15,922 matches
-
într-atît încît să le anihileze instinctul și să le șteargă memoria. Cu alte cuvinte, degenerarea românilor nu s-a întins prea departe și nici prea în adînc. Dar mă trezesc de îndată la realitate. Îmi dau seama că, din păcate, intelectuali ca Mircea Platon sunt rari. Nu atît fiindcă actualei generații i-ar lipsi inteligența, ci pentru că întîi de toate, trăim fără orizont: ne lipsește acel cadru interior care vine de departe, dinspre matca unei tradiții care, deși nu am ales
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
pe care le susține. Nu se numără așadar printre cei prinși în acea masă de manevră ce poate fi manipulată prin pîrghiile ce nu au dat niciodată greș atunci cînd s-a pus problema de a juca pe degete un intelectual: amorul propriu, frica, obsesia pentru carieră și foamea de prestigiu. A treia trăsătură este erudiția. Avem de-a face cu un om care a vrut să înțeleagă singur, fără soluții gata croite, cît temei putem pune pe fluctuațile imprevizile ale
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
și de obscuritatea fumurie a catapetesmelor nerenovate. Un viitor doctor în istorie căruia incintele aseptice ale amfiteatrelor universitare nu i-au șters memoria mirosului prăfuit al odăjdiilor din paraclis. Un eseist făcînd pledoaria timpului liturgic în mijlocul unei civilizații descreștinate. Un intelectual pledînd pentru asceză într-o lume înțesată de fast-food-uri și de supermarketuri gigantice. A patra trăsătură este umorul. Mircea Platon poate fi biciuitor de persiflant. Are știința unui sarcasm vituperant și înțepător, ca în toate cazurile în care inteligența se
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
de mai sus. Partea demoralizantă e că vorbim despre niște oameni tineri care, în mod normal, ar fi trebuit să îmbrățișeze cu totul alte valori. Din nefericire, ei au devenit instrumente lipsite de scrupul în opera de compromitere a unor intelectuali care, în-tr-o țară normală, ar beneficia de statui și de respectul general, și nu de jignirile nerușinate de care-au avut parte dinspre ziarul "Ziua". Ceea ce-am văzut în ultimele zile în gazeta cu pricina e nu doar surprinzător
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
nu mai puțin esențiali, în fine, laudă efortul de a fi recuperată literatura exilului. Liviu Grăsoiu îl descoperă ca prozator pe Barbu Slătineanu, în salonul căruia aveau loc știutele întâlniri literare "subversive", ceea ce a dus la arestarea și condamnarea atâtor intelectuali de seamă, semnalează noi talente (Aurelia Mocanu, Costin Tuchilă, Cristian Robu Corcan, Liliana Corobca și, nu în cele din urmă, pe tânărul Theodor Alexandru Voiosu, încă licean, pe care-l invită să citească din poeziile sale la microfon.). Autorul editorialelor
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
Simona Vasilache Pe pagina de gardă a unei cărți utilitare - un fel de Statele lumii de la 1939, cu geografie, economie și dinastii, cît să faci impresie în societate - botezată Cartea intelectualului, colonelul Georgescu Ioan lasă scris așa: "închin această carte intelectualului român". Mișcătoare dedicație, de nu te-ar chinui subtextul unui vers din Eminescu: "Pune-te de-nvață, dragă, nu știi carte, nu știi carte". Pe el stă filosofia pamfletului, ca
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
Simona Vasilache Pe pagina de gardă a unei cărți utilitare - un fel de Statele lumii de la 1939, cu geografie, economie și dinastii, cît să faci impresie în societate - botezată Cartea intelectualului, colonelul Georgescu Ioan lasă scris așa: "închin această carte intelectualului român". Mișcătoare dedicație, de nu te-ar chinui subtextul unui vers din Eminescu: "Pune-te de-nvață, dragă, nu știi carte, nu știi carte". Pe el stă filosofia pamfletului, ca piesă educativă, care "izbutește să strecoare îndoiala de sine însuș
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
rămas la dreapta? Dar dacă fiul de miner sindicalist chiar a rămas acolo, de partea unui socialism utopic trădat într-o execrabilă aplicare istorică? Această ipoteză de lucru cu destinul unui scriitor umanist, pe care o regăsim la mii de intelectuali occidentali (feriți, ce-i drept, de experiențe concrete dincoace de Cortina de Fier) este respinsă aprioric de criticul nostru, pentru care orice disociere între socialismul real și cel teoretic este o manevră menită să oculteze vinovății și crime. Nici cazul
Îndreptar pătimaș by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8839_a_10164]
-
de N. Steinhardt. Bătrânul Oscar îi cere fiului său ca Noica "să fie primit regește", oferindu-și patul din minuscula garsonieră din str. Ion Ghica 13. La 11 decembrie 1958 Noica va fi arestat și, după el, încă 22 de intelectuali. Lui N. Steinhardt îi vine rândul ultimul. Pe 31 decembrie 1959 va fi invitat la sediul Securității, cerându-i-se să fie martor al acuzării în procesul "Noica-Pillat". Citația venise cu o zi înainte, dar Oscar - o întruchipare a autenticului
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
aici, unde există libertate, o libertate supravegheată, în care gestul individului pur și simplu se dizolvă." (p. 130). Dacă Occidentul este văzut, din România și din celelalte țări comunizate cu forța, ca un teren al libertății și prosperității, Estul și intelectualii lui sunt percepuți, din celălalt punct, într-o grilă complet diferită. Idealismul vulnerat al cobailor umani răsăriteni e contrabalansat de pragmatismul decizional al politicienilor și de socialismul pur teoretic al intelectualității, al faimoasei intelligentsii pariziene pentru care antisovietism înseamnă anticomunism
Imposibila întoarcere (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8862_a_10187]
-
Tudorel Urian De doisprezece ani ne-am obișnuit ca sfârșiturile de cicluri electorale să fie marcate de apariția unor cărți-analiză, rod al dialogului dintre doi intelectuali importanți ai vremii noastre: Vladimir Tis-mă-neanu și Mircea Mihăieș. În 1996 a fost Balul mascat, în 2000 Încet, spre Europa, în 2004, Schelete în dulap. Toate se constituie într-o excelentă istorie a tranziției românești, scrisă de doi "spectatori angajați
Anii vrajbei noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8888_a_10213]
-
puțin obișnuită. În el apar acțiuni și evenimente concrete, cu cap și coadă, cu urme în presa liberă occidentală; contestații violente, polemici extraliterare, liste ale tinerilor scriitori români, care se mișcau în contextul liberal al anului 1968; și liste de intelectuali din întregul Est comunist, cu U.R.S.S., ca de obicei, în pole-position. Spre dezamăgirea și iritarea autorului, sovieticii sunt mereu în frunte: și la înăsprirea dictaturii (Stalin), și la înmuierea ei (Hrușciov); și la promptitudinea represaliilor (invazia din Cehoslovacia), și
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
comunistului dinainte de război care, atunci cel puțin, avea scuza că mai putea spera înfăptuirea socialismului în U.R.S.S. într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat; ceea ce a fost dezmințit cu brio după aceea. E absolut ridicol ca un intelectual comunist din Franța să-ți dea direcția ție, cetățean al unei țări socialiste, care cunoști oricum mai bine situația și ai suportat pe propria-ți piele această Ťconstruire a socialismuluiť." (p. 104). Iată o ecuație existențială cu prea multe cunoscute
Imposibila întoarcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8886_a_10211]
-
mele de copil am înțeles că ceva teribil se întâmplase cu el și că oamenii aceia numiți "comuniștii" erau, neîndoielnic, reprezentanții Răului pe pământ. Atunci, cred, am devenit "anticomunist visceral" (suprema etichetă de blam pe care ți-o aplică bravii intelectuali francezi când manifești rezerve mai apăsate despre idealul comunist al tinereții lor), pentru că răul pe lumea asta, continui să cred, nu poate fi simțit decât cu viscerele. Restul vieții mele nu a fost decât un proces neîntrerupt de conștientizare și
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
vestita brigadă Alsacia Lorena. Cei doi prieteni se aflau, cum am spus, la antipozi. Totuși, chiar în toiul polemicilor aprinse nu se pierd din ochi. Ce tablou al succesiunii de putere! În vremea bătăliei antifasciste Malraux era eminența cenușie a intelectualilor, iar în faza de stăpânire nazistă Drieu preluase comanda culturii. Prietenul notează în jurnal că Malraux a fost zărit în piața Sainte Clotilde, își ascundea fața cu un ziar, juca o melodramă, voind să arate că e conspirativ. Părea că
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
Luceafărul" - în lista celor bălăcăriți cu avânt, nu m-am ales decât cu o ură pe care-o presimt durabilă. Promit că, la rându-mi, o să-mi exersez memoria și voi ține minte acest interval în care o mână de intelectuali au preferat să devină anexele financiare ale unui turnător precum Sorin Roșca Stănescu. Rostind acest cuvânt, "turnător", am atins un punct de maximă vulnerabilitate al echipei ziarului "Ziua". Când directorul și redactorul-șef au mărturisit c-au lucrat pentru Securitate
Noaptea Zilei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8833_a_10158]
-
o lovitură de moarte pentru cei care-și au sursele de îmbogățire de după 1990 în relațiile subterane cu vechiul regim și reprezentanții săi invizibili. Tot aici își au originile și campaniile de desființare a reprezentanților de frunte ai societății civile, intelectuali de primă mărime ai României. Cu intuiția șlefuită în anii în care lucra pentru Securitate, Roșca Stănescu a simțit ce putere enormă stă (după expresia lui Havel) în grupul "celor fără putere" - în cazul de față, intelectualii. El și-a
Noaptea Zilei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8833_a_10158]
-
ai societății civile, intelectuali de primă mărime ai României. Cu intuiția șlefuită în anii în care lucra pentru Securitate, Roșca Stănescu a simțit ce putere enormă stă (după expresia lui Havel) în grupul "celor fără putere" - în cazul de față, intelectualii. El și-a dat seama că Traian Băsescu a fost mai rapid și a mers în direcția agendei "intelectualilor critici", pe care a folosit-o cu un succes năucitor. Prin urmare, acești primejdioși inamici ai planurilor de îmbogățire și dominație
Noaptea Zilei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8833_a_10158]
-
Roșca Stănescu a simțit ce putere enormă stă (după expresia lui Havel) în grupul "celor fără putere" - în cazul de față, intelectualii. El și-a dat seama că Traian Băsescu a fost mai rapid și a mers în direcția agendei "intelectualilor critici", pe care a folosit-o cu un succes năucitor. Prin urmare, acești primejdioși inamici ai planurilor de îmbogățire și dominație asupra României visate de aliații lui Roșca Stănescu trebuia călcați în picioare. Ceea ce s-a și întâmplat. Ura clocotitoare
Noaptea Zilei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8833_a_10158]
-
politică. Pentru prima oară (după 1989) intelectualitatea creatoare s-a angrenat deschis în ceea ce a devenit un adevărat război civil mediatic. Conflictul a căpătat astfel conotații suplimentare, depășind simpla opoziție dintre parlamentarism și prezidențialism, pusă în discuție de "tehnicieni". Angrenarea intelectualilor de partea d-lui Băsescu, privită de unii analiști din presă ca o adevărată "trădare", a fost însă motivată. Grupul de intelectuali reprezentativi a sesizat că plasarea discuției pe tema configurării instituționale a raporturilor de putere în stat ("despotism" prezidențial
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
a căpătat astfel conotații suplimentare, depășind simpla opoziție dintre parlamentarism și prezidențialism, pusă în discuție de "tehnicieni". Angrenarea intelectualilor de partea d-lui Băsescu, privită de unii analiști din presă ca o adevărată "trădare", a fost însă motivată. Grupul de intelectuali reprezentativi a sesizat că plasarea discuției pe tema configurării instituționale a raporturilor de putere în stat ("despotism" prezidențial sau "democratism" parlamentar) este o abatere de la esența problemei. Dl. Băsescu, președintele României, a inițiat "bătălia" cu un scop precis: demolarea "sistemului
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
școliți. Acestui grup, ai cărui "lideri" au fost reuniți de conducătorul lor "de drept", Ion Iliescu, moștenitorul prezumtiv al lui Ceaușescu, încă din vremea trecutului regim, societatea civilă nu a putut să-i opună decât individualități, provenite în genere dintre intelectualii marginalizați anterior. în România, spre deosebire de alte foste "țări ale lagărului", nu a fost posibilă - datorită exacerbării dictaturii comuniste de tip stalinist - constituirea unei rezistențe, cât de cât, organizate, premisă a trecerii reale a puterii, într-o situație revoluționară, de la elita
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
să se sustragă evoluției ansamblului estic din care face parte. Promisiunea d-lui Băsescu, la alegerile din 2004, a fost, de aceea, întâmpinată cu scepticism de unii, primită ca o ultimă speranță de alții. Personajul însuși era controversat, pentru cei mai mulți intelectuali fiind, prin cultură, temperament și manifestări, tipul de antierou. Nu îi slujea, în aparență, nici carisma lui populistă, pigmentată cu derapaje comportamentale. Dar, celălalt președinte propus de dreapta românească, Emil Constantinescu, manierat și cultivat, susținut practic de ansamblul intelectualității independente
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
confirmat prin vot direct, d-l Băsescu a putut să opună legitimitatea sa legitimității indirecte a parlamentarilor, aleși pe listele unor partide diferite, ba chiar opuse - repet - cel puțin aparent. Acesta a fost momentul, acuzat de clasa politică, al "trădării intelectualilor", al opțiunii unor personalități ca G. Liiceanu, A. Pleșu, H.-R. Patapievici, M. Cărtărescu și alții de sprijinire directă a aceluia care, până la urmă, a făcut ceva. Implicarea intelectualilor independenți a declanșat o ofensivă propagandistică fără precedent din partea mediilor aservite
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
aparent. Acesta a fost momentul, acuzat de clasa politică, al "trădării intelectualilor", al opțiunii unor personalități ca G. Liiceanu, A. Pleșu, H.-R. Patapievici, M. Cărtărescu și alții de sprijinire directă a aceluia care, până la urmă, a făcut ceva. Implicarea intelectualilor independenți a declanșat o ofensivă propagandistică fără precedent din partea mediilor aservite, a mercenarilor de presă, aflați în slujba clasei (castei) interesate. De la contestarea originalității și autorității morale a sprijinitorilor președintelui, până la învinuirea lor de aliniere la un proiect totalitar, antiparlamentar
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]