4,097 matches
-
ca puterea cogitativa să aibă cumva acces la cadrul conceptual general, la conceptele generale de „om“ și „lemn“. Evident, fiind un simț care, asemenea tuturor simțurilor, nu poate percepe de cat particularele, puterea cogitativa nu are acces la univer salitatea intelectului, ci are doar capacitatea de a compara diverse intenții particulare. (ÎI.3.9.) Ad quintum dicendum quod illam eminentiam habet cogitativa et memorativa în homine, non per id quod est proprium sensitivae partis; șed per aliquam affinitatem et propinquitatem ad
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ci aceleași [că în cazul animalelor], dar sunt mai perfecte decât în cazul altor animale. Ceea ce spune Toma din Aquino poate fi explicitat recurgând la un exemplu. Pentru a ne putea forma un gând despre Socrate, trebuie să cunoaștem prin intelect universalul „om“, iar prin puterea cogitativa, individualul „Socrate“ că exis tând sub o natură comună, anume cea de om. Tot dato rita puterii cogitative, atenția este direcționată către acest individual, si nu altul, fixându-l într-un timp și spațiu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dato rita puterii cogitative, atenția este direcționată către acest individual, si nu altul, fixându-l într-un timp și spațiu precis, în acest fel fundamentându-se și memoria senzorială. Și totuși, chiar dacă puterea cogitativa este cea care reușește să transmită intelectului informații despre obiectele individuale, nu ea este cea care le gândește, ci intelectul a să nu uităm că vorbim totuși despre un simț interior! Dar, pentru a putea face diferența între individual și universal, intelectul trebuie să aibă cunoașterea amândurora
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
fixându-l într-un timp și spațiu precis, în acest fel fundamentându-se și memoria senzorială. Și totuși, chiar dacă puterea cogitativa este cea care reușește să transmită intelectului informații despre obiectele individuale, nu ea este cea care le gândește, ci intelectul a să nu uităm că vorbim totuși despre un simț interior! Dar, pentru a putea face diferența între individual și universal, intelectul trebuie să aibă cunoașterea amândurora, a unuia în mod direct, prin recursul la speciile inteligibile, si a celuilalt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cea care reușește să transmită intelectului informații despre obiectele individuale, nu ea este cea care le gândește, ci intelectul a să nu uităm că vorbim totuși despre un simț interior! Dar, pentru a putea face diferența între individual și universal, intelectul trebuie să aibă cunoașterea amândurora, a unuia în mod direct, prin recursul la speciile inteligibile, si a celuilalt în mod indirect, printr-o reflecție: (ÎI.3.10.) [...] non possemus cognoscere comparationem uni ver salis ad particulare, nisi esset una potentia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Intellectus igitur utrumque cognoscit, șed alio et alio modo (Sent. De anim., lib. 3, l. 8, n. 13). [...] nu am putea cunoaște comparația dintre universal și individual decât dacă ar fi o putere care să le cunoască pe amândouă. Așadar intelectul le cunoaște pe amândouă, dar în feluri diferite. Ca să rezum, sub acest tip de ordine, cel al cauzalității formale sau a participării, puterea cogitativa este analizată prin prisma capacităților ei de a compara intențiile individuale, analog rațiunii universale, si de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Așadar, acest individ nu este om prin intermediul puterii cogitative, iar această putere nu este cea prin intermediul căreia omul de deosebește în mod substanțial de animale, cum pretinde comentatorul mai sus numit. Din nou, puterea cogitativa nu are o relație cu intelectul posibil prin care omul înțelege decât prin actul sau de pregătire a imaginilor pe care intelectul agent le actualizează și pe care intelectul posibil le împlinește. Ceea ce îl face pe om să fie om este capacitatea lui de a cunoaște
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
căreia omul de deosebește în mod substanțial de animale, cum pretinde comentatorul mai sus numit. Din nou, puterea cogitativa nu are o relație cu intelectul posibil prin care omul înțelege decât prin actul sau de pregătire a imaginilor pe care intelectul agent le actualizează și pe care intelectul posibil le împlinește. Ceea ce îl face pe om să fie om este capacitatea lui de a cunoaște intelectiv. Pentru Toma din Aquino, cunoașterea intelectiva este cunoaștere a universaliilor, a celor ce pot fi
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de animale, cum pretinde comentatorul mai sus numit. Din nou, puterea cogitativa nu are o relație cu intelectul posibil prin care omul înțelege decât prin actul sau de pregătire a imaginilor pe care intelectul agent le actualizează și pe care intelectul posibil le împlinește. Ceea ce îl face pe om să fie om este capacitatea lui de a cunoaște intelectiv. Pentru Toma din Aquino, cunoașterea intelectiva este cunoaștere a universaliilor, a celor ce pot fi pre dicate despre mai multe. Formulând lucrurile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
are capacitatea de a cu noaste. Dar dacă ar cunoaște, ar trebui să cunoască inten ții universale, si nu intenții particulare. Mai mult, dacă ar avea capacitatea de a cunoaște, ar trebui reformulat criteriul de definire a omului nu în funcție de intelect, ci în funcție de puterea cogitativa, căci ea ar fi prima putere dato rita căreia omul s-ar diferenția de animal. Cum toate aces tea sunt evident false, va trebui să regândesc problemă modalității în care puterea cogitativa „cunoaște“. O lectură atentă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
organ corporal, pe când cunoașterea intelectiva nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a fi actualizate de către intelectul agent și înțelese de către intelectul posibil. În virtutea acestei activități de compunere și dividere a intențiilor, puterea cogitativa mai poartă și denu mirea de rațiune particulară. Asema narea dintre rațiunea particulară și cea universală constă în faptul că ambele pot compară
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
nu are nici un organ corporal, încât pot concluziona că puterea cogitativa nu poate îndeplini funcțiile cunoașterii. Cum operează, totuși, puterea cogitativa? Compune și divide intențiile particulare și pregătește imaginile care urmează a fi actualizate de către intelectul agent și înțelese de către intelectul posibil. În virtutea acestei activități de compunere și dividere a intențiilor, puterea cogitativa mai poartă și denu mirea de rațiune particulară. Asema narea dintre rațiunea particulară și cea universală constă în faptul că ambele pot compară și divide intenții. Am putea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de continuatio, continuationis a continuitate, interconexiune, concatenare. Înțelegând articulațiile acestui tip de ordine se poate vedea cum anume este posibil să ne gândim la obiecte individuale. Procesul care are loc aici este unul de cvasi-reflectie, un soi de întoarcere a intelectului către ima ginile sensibile create de puterea cogitativa, imagini fără de care orice cunoaștere ar fi imposibilă: (ÎI.3.12.) Unde intellectus noster directe non est cognoscitivus nisi universalium. Indirecte autem, et quasi per quandam reflexionem, potest cognoscere singulare, quia, sicut
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în III de anima. Sic igitur ipsum universale per speciem intelligibilem directe intelligit; indirecte autem singularia, quorum sunt phantasmata. Et hoc modo format hanc propositionem, Socrates est homo (S. th., I, q. 86, a. 1, co.). De aici [rezultă] că intelectul nostru nu cunoaște direct decât universalele. În schimb, indirect și printr-o anume reflecție, el poate cunoaște singularul, deoarece, așa cum s-a spus mai sus [I, q. 84, a. 7], după ce a ab stras speciile inteligibile, [intelectul] nu poate avea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aici [rezultă] că intelectul nostru nu cunoaște direct decât universalele. În schimb, indirect și printr-o anume reflecție, el poate cunoaște singularul, deoarece, așa cum s-a spus mai sus [I, q. 84, a. 7], după ce a ab stras speciile inteligibile, [intelectul] nu poate avea o înțelegere în act prin intermediul lor decât dacă se în toarce către imagini, în care înțelege speciile inteligibile, așa cum se spune în De anima III. Așadar, în felul acesta înțelege direct, prin specia inteligibila, universalul însuși și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
multe funcții: a direcționând atenția; a fundamentând memoria, pentru că orice percepere a individualului implică o coordonată temporală; a având de-a face cu elementele concrete ale timpului și mișcării implicate în fiecare acțiune, în ceea ce privește judecățile. Așadar, referitor la cunoașterea speculativa, intelectul cu noaste obiectele individuale, dar nu într-o manieră direc ta, cum sunt ele percepute de către simțuri, ci indirect, printr-un proces de cvasi-reflectie, de întoarcere către imaginile sensibile, puse la dispoziție de către puterea cogitativa, de unde abstrage o anumita cunoaștere
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
În cunoașterea de tip practic puterea cogitativa joacă un rol mai important decât în cunoașterea speculativa, deoarece prima implică raportarea la acțiuni, deci formarea unor judecați ce privesc obiectele individuale a acțiunile ce se formează plecând de la sau în jurul lor. Intelectul nu poate cunoaște singularele în mod direct, în lipsa unui mijlocitor pe care îl găsește în puterea cogitativa. De aici rezultă necesi tatea formării unui silogism, pe care Toma din Aquino, trădând apartenența să la o întreagă tradiție care își are
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
găsește în puterea cogitativa. De aici rezultă necesi tatea formării unui silogism, pe care Toma din Aquino, trădând apartenența să la o întreagă tradiție care își are originea în scrierile aristotelice, îl numește silogism practic, în care majoră este rezultatul intelectului, deci va fi o propoziție universală, iar minoră este consecința puterii cogitative, cea mai înaltă putere sensibilă. Un astfel de silogism poate lua următoarea formă: Concluzia unui astfel de silogism este un act al alegerii ce poate fi pus în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
este consecința puterii cogitative, cea mai înaltă putere sensibilă. Un astfel de silogism poate lua următoarea formă: Concluzia unui astfel de silogism este un act al alegerii ce poate fi pus în practică și este rezultatul direct al conlucrării dintre intelect și puterea cogitativa (rațiunea practică). Rolul acesteia din urmă este, pe lângă acela de a furniza informații despre obiecte singulare, de a recepta și de a transmite gradul în care o acțiune poate fi realizată sau nu. Din cele spuse până
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intelectiv există puteri înzestrate cu capacitatea de a face inferențe. E drept că atunci când am discutat despre puterea cogitativa am adus în discuție silogismul de tip practic în compoziția că ruia intra și un simț intern, dar în respectivul caz intelectul era cel care furniza premisa majoră; ba mai mult, intelectul era cel care ajută puterea cogitativa să se comporte aseme nea unei rațiuni universale. Or, în cazul memoriei, Toma din Aquino pare a afirma că această operație cvasisilogistica este realizată
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
E drept că atunci când am discutat despre puterea cogitativa am adus în discuție silogismul de tip practic în compoziția că ruia intra și un simț intern, dar în respectivul caz intelectul era cel care furniza premisa majoră; ba mai mult, intelectul era cel care ajută puterea cogitativa să se comporte aseme nea unei rațiuni universale. Or, în cazul memoriei, Toma din Aquino pare a afirma că această operație cvasisilogistica este realizată doar de acest simt intern, nefiind implicată nici o putere intelectiva
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
datoreaza celor proprii părții senzitive, ci unei afinități și apropieri de rațiunea universală, în măsura în care aceasta le inundă. Și astfel, ele nu sunt alte puteri, ci aceleași [că în cazul animalelor], dar sunt mai perfecte decât în cazul altor animale. Așa cum intelectul îi împrumuta puterii cogitative ceva din cadrul lui conceptual pentru că aceasta să poată recunoaște individualele că existând sub o natură comună, la fel putem spune că îi împrumuta și memoriei ceva din capa citatea lui de a realiza inferențe. Dat fiind
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoașterii? Joacă ele un rol asemănător rolului jucat de speciile sensibile? Au ele doar un rol cauzal, sau sunt și obiecte ale cunoașterii? Dacă sunt obiecte ale cunoașterii, care este facultatea căreia îi corespund? Aparțin vreunui simt intern sau chiar intelectului? 4. Ce rol joacă imaginile (phantasmata) în procesul cunoașterii umane? Pentru a clarifica rolul imaginilor în cunoaștere, o să explic mai întâi ce sunt ele și cum pot fi înțelese mai bine. Termenul latin phantasma este un împrumut din limba greacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ÎI.4.2.) Ad octavum dicendum quod phantasmata non sunt obiectă intellectus nisi secundum quod fiunt intelligibilia actu per lumen intellectus agentis (Q. de anim., a. 15, ad 8). La a opta [obiecție] trebuie spus că imaginile nu sunt obiectele intelectului decât în măsura în care devin inteli gibile în act prin lumină intelectului agent. În momentul în care imaginile sunt iluminate de intelec tul agent ajung, de fapt, să fie transformate din specii sen sibile în specii inteligibile, actualizându-li-se potenta inte
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
obiectă intellectus nisi secundum quod fiunt intelligibilia actu per lumen intellectus agentis (Q. de anim., a. 15, ad 8). La a opta [obiecție] trebuie spus că imaginile nu sunt obiectele intelectului decât în măsura în care devin inteli gibile în act prin lumină intelectului agent. În momentul în care imaginile sunt iluminate de intelec tul agent ajung, de fapt, să fie transformate din specii sen sibile în specii inteligibile, actualizându-li-se potenta inte ligibila. După ce imaginile sunt astfel transformate, devin specii inteligibile și
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]