4,971 matches
-
un sens ascendent dezvoltării acestei laturi a personalității umane. Aceste modificări și restructurări a căror stimulare poate fi pusă pe seama formării intelectuale la vârsta școlară pot fi considerate a fi de departe următoarele categorii: - Elaborarea unor capacități intelectuale de natură instrumentală; - Formarea unor capacități intelectuale operaționale și funcționale; Constituirea unor motivații adecvate învățării; - Familiarizarea copiilor cu unele procedee elementare de lucru specifice muncii intelectuale. Prin conținutul și obiectivele urmărite, educația intelectuală asigură nucleul valoric al personalității și un nivel al dezvoltării
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Manuela CHIŞLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93141]
-
cuprinde metodele de audiometrie subiectivă: tonală și vocală, și metodele de audiometrie obiectivă - impedansmetrie sau metodele electrofiziologice: electrocohleograma, potențiale evocate auditive precoce și audiometria prin răspuns cortical. I.2.1. Explorarea paraclinică subiectivă a audiției îaudiometrie) Audiometria subiectivă cuprinde metodele instrumentale de audiometrie tonală liminară, supraliminară și vocală. Audiometria Audiometria necesită un instrument electronic - audiometrul, ce reprezintă un generator de frecvențe sonore între 128 și 8000 Hz, prevăzut cu un potențiometru ce variază intensitatea sunetului emis, un microfon în cazul audiometriei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
însușirea metodelor de recuperare și continuarea activității de reabilitare la domiciliu. Reabilitarea deficitelor complexe trebuie să înceapă numai după realizarea unor investigații de specialitate și stabilirea unui diagnostic patogenic de certitudine. Investigații audiologice și fonologice sunt necesare pentru cuantificarea deficitului instrumental în tulburările de comunicare verbală și stadializarea progresiei terapeutice. Aprecierea deficitului afazic prin protocolul Western Aphasia Battery (WAB) cu stabilirea scorurilor calitative și calitative de afazie sunt obligatorii înaintea începerii terapiei de reabilitare. (76) În urma actului diagnostic, se completează foaia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
schemă corporală; - dezvoltarea abilităților intelectuale de analiză a succesiunii acustice a fonemelor în audiție, de analiză motorie a vorbirii și de analiză a succesiunii vizuale a grafemelor în lexie. Etapa preliminară Tratamentul dislexiei este precedat de evaluarea și recuperarea tulburărilor instrumentale, reabilitarea retardului limbajului, lateralității, organizării și structurării spațio-temporale, atunci când sunt prezente. Dacă tulburările instrumentare nu sunt semnificative, activitatea de recuperare poate fi concomitentă. Nu este admisă însă inițierea activității terapeutice pentru dislexie pe fondul unor grave tulburări la nivelul limbajului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu electroni, energie de 8-9 MeV. Se practică examenul histopatologic extemporaneu al marginilor de rezecție. Doza este în fracțiune unică, cu aplicatorul circular de 6 cm diametru (5- 7 cm), sterilizat, introdus în imediata vecinătate a patului operator, cu îndepărtarea instrumentală a ficatului, stomacului si intestinului subțire (în particular duodenul) din proximitatea câmpului de iradiere. Doza este de 12,5 Gy pentru rezecție R0 dar cu margini apropiate (<5 mm), 15 Gy pentru margini microscopic pozitive (R1); pentru relicvat macroscopic (R2
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
elemente de ritm arabe preluate din „canto flamenco” din Andaluzia, din alte zone (Balcani), combină armonios ritmul impus de muzica autohtonă cu „flori” de stil orientale, mai ales turcești, de genul „manea” și „meterhanea” (cântece originar turcești, de dragoste, predominant instrumentale, cântate rar, sacadat, În ritm de jale), care au Început să decadă, În spațiul lor de origine, Încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, iar lăutarii i-au preluat unele elemente de stil. Remarcăm o serie de caracteristici specifice lăutăriei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
audiovizuale utilizate în practica educativă”, observând că este „un sens restrâns și din ce în ce mai puțin utilizat” (C. Cucoș, 1995, p. 177). De asemenea, mult mai specific apare și este utilizat termenul mijloace de învățământ care sînt definibile drept „instrumente sau complexe instrumentale menite a facilita transmiterea unor cunoștințe, formarea unor deprinderi, evaluarea unor achiziții, realizarea unor aplicații practice în cadrul procesului instructiv-educativ” (C. Cucoș, 1995, p. 192). Mijloacele didactice sunt, deci suportul direct al oricărei discipline care are drept dimensiuni fundamentale trei obiective
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1991], 62 p. [73] HRISTEA, IRINA. T. Arghezi, Testament. în: LL, nr. 2, 1991, p. 20-22. [74] ILIAN, AURELIA. M. Eminescu, De-aș avea în: LLR, 20, nr. 4, 1991, p. 28 29. [75] ILINCA, ȘT. M. Elemente de gramatică instrumentală. București, Editura Festina, 1991, 297 p. [76] IOANI, LIVIU. Alexei Mateevici: Limba noastră. (fragmente). în: LLR, 21, nr. 1, 1991, [77] IONIȚĂ, FLORIN. Ion Barbu: Riga Crypto și lapona Enigel. în: LLR, 19, nr. 4, 1991, p. 24-26. [78] IORDACHE
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
analiză a frazei, Accent, 2, nr. 14, 1994, 4 [4] ANGELESCU, GABRIEL, Comentariul literar, cu aplicație la cap. al XIII-lea din Neamul Șoimăreștilor de M. Sadoveanu. în: LLR, 23, nr. 2, 1994, p. 18-19. [5] ANGHEL, STELA, O perspectivă instrumentală creatoare modernă, Tribînv, 5, nr. 17, 1994, 4 [proiect privind predarea lb. rom. în gimnaziu, elaborat de IȘE]. [6] ANGHELESCU, MIRCEA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE; NICOLAE, NICOLAE I.; BĂRBOI, CONSTANȚA; OLTEANU, A. GH.; STOICA, CORNELIA; GHEORGHIU, VLADIMIR; OTOBÂCU, CONSTANTIN; BEREA GĂGEANU, ELENA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de citire, scriere, exprimare și calcul, Trbînv, 6,nr.267, 1995, 7. [109] ILIESCU, CONSTANȚA; PETRESCU, VICTORIA; NICHITA, SILVIA; POPESCU, STELA, Gramatică și compunere. Manual pentru clasa a IV-a, București, EDP, 1995, 95 p. [110] ILINCA, ST.M. Gramatica instrumentală. Orto: silabă, silabație, despărțire în silabe, triftong, hiat. București, Festina, 1995, 240 p. [111] IONEL, MIRCEA, Primele manuale alternative. [[Marcela Peneș, Vasile Molan, Abecedar. București, Editura Aramis, 1995]. în: Tribînv, 6, nr. 265, 1995, p. 4. [112] IONEL, MIRCEA, Primele
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
puncte între diferitele domenii de viață în funcție de importanța pe care le-o acordă. 1.2. Importanța acordată diferitelor aspecte ale muncii Munca include mai multe aspecte. În general, se separă aspectele expresive, legate de conținut (varietate, autonomie, interes...), de aspectele instrumentale, legate de context (siguranța locului de muncă, salariu, orar...). 1.3. Obiectivul general urmărit în muncă Este vorba despre motivele pentru care individul muncește (statut, prestigiu, pentru a servi societatea, a avea contacte, a avea o ocupație...). 1.4. Poziția
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
Sensul muncii și variabilele personale Primele cercetări (în anii '50) au legat sensul muncii de variabilele personale (vârstă, nivel școlar, statutul postului ocupat). Astfel, Friedman și Havigurst (1954) arată că salariații cu studii inferioare sunt interesați mai ales de aspectele instrumentale ale muncii (salarii, orare...). Cei cu studii superioare sunt sensibili mai ales la aspectele expresive. Această din urmă populație acordă, în plus, o importanță absolută muncii. 2.2. Evoluțiile societale Au fost efectuate cercetări de teren pentru a înțelege transformările
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
al doilea. Pentru tinerii aflați într-o situație dificilă, centralitatea muncii este semnificativ mai mare decât pentru liceeni. Se pare că accentuata centralitate a muncii este legată de dificultățile de inserție. Funcția muncii este, pentru victimele crizei, în primul rând instrumentală (asigurarea traiului). Nu se pune problema unor valori expresive precum căutarea dezvoltării și realizării personale. Alte cercetări (Joulain, 1995) demonstrează că valoarea muncii nu a scăzut pentru tinerii în situație precară (tineri șomeri) sau pentru persoanele angajate pe contracte de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
interacțiune, iar consistența întărește efectele internalității. Concluzii Lucrările pe care le-am menționat se înscriu în prelungirea directă a cercetărilor de psihologie socială fundamentală. Ele pun în evidență faptul că evaluarea personalului nu poate fi abordată doar într-o logică instrumentală. Ea nu este numai o tehnică destinată să aleagă persoane care au un profil adaptat cerințelor postului. Anumite norme sociale traversează procedurile de evaluare și influențează rezultatele. Este important de subliniat că aceste norme sunt urmate chiar și de profesioniștii
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pedagogic, mediind realizarea verigilor conduitei de instruire și educare. Aptitudinea pedagogică apare ca fiind principala modalitate de operaționalizare a conținutului personalității profesorului, ca sub-sistem instrumentalooperațional care asigură funcționalitatea acestuia în raport cu derularea concretă a segmentelor conduitei educaționale. Ea este o variabilă instrumentală, practică, efectivă, însemnând foarte multe lucruri: erudiție și pregătire de specialitate solide dar și cunoașterea practică a psihologiei individuale a elevilor și capacitatea de a-i înțelege și a se apropia de ei, priceperea de a transmite noțiuni și cunoștințe
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
capacitatea cunoașterii și abordării elevului simultan ca realitate: intelectuală, afectivămotivațională-volitivă-caracterială; - capacitatea transmiterii informației științifice la niveluri de înțelegere și de aplicație valorificabile în sens prioritar formativ. [Dictionnaire actuel de l’education, 1993, p. 102] Aceste capacități operaționale asigură valorificarea structurii instrumentale a aptitudinii pedagogice, bazată pe dispoziția naturală potențială, diferența individuală realizată, eficiența demonstrată în acțiune. Între caracteristicile competenței profesionale și aptitudinile necesare profesiei de cadru didactic există o relație de interdependență. Un profesor lipsit de anumite aptitudini (deficiențe de auz
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
profesională didactică Un alt concept implicat uneori în descrierea competenței este cel de vocație, concretizată în a te simți chemat, ales, pentru o sarcină și apt de a o împlini. În raport cu aptitudinile, vocația apare ca o sinteză coerentă de forțe instrumentale și valori moral-sociale, o interacțiune optimă pentru ceva și atitudini față de același obiect în cadrul unei înalte conștiințe axiologice și în baza unei riguroase tendințe de autodepășire. Ea este o înclinație, o predispoziție socială, ce se manifestă ca o nevoie puternic
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
scoarță de copac, podoabe realizate din scoici. În cultura Malangan, oamenii confecționează măști de lemn pentru a comemora moartea unei persoane. Oamenii din Kambot sculptează panouri de lemn pe care trec Întâmplările din sat. Sunt răspândite dansurile, muzica vocală și instrumentală, prin care se exprimă, adesea, regăsirea legăturii cu strămoșii sau cu zeitățile. Flautul este un instrument muzical deosebit de prețuit În Noua Guinee 745. Cu toate că instrumentele sunt simple, cu ajutorul lor se poate obține o scară foarte mare de efecte, și acestea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ineficiența drenajului și a debridării adecvate a spațiilor cervicomediastinle. Hotărâtoare în evoluție este și starea clinică critică a pacientului [22]. Mediastinita acută prin perforarea esofagului Etiologie Cele mai frecvente cauze sunt: sindromul Boerhaave (ruptura spontană a esofagului), ruptura posttraumatică, perforația instrumentală a esofagului prin esofagoscopie rigidă sau flexibilă, dilatații esofagiene pentru stricturi sau acalazie, extragerea de corpi străini, biopsia esofagiană, intubația esofagiană și scleroterapia pentru varice esofagiene. Mai poate apare în esofagite, ulcer și cancer esofagian. Patogenie Rupturile spontane se produc
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cardiei. Se realizează infectarea mediastinului cu flora aerobă și anaerobă, uneori și infectarea spațiului subfrenic. Una sau ambele cavități pleurale pot fi afectate. Manifestări clinice Pe primul plan se situează durerea, ce apare după vărsătură (sindromul Boerhaave) sau în timpul manevrelor instrumentale. Ulterior se instalează emfizemul cervical inferior și starea septică. Aspectul clasic al rupturii spontane esofagiene este: bărbat, vârstă medie care după un consum exagerat de alimente și alcool prezintă dureri toracice și emfizem subcutanat, după un efort de vărsătură (triada
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
septică. Aspectul clasic al rupturii spontane esofagiene este: bărbat, vârstă medie care după un consum exagerat de alimente și alcool prezintă dureri toracice și emfizem subcutanat, după un efort de vărsătură (triada Makler). În cazul în care perforația esofagiană este instrumentală, manifestările clinice sunt mai atenuate, în general, neprezentând manifestări clinice imediate. Dacă ruptura survine la nivelul esofagului cervical durerea este localizată la nivelul gâtului, fiind determinată de ruptura musculaturii. În cazul leziunilor esofagului toracic datorită extensiei proceselor infecțioase la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
eventuale deformări sau deficiențe ale diverselor aparate și sisteme, proteze. Mirosul → identificarea unor mirosuri anormale, sugestive pentru anumite suferințe ale pacientului (halena fetidă a respirației, halena uremică sau acetonemică, mirosul unor secreții sau excreții) Auzul → informații directe (nemijlocite) sau mijlocite instrumental de stetoscop (ascultație): identificarea reacțiilor verbale ale pacientului, comunicarea cu acesta (reacția la suferință, stereotipii în exprimare, moduri particulare de reacție), identificarea anumitor date patologice care ne orientează spre o anumită suferință medicală (wheezing, disfonie, voce bitonală, neregularitatea zgomotelor cardiace
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
herniei diafragmatice posttraumatice, oferind informații despre structura formațiunilor prezente intratoracic. G. Tomografia computerizată (CT) convențională sau spirală, este un examen important în depistarea herniilor diafragmatice posttraumatice, chiar și atunci când acestea au dimensiuni mici (ceea ce le permite să scape celorlalte metode instrumentale de investigație paraclinică). Se poate recurge atât la examenul CT convențional cât și la CT Spiral. Examenul CT este fidel în identificarea leziunilor diafragmatice în faza acută. La distanță de momentul producerii leziunii performanțele examenului CT convențional sunt tot mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
peri-chistului o efectua la joncțiunea acestuia cu parenchimul pulmonar normal. Riscul maxim este acela că, folosind instrumente tăioase, se poate deschide accidental CHP cu infestarea pleurei, plăgii operatorii și aspirarea lichidului hidatic prin fistulele bronșice. - Coman recomandă incizia parenchimului pulmonar instrumental, ca apoi lărgirea breșei să se facă digital. Considerăm acest procedeu ca lipsit de delicatețe, traumatizant pentru țesutul pulmonar. Alți autori recomandă îndepărtarea hidatidei după ce lichidul hidatic a fost evacuat parțial, sau total. După evacuarea lichidului hidatic se introduce pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
tipice (lobectomii). Chirurgia toracică video asistată (CTVA) se bazează pe aceleași principii de diagnostic și tratament ca și chirurgia toracoscopică, cu deosebirea că asociază o minitoracotomie de aproximativ 5 cm. Este alternativa de ales în cazul în care există deficiențe instrumentale - lipsa endostapler-ului - permițând realizarea unor rezecții pulmonare anatomice - lobectomie [8] - sau nonanatomice „wedge-resection” pulmonar, utilizând pe lângă instrumentarul specific chirurgiei toracoscopice și instrumente clasice. Toate metodele miniinvazive de diagnostic și tratament prezintă avantajele unui stres chirurgical scăzut și ale unei recuperări
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]