2,171 matches
-
care sfidau stilul academic: Olympia, mândră de sexualitatea și senzualitatea ei, Cântăreața străzii, Mademoiselle Victorine, Dejunul pe iarbă, Pe malul mării ș.a. Toate pânzele au reușit să scandalizeze lumea obișnuită să admire operele clasice ale picturii, să fie considerate adevărate insulte la adresa moralei. Ea însă credea în valoarea operelor lui Manet și era mândră de a-i fi muză. Pentru unii Victorine nu era decât o târfă ridicată în slăvi de pictor, pentru alții era o curtezană admirată și râvnită. Cei
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
violenței suferite ca sumă a scorurilor de la cele 7 forme de violență. După cum se poate observa din tabelul de frecvențe ale formelor de violență în eșantionul analizat (Tabelul 102), între parteneri cea mai frecventă formă de violență este cea verbală: insulte, înjurături, umilire etc. (3,6% Des și 23,8% Din când în când). Tipuri de violență în cuplu Niciodată Din când în când Des Total Insulte, înjurături, umilire 72,6 23,8 3,6 100 Obligarea la raporturi sexuale sau
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
analizat (Tabelul 102), între parteneri cea mai frecventă formă de violență este cea verbală: insulte, înjurături, umilire etc. (3,6% Des și 23,8% Din când în când). Tipuri de violență în cuplu Niciodată Din când în când Des Total Insulte, înjurături, umilire 72,6 23,8 3,6 100 Obligarea la raporturi sexuale sau fantezii sexuale nedorite 93,6 5,2 1,2 100 Restrângerea relațiilor sexuale sau a afecțiunii 81,5 15,9 2,5 100 Pălmuire, șuturi, îmbrânceli
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
01) între frecvențele situațiilor în care individul a fost martor la violențe în familie sau a fost victimă este semnificativ, indicând asocierea dintre cele două situații. În eșantionul analizat, cea mai frecventă formă de violență între parteneri este cea verbală: insulte, înjurături, umilire etc. (3,6% "Des" și 23,8% "Din când în când"). Femeile raportează violențe în cuplu semnificativ mai des decât bărbații și pe măsură ce nivelul de instruire este mai ridicat persoanele raportează scoruri ale violenței în cuplu mai mici
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
animal gravate pe sigilii. 3. DE LA MINOICI LA MICENIENITC "3. DE LA MINOICI LA MICENIENI" 1. Civilizația micenianătc "1. Civilizația miceniană" Fie că dezastrul din Thera le-a deschis sau nu grecilor mincenieni porțile civilizației minoice, o catastrofă pentru care, În ceea ce privește insulta Creta, lipsește Încă „dovada sigură”, singurele certitudini sunt incendiile care, În preajma jumătății secolului al XV-lea au distrus cea mai mare parte a edificiilor cretane, palatul din Cnossos, care a ars la aproximativ un veac după, și, În sfârșit, micenienii
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
născut Iorga la 5 iunie 1871. NOTE FORMAREA UNUI POLITICIAN-ISTORIC: ORIGINILE, COPILĂRIA ȘI ADOLESCENȚA LUI IORGA Nasc și la Moldova oameni! Miron Costin Am fost învățat de acasă să mă uit drept în ochii oamenilor și să nu las nici o insultă fără să reacționez. Motto-ul lui N. Iorga 1 Familia Iorga provenea dintr-o lume sănătoasă grecească din insula Kefalonia, deși acest lucru nu este absolut clar. S-ar putea să fi venit de pe partea continentală aflată lîngă insulele ioniene
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cea mai mare parte dintre noi cunoaștem prea bine aceste intrigi demoralizatoare. Faptul că Universitatea sfîrșitului de veac de la București nu diferea foarte mult de universitățile din zilele noastre nu ne prea consolează. Iorga și-a recunoscut deschis atitudinea: În fața insultelor n-am putut niciodată să rămân calm, așa cum pot cei care au moștenit un alt fel de sînge"88. Intrigile acestea vor înceta atunci cînd cei care le inițiaseră vor obosi. Oare ce a făcut ca această stare de toleranță
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre membri de a-l ține mult timp să aștepte la ușa Academiei"99. A continuat să-și țină cursurile, întîmpinînd dificultăți financiare și scriind mai multe articole pentru "Arhiva", "Revista istorică" și "Revista critică". Intrigile au continuat, degenerînd în insulte și atacuri în presă. După părerea lui Iorga, profesorul Tocilescu plagiase cîteva dintre lucrările lui, a căror publicare reușise să o oprească 100. În 1899, Iorga a scris un articol în "Indépendence Roumaine". Începînd din acel moment, el a devenit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
parlamentară a acestei perioade din Jurnalele parlamentare. Ele oferă dovezi ample (chiar dacă nu foarte edificatoare) asupra standardelor din Cameră, unul dintre cele mai scăzute din istoria scrisă. Adevăratele probleme dispăreau sub un val permanent de atacuri la persoană, "justificări", "explicații", insulte și împroșcări cu noroi. Dacă Iorga era obișnuit cu liniștea și respectul din sălile de curs, a fost brutal trezit la realitate. În Cameră, întreruperile constituiau mai curînd o regulă decît excepții, iar cea mai mare parte dintre ele nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga evolua spre o monarhie autoritară de tip medieval. Pentru Maniu (și alți ardeleni), regățenii erau "un amestec rezultat dintr-un grec ortodox și o țigancă necredincioasă". În ultimă instanță, Iorga i-a administrat lui Maniu cea de pe urmă insultă, vorbind despre el "ca despre un străin". Iorga explica cum acest "străin" dirijase încă din 1918 politica României. Nici măcar nu era lipsit de patriotism, deși era catolic. Dar nu un catolic ca Inocențiu Clain, care transformase catolicismul într-o armă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
teoriei și metodelor istorice ale lui Iorga, el îi amintea lui Dománovszky că profesorii lui fuseseră Xenopol, Monod, Bémont, precum și o serie de profesori germani, și că nu exista nici un motiv de contestare a competenței acestora. Iorga considera drept o insultă afirmația lui Dománovszky cum că urmașii Regelui Decebal au fost "ciobani nomazi" și încheia (ca de obicei) declarînd că este vorba despre o "agresiune științifică ungurească!"188 Să aruncăm mai întîi o privire asupra evoluției relațiilor ungaro-române în perioada interbelică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
plin de dispreț regimul, izolîndu-l. Nu a fost rostită nici o vorbă de ură, nu a fost aruncată nici o piatră, totul se rezuma la efervescența senzației de a fi cu toții umăr la umăr. Mulțimile i-au administrat regimului cea mai gravă insultă: acesta nu reprezenta nimic pentru ele, nesocotindu-l nici măcar subiect de batjocură. Mulțimea a mărșăluit pe lîngă Palatul Regal, cîntecele și strigătele pătrunzînd pînă în apartamentele lui Carol și stîrnindu-i sălbatic gelozia. Oricît de incredibil ar putea părea, Carol și-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
creșterea puterii Legiunii, regele a simțit că i se forțează mîna. Începînd cu ziua de 7 februarie, el și-a inițiat ministrul de Interne, Călinescu, asupra planurilor sale. Moment în care Călinescu a părăsit rîndurile Partidului Național Țărănesc, împroșcat cu insulte de către Mihalache. Iorga a fost și el inițiat pe 8 februarie. Iar la 10 februarie 1938, regele a anunțat la "Radio România" cu vocea sa plăcută, că: "În timpuri grele, doar metodele eroice pot întări România, a cărei salvare constituie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Agroi", făcînd apel la cele mai josnice sentimente antisemite 116. Ca să nu se lase mai prejos, Iorga a replicat printr-o lovitură sub centură. După instaurarea Dictaturii Regale, la 15 februarie 1938, el s-a plîns lui Călinescu de "intolerabilele insulte ale lui Tudor Arghezi"117. Iorga continua să scrie piese pe aceeași linie ca și mai înainte, care trezeau puțin interes, puse însă în scenă de Liga culturală la Teatrul Popular și prezentate și pe scena Teatrului Național (grație influenței
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Orice observații privind detaliile, orice comentarii și orice critici le voi înregistra ca întotdeauna cu recunoștință. Dar dacă cel care prezintă (criticile) nu are educație sau maniere alese, voi trimite pe cineva să adune ce este mai bun din noroiul insultelor și (voi avea grijă) să fie folosit. Așa am procedat în trecut și așa voi proceda și pe viitor". Toate acestea", comenta Pompiliu Constantinescu, "ar trebui să pară foarte promițătoare în măsura în care este vorba de seninătatea abordării științifice sau de înțelegerea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
erau expresia durerii și frustrării unei întregi generații. "Îl vrem pe rege! O vrem pe Lupeasca! Nu-i lăsați să fugă cu banii!" Începuse răscoala legionară. Detașamente de legionari împărțeau prin cazărmi foi volante redactate de Horia Sima care conțineau insulte la adresa regelui și a Magdei Lupescu. Au fost tentative de ocupare a clădirilor publice din București, iar la 3 septembrie, centralele telefonice ale orașelor Brașov și Constanța și alte instalații guvernamentale erau în mîinile legionarilor. Acest fapt i-a furnizat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
p. 78 63 Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, București, 1941, p. 153 64 În 1911, un jurnalist francez a criticat presa română, afirmînd că "românii au un talent neîntrecut să se insulte prin presă". Iorga a replicat, citînd exemple de insulte din presa franceză și de acțiuni judiciare ca urmare a acestora. "Neamul românesc", 2 august 1911 65"Neamul românesc", 10 mai 1906 66 Ibidem, 18 ianuarie 1908 67 Nicolae Iorga, Cugetări, București, 1970, p. 251 68 Standardurile publicațiilor din strada
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
antrepozit comercial, centru de producție și capitală financiară. Ghidul intern al BBC Îi avertiza pe angajați să nu uite de audiența predominant necreștină de peste mări: „Remarcele condescendente, nemaivorbind de cele peiorative, la adresa budiștilor, hindușilor, musulmanilor și așa mai departe... reprezintă insulte grave și trebuie evitate În mod absolut”. Însă, după 1945, britanicii nu puteau spera În mod realist să-și conserve moștenirea imperială. Resursele țării erau epuizate, iar costurile menținerii, fie și numai a imperiului indian, nu mai erau compensate de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
târziu Într-o adaptare cinematografică remarcabil de fidelă. În această dramă a frustrării și deziluziei, protagonistul, Jimmy Porter, se sufocă Într-o societate și o căsătorie pe care nu poate nici să le abandoneze, nici să le schimbe. El o insultă pe Alison, soția lui, pentru originea-i burgheză, iar ea este captivă Între un soț provenit din clasa muncitoare și un tată bătrân (fost ofițer În armata imperială din colonii), dezorientat și rănit de o lume pe care nu o
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sărit În sus de bucurie când toți acești străini au erupt subit pe teritoriul lor. Experiența vieții printre atât de mulți străini din locuri necunoscute era inedită pentru majoritatea europenilor. Dacă a fost relativ tolerată, doar cu explozii ocazionale de insulte și violență Împotriva comunităților de muncitori străini, e pentru că aceștia din urmă locuiau separat de populația locală, În suburbiile dărăpănate ale orașelor mari; pentru că nu reprezentau o amenințare economică Într-o epocă de ocupare completă a locurilor de muncă; pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai vechi vin brut din lume". După modelul sărbătorilor romane, în timpul carnavalului de la Limoux, participanții improvizează dialoguri uneori obscene, adesea deocheate, fără a fi pedepsiți în vreun fel. Pe lângă o relaxare morală, sărbătoarea carnavalului conferă participanților ei "un drept la insultă, sau mai exact, la o pseudo-lege penală a injuriei și a defăimării. Chiar și astăzi, acolo unde nu a căzut în desuetudine, ea are ca efect suspendarea regulilor de poliție care interzic îmbulzelile zgomotoase și gălăgia nocturnă". Cum spun catalanii
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]