6,103 matches
-
a unei comparații generalizate. Este vorba de o problemă constantă a antropologiei, care se impune în anii 1960-1970 ca un câmp disciplinar rigid în sânul căruia discuțiile privind orientările științifice și instrumentele conceptuale se raportează poate mai puțin la validitatea intrinsecă a ipotezelor și postulatelor care le susțin decât la legitimitatea diferitelor fațete ale clivajului societăți industriale / societăți "primitive" pe care acestea le propun. Așadar, printre anglofoni, antropologia economică se organizează în jurul dihotomiei reconstruite, dar și păstrate de Polanyi: nefiind bine
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de intimitate, de creație artistică, interpretate tendențial ca niște lumi închise și autoreferențiale. Prin urmare, s-a întâmplat ca interesul pentru economic să fie abandonat antropologilor "de la periferia" unei discipline așa-zis aplicate, termenul putând fi înțeles în polisemia lui intrinsecă. Tematicile "dezvoltării" implicând în logica lor proprie și chiar de la origine (independențele) o optică integraționistă ar putea fi considerate exemplare pentru trecerea de la o voință de finalizare la o supunere ideală față de decupajele și modelajele obiectelor de către organismele de finanțare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cucerească integrarea pe piața mondială, convocând naționalismul într-o nouă retorică marțială. În schimb, în Coasta-de-Fildeș, unde prosperitatea sistemului economic era altădată constituită ca semnul unei superiorități hrănind disprețul față de țările vecine, guvernele care se succedă din 1993, proclamând valoarea intrinsecă a identității naționale, încearcă să opereze o disjuncție între aceasta din urmă și performanța economică. Istoria acestor țări arată scenariile diferite ale regimurilor de coerciție neocolonial, respectiv comunist, care, pentru a supraviețui într-o conjunctură globală de injoncțiune a democrației
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
internalizare a termenilor care structurează piața. Focalizarea atenției asupra mimurilor pieței, respectiv asupra reinvestirilor, încorporărilor simbolice, imaginare, cognitive, dar și concrete ale acesteia, dezvăluie o autonomie demistificată, prin care este restituită amfibologia mistificărilor și a raporturilor sociale, densitatea și complexitatea intrinsece ale acestora. Să luăm un exemplu: SEL (sisteme locale de schimb) sunt prezentate ca o alternativă economică, ideologică și politică la impunerea comercializării bunurilor și persoanelor 39. Ele se sprijină pe monede fictive implicând credit și datorie 40 și dau
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acestuia constă în disonanța pe care se presupune că o poartă în sine. Într-adevăr, spre deosebire de utopiile totalizante care ar pretinde, ca într-un vis, abolirea oricărei discordanțe și edificarea universurilor unitare și unanimiste, globalizarea capitalistă are nevoie în mod intrinsec de obiecții fantasmatice oferite ca spectacol pentru o garanție a fundamentului de libertate al pieței (piețelor). Aceste antinomii himerice trebuie înmulțite pentru a hrăni inspirația actorilor individuali și autorevalorizarea lor în comparație cu evantaiul infinit al strategiilor care li se oferă. Antropologia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cele în care se întrevedea o dezvoltare apropiată. Astfel reperat, acest fenomen a cunoscut nenumărate denumiri: "cultul întreprinderii 49", reabilitare 50, revalorizare, sacralizare, iată care au fost termenii cel mai des utilizați pentru a analiza această nouă "credință" în valoarea intrinsecă a întreprinderii și adevărata "conversiune" a atitudinilor pe care le putea implica. Obiectivare a avansului hegemonic al economiei de piață și al transformărilor economice și tehnologice în curs, producția ideologică ce înconjoară atunci întreprinderea se repercutează în mod contrastant asupra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
progresa? Două concepții, în acest sens, pot fi pe scurt opuse. Cea dintâi consideră intrarea etnologiei în sânul întreprinderii și "utilitatea ei socială" ale cărei modalități empirice sunt definite de comanditar, principalul interesat ca pe o șansă și o valorizare intrinsecă pentru cercetarea antropologică, determinată prin aceasta să participe activ la un proces de "modernizare" inevitabilă a întreprinderii. Cea de-a doua este preocupată de subordonarea practicii disciplinei unor factori de decizie exteriori normelor de constituire a câmpului antropologic și care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de a reflecta asupra adaptării modurilor de autoritate și a formulelor de comandament la specificitățile culturii locale, astfel încât să nu ne lovim de susceptibilități și să ne pierdem armonios în universul propriu actorilor 63. Mai global, cazul examinat evidențiază dificultățile intrinsece unei imersiuni etnologice în întreprindere și mizele în vederea cărora cercetătorul care se inserează pentru o lungă durată în microcosmul constituit în jurul ordonării și al reglării ierarhice ale acesteia devine o oglindă deformantă, într-o anumită măsură fără voia lui. Aici
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sau a postului de lucru, în sensul anterior restrâns al termenului și cu conotațiile de înlănțuire pe care le presupunea. Toate aceste elemente reprezintă, pentru etnologii preocupați să înțeleagă evoluțiile rapide ale societății contemporane, o încurajare intelectuală în fața dificultăților metodologice intrinsece care impun, pentru a fi mai ușor stăpânite, înmulțirea studiilor riguroase în contexte culturale contrastante, permițând în același timp un progres în plan epistemologic și în cunoașterea realității sociale. Încleștări ideologice Problematici evolutive* Antropologia urbană care privește atât studiul cartierelor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
câte variabile, iar fluctuațiile, numeroase, evoluau odată cu destinele țărilor supuse violenței fluxurilor financiare; supunându-se unor principii învechite, ontologizarea părea mai "etnică" în cazul Africii și mai "religioasă" în aria asiatică, în care, după caz, accentul era pus pe "valorile" intrinsece ale budismului sau confucianismului. Pe de o parte, era așadar denunțată redistribuirea de nestăpânit, nepotismul, clientelismul... ca obstacole față de "capitalism" pe de alta, exista fascinația pentru ordonarea spontană și imanentă a grupurilor în timpul muncii, pentru eficacitatea financiară a unei rudenii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pentru dezvoltare, care fac parte din evoluția raporturilor de dominare postcolonială, relația de asistență fiind ea însăși clar identificată ca parte integrantă a acesteia. Elaborarea unei noțiuni de "reciprocitate" a schimbului provine astfel dintr-o dorință de neutralizare a asimetriei intrinsece; ea nu face decât să o deturneze, trimițând-o în cartierele periferice, care adăpostesc o populație majoritar precarizată, fragilizată în statutul ei și produsă global ca străină. Cel de-al doilea cadru în care are loc intervenția examinată este câmpul
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
vânătoare este necontenit pusă sub semnul întrebării: ei vor servi mai ales pentru prestații diverse (amenzi, datorii etc.) care afectează ansamblul familiei lărgite. Banii câștigați din vânzarea cărnii de vânat nu reușesc decât foarte greu să redea independența față de natura intrinsec colectivă a animalului; luând în considerare conflictele economice între indivizii (tinerii mai ales) care vor să-și păstreze banii pentru folosul lor personal și cei care îi cer în numele rudeniei, împărțeala se învârte mult mai mult în jurul acestor bani din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fi: omologări care prin simpla imaginație a materiei nu le-ar face posibile (). La Eliade Întâlnim elogiul și prestigiul permanent recunoscute simbolului În mentalitatea arhaică și, În genere, rolul activ al acestuia În conștiința umană. Simbolul apare ca o trăsătură intrinsecă a umanului; el relevă aspectele profunde ale ființei, componentele sale anistorice, ducând cu sine prin vremi amprentele umanității de dinainte de „istorie”. Eliade demonstrează că simbolurile nu dispar din actualitatea psihică; ele supraviețuiesc prin intermediul imaginilor pe care le reproduc, reactualizând și
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
credem faptul că individul și individualismul sunt reperele fundamentale ale lumii în care trăim, că ele constituie temeiul deciziilor și al aspirațiilor noastre. Potrivit acestei concepții, acestea individul și individualismul ar constitui esența organizării și funcționării societății umane, modului ei intrinsec de a exista. Tot ceea ce putem face și tot ceea ce poate da sens vieții noastre este să ne impunem pe noi înșine și să ne descurcăm cu forțele proprii (potrivit principiului puterii și al darwinismului social). Alții, aflați în fața aceleași
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și la dezechilibre psihice. În ultima vreme, constatăm faptul că s-au înmulțit cercetările referitoare la raporturile conflictuale; a apărut chiar și o știință de sine stătătoare referitoare la studierea acestui tip de relație socială. Mulți specialiști le consideră inerente, intrinsece condițiilor sociale actuale și le evidențiază funcțiile pozitive. Și fără îndoială că între anumite limite și privite dintr-un numit punct de vedere conflictele/stările conflictuale au și asemenea virtuți (de care ne ocupăm și noi într-un capitol al
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
-și îndeplinască atribuțiile ce îi revin. Această strategie bazată pe un riguros și permanent control generează raporturi ierarhice rigide, cu un sens unic de la grupul de conducere către executanți. Cum se vede, teoria X consideră omul leneș, lipsit de motivația intrinsecă a muncii, neatașat organizației, indisciplinat, neatent, superficial. În ceea ce o privește, teoria Y consideră faptul că munca face parte din natura omului, că este o dimensiune/caracteristică intrinsecă ființei umane. Munca constituie una dintre sursele fundamentale de satisfacție. Munca este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
executanți. Cum se vede, teoria X consideră omul leneș, lipsit de motivația intrinsecă a muncii, neatașat organizației, indisciplinat, neatent, superficial. În ceea ce o privește, teoria Y consideră faptul că munca face parte din natura omului, că este o dimensiune/caracteristică intrinsecă ființei umane. Munca constituie una dintre sursele fundamentale de satisfacție. Munca este starea firească a omului. De aceea, el nu are nevoie să fie constrâns, dirijat, îndemnat și controlat. Individul este orientat spre sarcină, știe ce are de făcut, asumându
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
chiar dacă strategiile cooperative nu dețin supremația interacțiunilor dintre ei. Cei care cooperează acumulează puncte mai repede decât cei care trădează. Robert Tirvers (apud Rheingold, 2005, p. 72) consideră că privite cu atenție comportamentele cooperative/cooperante și cele competitive/concurențiale sunt intrinsec legate, adăpostindu-se unul pe altul. Cooperarea și concurența/competiția sunt, ambele, aspecte ale aceluiași fenomen. Potrivit absolventului Universității Harvard, unul dintre modurile importante în care oamenii cooperează este gruparea în clanuri, în comunități și în națiuni pentru a concura
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din echipele acesteia "zone libere de concurență" (p. 189, s.n.). "Instigarea colegilor de echipă unii împotriva altora cu speranța că această competiție îi va determina să lucreze mai bine scrie autorul nord-american dă rareori rezultate și aproape întotdeauna subminează motivația intrinsecă". Dacă vrem ca lucrurile să meargă (spre) bine, atunci este recomandabil să alegem colaborarea/cooperarea (ibidem). 24 Blatiștii sunt "oamenii care cad pradă tentației de a profita de un bun public fără a contribui la producerea lui" (Rheingold, 2006, p.
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nivel superior, cel al coerenței lumii, afirmă faptul că lumea este organizată, ordonată, că are un sens. El pune individul la adăpost de haos, de dezordine. Îl asigură că lumea poate fi decodată. Aceasta face posibilă îndeplinirea unei precondiții inerente, intrinseci acțiunii adaptative, cea a previzibilității lumii și a evenimentelor ce vor avea loc. Odată obținută această garanție, procesarea informației capătă sens, iar individul se poate angaja în activitate și în relații cu semenii. Al doilea postulat abstract fundamental, cel referitor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de cooperare impuse (la nivel instituțional și în cadrul unor structuri organizaționale deja constituite, încărcate de autoritate-constrângere, normativitate, formalism); cine nu cooperează într-un astfel de context este amenințat cu marginalizarea sau cu excluderea instituțională. b. Cooperarea cerută de însăși condiția (intrinsecă) oricărei relații; acolo unde partenerii (sau, cel puțin, unul dintre ei) nu cooperează (adică, nu respectă cerințele minime, regulile, specificul relației înseși sau nu țin(e) seama de nevoile, dorințele și de așteptările celuilalt) relația se deteriorează, cu tendința de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
noi înșine: • vom acționa în sensul menținerii cooperării atât timp cât ne realizăm anumite interese/proiecte și stări afectiv-emoționale, cât credem fundamental în relația dată, cât avem nevoie să ieșim dintr-o criză existențială sau de un mediu securizant; • cooperăm pentru că simțim intrinsec să cooperăm, să ne dăruim, să ne sacrificăm, să dăm un sens profund relațiilor în care ne angajăm, din convingerea că în viață nu se poate trăi cu jumătăți de măsură, ci total. De asemenea, putem vorbi și despre mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dracului, Kir Ianulea, La hanul lui Mânjoală, La conac și În vreme de război. Sensibil îndepărtate ca structură prozaistică de specia ,,basmului nuvelistic’’ gen Abu-Hasan, aceste scrieri tind, unele doar într-o mică măsură, altele integral către un realism epic intrinsec, în care fantasticul de sorginte magic-folclorică este solicitat doar a releva dimensiunea insondabilului și maleficului ,,satanism’’ care se insinuează în psihologia omului, marcându-i, desea decisiv, comportamentul, și, totodată, destinul. Intră în acțiune aici, probabil, cea mai de seamă componentă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cazuri clinice care conduc la cunoașterea simptomelor psihopatologice și la diagnostic. (Tudose și colab., 2002)8. Lanteri L. G., citat de Prelipceanu D. (1989 apud Tudose 2002), stabilește criteriile de clasificare a teoriilor psihopatologiei: concepția psihiatrică inițială, care diferențiază teoriile intrinseci domeniului psihiatric (ca organismul, orgadinamismul, psihanaliza, antipsihiatria) de cele extrinseci acestui domeniu (psihologice, ca behaviorismul sau sociologice, ca teoriile sociogenetice); extensiunea domeniului psihiatric a avut în vedere teorii care pretind că studiază totalitatea psihismului sau numai un sector patologic al
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
intereselor germane după unificare. (Anderson și Goodman, 1993, p. 24) Pornind de la analiza lui Anderson și Goodman, Keohane ș.a. caracterizează preferințele în politica externă germană dintre 1989 și 1991 ca fiind "instituționaliste în mod reflexiv: legăturile sale instituționale erau considerate intrinseci în percepția despre sine a germanilor" (Keohane ș.a., 1993, p. 10; subliniere adăugată; vezi și Katzenstein, 1993, p. 75). Politica externă a Germaniei după 1991 manifestă un tipar de dezvoltare despre care se poate afirma că rămâne în mare parte
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]