp ce infarctul miocardic acut clasic este definit ca infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST. În prezent, în practică, cea mai folosită clasificare este cea elaborată în 1962 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel de infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST, în timp ce infarctul miocardic acut clasic este definit ca infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST. În prezent, în practică, cea mai folosită clasificare este cea elaborată în 1962 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care se bazează pe un criteriu clinic: durerea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel de infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST, în timp ce infarctul miocardic acut clasic este definit ca infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST. În prezent, în practică, cea mai folosită clasificare este cea elaborată în 1962 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care se bazează pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care se bazează pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea subită de cauză coronariană; - tulburări de ritm și conducere; - insuficiența cardiacă ischemică. Societatea Internațională de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de Cardiologie și Federația de Cardiologie au introdus o clasificare mai detailată a cardiopatiei ischemice [10, 20]: - oprirea cardiacă primară; - angina pectorală: a. angina de efort: -angina de novo; -angina de efort stabilă; -angina de efort agravată. b. angina spontană. - infarctul miocardic; - insuficiența cardiacă în cardiopatia ischemică; - aritmiile cardiace prezumate sau dovedite de origine ischemică. Didactic și practic, cardiopatia ischemică definită de OMS este cea mai frecvent utilizată, cu numeroase adăugiri rezultate din studiile mai recente [20]. ETIOPATOGENIE Condițiile etiologice ale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
b.-hipertensiunea arterială sistemică; c.-tireotoxicoză. 12. boala vaselor coronare mici a.-cardiomiopatia hipertrofică; b.-amiloid; c.-diabet zaharat; d.-transplant cardiac. 13. artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a.-cardiomiopatia hipertrofică; b.-amiloid; c.-diabet zaharat; d.-transplant cardiac. 13. artere coronare normale. În cele ce urmează se vor prezenta principalele sindroame coronariene întâlnite în practică: a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
a. infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST; b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările industrializate. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronariană a redus în ultimii ani mortalitatea intraspitalicească prin infarct miocardic acut sub 5-7%. Sindromul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
b. angina pectorală instabilă/infarctul miocardic fără supradenivelare de ST; c. angina pectorală stabilă, cronică; d. angina variantă (Prinzmetal); urmând ca celelalte forme de cardiopatie ischemică să fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările industrializate. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronariană a redus în ultimii ani mortalitatea intraspitalicească prin infarct miocardic acut sub 5-7%. Sindromul infarctului miocardic acut recunoaște două definiții diagnostice fundamentale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fie studiate la momentul potrivit. INFARCTUL MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările industrializate. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronariană a redus în ultimii ani mortalitatea intraspitalicească prin infarct miocardic acut sub 5-7%. Sindromul infarctului miocardic acut recunoaște două definiții diagnostice fundamentale și anume [10]: 1. diagnosticul patologic reprezentat de punerea în evidență a morții miocitelor ca o consecință a ischemiei prelungite, având caracteristici necroza coagulată și necroza contractată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
MIOCARDIC ACUT CU SUPRADENIVELARE DE SEGMENT ST Infarctul miocardic acut (IMA) reprezintă cea mai importantă cauză de mortalitate în țările industrializate. Utilizarea tehnicilor de reperfuzie coronariană a redus în ultimii ani mortalitatea intraspitalicească prin infarct miocardic acut sub 5-7%. Sindromul infarctului miocardic acut recunoaște două definiții diagnostice fundamentale și anume [10]: 1. diagnosticul patologic reprezentat de punerea în evidență a morții miocitelor ca o consecință a ischemiei prelungite, având caracteristici necroza coagulată și necroza contractată în bandă; 2. diagnosticul clinic reprezentat
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și necroza contractată în bandă; 2. diagnosticul clinic reprezentat de o asociere a anamnezei cu semnele de necroză miocardică, utilizând rezultate biochimice, electrocardiografice și imagistice. Criterii de diagnostic pentru IMA constituit Oricare din următoarele criterii este suficient pentru diagnosticul unui infarct miocardic constituit. 1. apariția de unde Q patologice noi pe electrocardiogramele seriate. Pacientul poate sau nu să relateze simptome vechi, sugestive pentru IMA. Markerii biochimici ai necrozei miocardice pot fi normali, depinzând de durata de timp care a trecut de la debutul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
miocardic constituit. 1. apariția de unde Q patologice noi pe electrocardiogramele seriate. Pacientul poate sau nu să relateze simptome vechi, sugestive pentru IMA. Markerii biochimici ai necrozei miocardice pot fi normali, depinzând de durata de timp care a trecut de la debutul infarctului; 2. aspecte morfopatologice ale unui infarct miocardic vindecat sau în curs de vindecare. În 2007, Societatea Europeană de Cardiologie stabilește [55] că termenul de infarct miocardic trebuie să fie folosit dacă există o dovadă de necroză miocardică corelată cu aspecte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
patologice noi pe electrocardiogramele seriate. Pacientul poate sau nu să relateze simptome vechi, sugestive pentru IMA. Markerii biochimici ai necrozei miocardice pot fi normali, depinzând de durata de timp care a trecut de la debutul infarctului; 2. aspecte morfopatologice ale unui infarct miocardic vindecat sau în curs de vindecare. În 2007, Societatea Europeană de Cardiologie stabilește [55] că termenul de infarct miocardic trebuie să fie folosit dacă există o dovadă de necroză miocardică corelată cu aspecte clinice de ischemie miocardică [43, 47
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
necrozei miocardice pot fi normali, depinzând de durata de timp care a trecut de la debutul infarctului; 2. aspecte morfopatologice ale unui infarct miocardic vindecat sau în curs de vindecare. În 2007, Societatea Europeană de Cardiologie stabilește [55] că termenul de infarct miocardic trebuie să fie folosit dacă există o dovadă de necroză miocardică corelată cu aspecte clinice de ischemie miocardică [43, 47, 48]. SIMPTOMATOLOGIE Anamneza pacientului reprezintă un criteriu de bază în stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut. Prodromul este în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stabilește [55] că termenul de infarct miocardic trebuie să fie folosit dacă există o dovadă de necroză miocardică corelată cu aspecte clinice de ischemie miocardică [43, 47, 48]. SIMPTOMATOLOGIE Anamneza pacientului reprezintă un criteriu de bază în stabilirea diagnosticului de infarct miocardic acut. Prodromul este în general caracterizat prin disconfort toracic recunoscut ca o angină pectorală care apare în repaus sau la eforturi mult mai diminuate decât de obicei, cu alte caractere decât cele ale crizelor obișnuite și care poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]