4,673 matches
-
21 decembrie 1989, pe baricada de la Universitate, susținând că manifestanții din Piața Universității sunt niște contrarevoluționari, Ion Iliescu și echipa sa instalată la Putere vădeau dorința de a-i prezenta pe manifestanții anticomuniști drept niște „bastarzi”, proiectându-i în sfera infracțională. Cu alt prilej, Ion Iliescu avea să declare despre „golani” că stau „ca neghiobii în stradă”, sugerând că ar fi cazul să se încheie cu respectiva „comună primitivă”. Președintele era extrem de iritat de contestarea sa morală, iar alergia lui s-
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
infiltrate de PRM în balcoanele cu invitați și fluierele de huiduială stridentă care flancau, orchestrate de C.V. Tudor și alți dirijori ai agitatorilor (supraveghind totul prin telefoane mobile), agresiunile verbale și gestuale. Apogeul l-a constituit nu doar obstrucționarea dizgrațioasă (infracțională, cum am precizat deja) a discursului prezidențial, ci și amenințările brutelor cu violentarea fizică a unor intelectuali de marcă, acestora declarându-li-se că vor fi aruncați de la balcon. Este limpede, C.V. Tudor și-a asigurat rolul de dictator pe
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
întrucât prin intermediul ei „o violență a limbajului evoluează spre un limbaj al violenței” (Catherine Ballé, La menace. Un langage de violence, CNRS, Paris, 1976). Ea poate fi realizată nu doar prin forme verbalizate, ci și prin calificative directe de tip infracțional. Cel mai ușor exemplu care îmi vine în minte (și care este deja un loc comun) face din Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu (ultimul dictator comunist și urmașul său postcomunist) niște gemeni: așa cum Ceaușescu îi calificase huligani pe protestatarii de la
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
sens lingvistic a fost evidentă încă din Imaginarul violent al românilor (Humanitas, București, 2003). Analizând exclusiv violența de limbaj din presa românească pe parcursul a mai bine de un veac, decodasem nouă registre ale limbajului violent, specifice mentalului românesc: subuman, igienizant, infracțional, bestiariu, religios, scatologic, libidinos, funebru, xenofob-rasist. Pentru a caracteriza mahalaua lingvistică de astăzi, mahalaua contemporană (care de astă dată nu mai ține strict de presă și pamflet, ci de limbajul stradal vehiculat în centru și la periferie sau în manele
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de astăzi, mahalaua contemporană (care de astă dată nu mai ține strict de presă și pamflet, ci de limbajul stradal vehiculat în centru și la periferie sau în manele și hip-hop), trei registre sunt evidente prin folosirea lor abundentă: registrul infracțional, cel libidinos și cel scatologic. Prin registrul infracțional se mizează pe un statut delincvențial de tip frondă, al cărui scop este sfidarea și provocarea lumii civilizate. Există, de altfel, o tentă argotică în mod tendențios promovată, astfel încât să prilejuiască ruptura
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
nu mai ține strict de presă și pamflet, ci de limbajul stradal vehiculat în centru și la periferie sau în manele și hip-hop), trei registre sunt evidente prin folosirea lor abundentă: registrul infracțional, cel libidinos și cel scatologic. Prin registrul infracțional se mizează pe un statut delincvențial de tip frondă, al cărui scop este sfidarea și provocarea lumii civilizate. Există, de altfel, o tentă argotică în mod tendențios promovată, astfel încât să prilejuiască ruptura evidentă între lumea bogaților indiferenți și cea a
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
SAVITESCU Money Channel, versiunea emo Există, de vreo lună de zile încoace, un personaj omniprezent pe ecranele patriei. Unul cu care începe aproape orice știre, fie ea despre alegeri, fotbal, fie că se ițește din domeniul social sau din cel infracțional. Un personaj despre care vorbesc toți actorii evenimentelor în cauză; în jurul căruia gravitează, din cauza căruia se ceartă, fără de care, cum s-ar zice, știrea n-ar mai fi știre și nici micile drame nu s-ar regăsi în povestire. Un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
com batere a corupției din cadrul DNA. — Existau cazuri de corupție pe vremea aceea? — Erau și-atunci cazuri mediatizate în presă, însă, din memorie, nu-mi aduc aminte de vreun dosar sonor de co rup ție. Erau dosare pe alte segmente infracționale (crimi nalitate economico financiară, crimă organizată etc.) care au avut impact mediatic, de pildă, dosarul fostului deputat Bivolaru, instrumentat de domnul Daniel Morar, dosarul FNI etc. Probabil că în acea vreme se instrumentau cazuri de corupție mică și medie, nicidecum
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
șase, șapte ani. El a luat pedeapsa cea mai mică. — Spunea Liviu Avram într-un editorial din Adevărul că cel care a beneficiat de folosul în sine a avut cea mai blândă pedeapsă. — ...și deși a realizat tot acest plan infracțional, a avut avantajul unei pedepse îndreptate spre minimum. Pedeapsa e de la unu la cinci ani, iar judecătorii fondului i-au dat doi ani cu executare. Oricum, e curajoasă sentința, dincolo de orice... iar cei doi judecători care l-au condamnat pe
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
a inculpatului Năstase a fost finanțată ilegal, în majoritate cu fonduri ce trebuiau să constituie venituri ale unei instituții publice și care au depășit de aproape 4 ori veniturile declarate oficial; - această finanțare ilegală s-a realizat în urma unei activități infracționale săvârșite de inculpați care, cel pu țin în parte, se aflau în sfera de influență a incul pa tu lui Năstase“. Italicele din text aparțin judecătorilor, nu mie. Această sentință este o premieră pentru că inculpatul este un fost prim-ministru
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
au avut și reprezentarea perspectivei în care inculpatul Năstase avea să ocupe cea mai înaltă funcție în stat (ca urmare a câștigării alegerilor prezidențiale) și, prin aceasta, a avantajelor pe care urma să le aibă, urmare a coni venței lor infracționale din anul electoral 2004. Însă, pentru ca aceasta să se petreacă, inculpatul Năstase trebuia, ca ipoteză, să știe despre acțiunile comise de ceilalți inculpați în beneficiul său, iar acest lucru trebuia să se întâmple chiar în perioada în care evenimentele s-
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
au consecințe dezastruoase asupra populației. În același timp s-au înmulțit situațiile periculoase de zi cu zi, care afectează persoane, familii și comunități (urgențe medicale, producere de arsuri, otrăvire, înec, accident rutier, cădere de la înălțime, accidente de muncă, creșterea fenomenului infracțional cu repercusiuni asupra ordinii publice, vieții cetățeanului sau proprietății etc.). Aceste cazuri generează un număr de victime în creștere (morți și răniți), iar de multe ori duc la traume fizice dar și de ordin psihologic ce afectează pe cei din
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Viteza mișcărilor poate fi observată cel mai bine la jocurile de cărți, cînd prestidigitația face să apară din neant un al cincilea as, sau cînd reușesc să subtilizeze din pachetele deținuților diverse bunuri. Mîinile sînt "uneltele" de învățare a carierei infracționale, făcîndu-se adevărate "meditații" cu cei neinițiați pentru a-i deprinde deschiderea oricărui lacăt, a oricărei uși, pentru a șterpeli din buzunare diverse bunuri. Și tot ele transmit fulgerător mesajele de autoritate, cînd lovesc năpraznic în locurile cele mai dureroase, dar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
după îndelungi refuzuri și tentative de cosmetizare, un nou cod penal, în acord cu standardele europene. Scăderea numărului de deținuți din ultimii ani se datorează în cea mai mare măsură presiunilor organizațiilor europene și neguvernamentale și aproape deloc scăderii actelor infracționale sau clemenței justiției și a autorităților statului. Rata ridicată de încarcerare nu se datorează faptului că românii respectă mai puțin legile decît cetățenii statelor vest-europene, ci absenței sistemelor alternative de pedeapsă. Ea suprasolicită atît sistemul penitenciar, cît și pe cel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de fete, traficul de droguri și de persoane, participarea voluntară la acțiuni violente, folosirea frecventă a alcoolului și drogurilor ca stimulente și specializarea în anumite roluri criminale au schimbat perspectivele de abordare. Promovată de media, se dezvoltă o nouă modă infracțională printre femei, de aceea este de așteptat ca ponderea femeilor în totalul persoanelor arestate să crească așa cum s-a întîmplat în Statele Unite ale Americii. Estimarea specialiștilor este că rata femeilor încarcerate va depăși 10% în anul 2010 în Europa de Vest și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
asemenea, adolescenți care, într-un moment de gelozie cruntă, și-au ucis prietena. Aceștia nu prezintă un comportament delincvent organizat, așa cum a fost caracterizat mai sus. Dar asemenea cazuri sînt totuși rare. Marea majoritate a tinerilor arestați au ales calea infracțională pentru că valorile cele mai importante ale unei societăți (familia, școala, munca) au fost complet împrăștiate. Proveniți din medii familiale perturbate (separări, divorțuri, recăsătoriri, antecedente penale), cu un nivel de școlarizare situat de cele mai multe ori la studiile primare, lipsiți de o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
infractorilor arestați, iar bugetul alocat lor să depășească cu mult sumele recuperate în urma muncii lor. Și aceasta deoarece poliției virtuale îi cad în plasă doar acei indivizi care refuză înregimentarea în structurile SRI și care vor să aibă o carieră infracțională pe cont propriu. Atît în România, cît și în Bulgaria, Moldova, Ucraina și Rusia, furturile de pe Internet sînt în realitate dezincriminate și intrate în sfera spionajului, devenind astfel un aspect important din aria de preocupări a serviciilor secrete. Studiul inițiat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
criminalitatea din țară (desemnînd prin conceptul de criminalitate totalitatea infracțiunilor comise) să fie un fenomen controlat, supravegheat și gestionat de o serie de reprezentanți ai statului, cu ajutorul foștilor deținuți infiltrați în grupările delincvente. Nu surprinde, prin urmare, faptul că activitățile infracționale ale unor indivizi ajung să fie rapid cunoscute public atunci cînd autoritățile din fruntea statului (președinte, premier, miniștri sau secretari de stat) pornesc o campanie împotriva lor, ieșind la iveală fără să mire pe nimeni faptul că organele de control
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cunoscute de opinia publică. Dacă în aceste cazuri nu știm în ce măsură s-au utilizat rețele de foști deținuți pentru aflarea informațiilor, știm de la raziile poliției în grupările de prostituate, de hoți de mașini, de spărgători de apartamente că istoria lor infracțională nesancționată legal era de mult cunoscută grație unor astfel de indivizi infiltrați. În concluzie, pedeapsa se acordă în sistemele juridice de tip comunist nu atît pentru sancționarea faptelor delincvente comise, cît pentru utilizarea infractorilor în exercitarea controlului social. Ceea ce propunea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de 51,2% români, 39,5% rromi și 9,3% alte naționalități (maghiari, lipoveni, turci etc.). Proporția rromilor minori este de două ori mai mare decît a celor adulți, fapt care poate fi explicat fie printr-un debut al carierei infracționale la vîrste mai mici în cazul rromilor, fie prin faptul că, în cadrul procesului de individualizare a pedepsei, instanța consideră că familia de rromi nu reprezintă un mediu sigur și propice pentru reintegrarea socială a minorului de etnie rromă." Reducerea în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penitenciar trebuie să fie locul în care victimele și agresorii joacă rolurile principale și în care statul renunță la rolul de dirijor atotputernic, concentrîndu-se nu pe răzbunare și pedeapsă, ci pe vindecarea rănilor tuturor celor implicați și afectați de actul infracțional. El trebuie să fie locul în care victimele se vindecă de frică, de sentimentele de vulnerabilitate și neputință, de mînie pe sine însuși, pe sistem, pe rude, pe infractor, pe Dumnezeu, loc în care victimele găsesc răspunsuri pentru ceea ce li
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ocazia sărbătorilor; organizarea de concursuri pentru: pictură, literatură, artizanat, teatru; grupuri de educație prin teatru în scopul resocializării; consiliere psihologică; grupuri de reducere a comportamentului violent; grupuri de adaptare la stresul penitenciar; comunitatea terapeutică program complex de modificare a comportamentului infracțional, reducere a comportamentului violent și pregătirea pentru reinserție în societate; consiliere pentru reducerea stresului penitenciar program pentru cadrele de penitenciar"220. Se estimează că mai bine de jumătate din indivizii încarcerați au participat la unele din programele ONG-urilor și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-se la condițiile minime ce trebuie acceptate. Specialiștii trebuie să depășească însă cadrul lor și să caute noi modalități ca pedeapsa în societate să fie cît mai corect și mai uman aplicată, refăcînd armonia în viețile oamenilor, distrusă de actul infracțional. CONCLUZII Scurtă istorie a închisorilor De la începuturi pînă în secolul al XVIII-lea Simbolurile, ritualurile, eroii și valorile reprezintă elementele culturii organizaționale, iar oamenii, locurile și activitățile structurează principalele dimensiuni ale civilizației unei instituții. Cu reguli diferite de dezvoltare, cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
condiții; 4. muncă neremunerată în folosul comunității; 5. compensații/despăgubiri plătite victimei și mediere victimă-infractor; 6. măsura urmării de tratament pentru abuzul de alcool și droguri sau în cazul celor ce suferă de tulburări psihice care sînt relevante pentru comportamentul infracțional; 7. supraveghere intensivă a anumitor categorii de infractori; 8. limitarea libertății de circulație, de exemplu, prin interdicția de a părăsi domiciliul între anumite/după anumite ore; 9. monitorizare electronică, aplicată în conformitate cu Regulile Europene 23 și 55; 10. eliberare condiționată, urmată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Publishing House, Boston, 1940. Coca-Cozma, Maria, Justiția pentru minori, Editura Universul Juridic, București, 2003. Cohen, Albert K., The Sociology of Crime and Delinquency, John Wiley & Sons, New York, 1962. Cohen, Albert K., La déviance, Éditions Duculot, Gembloux, 1971. Coman, Lupu, Comportamentul infracțional, M.I., București, 1972. Combessie, Philippe, Prison des villes et des campagnes, Éditions de l'Atelier, Paris, 1996. Combessie, Philippe, Sociologie de la prison, Éditions La Découverte, Paris, 2001. Crozier, Michel, Le Phénomène bureaucratique. Essai sur les tendances bureaucratiques des systèmes d
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]