6,649 matches
-
subiectivă, strict individuală. Se poate adânci și diferenția prin experiența internă, dar nu prin mijlocirea unei educațiuni în școală. Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți"173. Dar, deși blocată prin geneză în subiectivitate, intuiția destinului se exersează "în afară", fiind una dintre condițiile care fac posibilă formarea vocației. Prezentarea factorilor din conținutul intuiției destinului nu ocupă un loc de importanță deosebită în lucrarea lui C. Rădulescu-Motru. Dar din perspectiva justificării formale a conceptului determinismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Omul care din naștere nu o are, nu o poate învăța din cărți"173. Dar, deși blocată prin geneză în subiectivitate, intuiția destinului se exersează "în afară", fiind una dintre condițiile care fac posibilă formarea vocației. Prezentarea factorilor din conținutul intuiției destinului nu ocupă un loc de importanță deosebită în lucrarea lui C. Rădulescu-Motru. Dar din perspectiva justificării formale a conceptului determinismului prin finalitate și a raporturilor sale cu cauzalitatea, acești factori dobândesc relevanță, motiv pentru care discuția despre ei a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
formale a conceptului determinismului prin finalitate și a raporturilor sale cu cauzalitatea, acești factori dobândesc relevanță, motiv pentru care discuția despre ei a avut aici această extensie. Totuși, ultimii doi stringența cu care destinul se impune conștiinței și faptul că intuiția destinului este mistică sunt limitați prin semnificația lor în această privință. Dar ei îi oferă lui C. Rădulescu-Motru motivația câtorva reflecții asupra stării timpului celui de-al doilea război mondial. Fiecare factor, îndeosebi primii doi afirmarea valorii omului și a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar constitui dominanța treptei senzoriale a cunoașterii, al cărei produs principal l-ar constitui reprezentarea colectivă"; aceasta ar fi "un rudiment al viitoarei noțiuni, fiind ca și aceasta un rezultat al unei unități sintetice, dar nu a intelectului, ci a "intuiției naive"".182 Mutația "logică" despre care a fost vorba mai sus are un corespondent emoțional: simțirea noutății. Aceasta se impune conștiinței misticului cu atât mai mult cu cât noutatea apare ca o amenințare la existența lui. Misticismul nu este depășit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
două părți ale sale cursul de logică ținut de filosof în anul universitar 1914-1915, găsim o caracterizare succintă a mentalității primitivului, adică a unui aspect al personalității mistice. Astfel: a) mentalitatea primitivului este pasivă; ea nu analizează raporturile dintre obiectele intuiției externe; b) "primitivul nu face deosebire între important și secundar, între real și aparent"; c) primitivul nu prețuiește experiența, pentru că ea "cuprinde efectele puterii demonilor" 184 și se desfășoară capricios, neordonat; d) primitivul acordă atenție doar faptelor extraordinare; crezând că
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sau prin o credință oarbă în revoluție"185. Îl recunoaștem în artă, de fapt în tehnica redării artistice a unui fond mistic; în filosofie, în acele argumentări care pun realitatea lucrurilor în dependență de suflet prin mijlocirea ideilor, sau a intuiției, sau a voinței. În exemplele de mai sus contează tehnica mistică, socotește filosoful, iar nu fondul mistic, etern în sufletul omului. Misticismul a ajuns chiar obiect de comerț. Produsele lui sunt opere de religie, artă, filosofie, politică, apoi mărfuri tehnic-industriale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în structura acesteia. În lucrarea Lecții de logică, filosoful român caracterizează astfel mentalitatea copilului: a) copilul este lipsit de atenția voluntară; b) el nu știe să "proporționeze" materialul dat de simțuri și este atras de faptele extraordinare; c) gândește în intuiții concrete, nu în cuvinte abstracte; d) la copil nu este prezentă judecata obiectivă, manifestându-se tendința de antropomorfizare. Problema personalității copilului și a analogiei sale cu personalitatea primitivului este discutată și în Cursul de psihologie (îndeosebi Partea a IV-a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
minoră în timp ce aria Medorei “Non șo le tetre imagini“ este incrustata cu înflorituri delicate. Partitura dezvăluie în premieră o mare lejeritate și conciziune, dovadă a măestriei compozitorului, nealterate de îngroșări - notabil duetul cabaletta “Tornerai, mă forse spenta“ . În Îl Corsaro intuiția poetica, care anticipează capodoperele care vor urma, există alături de convenționalele gesturi care țin de risorgimentale și care și-au pierdut prospețimea cu care ne-au delectat în Ernani și în Nabucco.“Salve, Allah“ are un aer de “déjà entendu“, iar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
la tot pasul, cu o morgă de superioritate subînțeleasă, faptul că cei mai buni povățuitori Într-ale devenirii sunt pedagogii, profesorii, specialiștii În educație și formare. Se dă de Înțeles implicit că nu trebuie să ne Încredem prea mult În intuițiile proprii sau În ceea ce provine din mediul apropiat, de la părinți, de la alți membri ai familiei sau de la prieteni. Ei bine, această idee constituie un mare fals (nota bene: autorul acestui articol este... dascăl de pedagogie!). S-a creat un adevărat
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
altfel... Eu nici cinci clase nu am, dar am văzut multe și Înțeleg multe... Uite, dom’le, Îmi zic, insul o dă pe metafizică, de unde o știe oare? Omul de lângă mine e destul de vârstnic, cred că a prins și războiul. Intuiția Îmi este confirmată. Pe timpul războiului era tot cam așa: ajunsesem să mâncăm și cojile de cartofi. În cel mai bun caz, le sădeam primăvara pentru a face alți cartofi... Nu-nțeleg: ăștia de azi chiar nu știu ce se Întâmplă cu noi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce o nutream sincer: aceea că "personalitățile de răspundere, oamenii politici vor apela la toate resursele calmului, înțelepciunii și stăpânirii de sine". În retrospectivă, nu pot să atribui decizia de a omite rachetele din discurs unei inspirații fericite sau unei intuiții merituoase, deoarece găsesc explicații suficiente. Ele sunt bazate pe experiențe directe. La București, nu mai era prețuită imitarea necritică a prietenului mare. Una era consultarea și alta subordonarea servilă. Fostul deținător al postului ce-l ocupam, Eduard Mezincescu, fusese dezavuat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
cer în care poeta proiectează o mitologie personală, fastuoasă și neliniștitoare, într-o lumină hiperlucidă. „Farmec dureros”. Poetica eminesciană a contrariilor (2002), la origine teză de doctorat, reprezintă însumarea unei îndelungate preocupări pentru opera lui Mihai Eminescu. Autoarea pornește de la intuiția tendinței de „restrângere” a mijloacelor expresive, în sensul esențializării și subsumării procedeelor unuia singur, supraordonat, închizând în el secretul unei creații - poetica, definitorie finalmente, pentru autorul în cauză. De la analize stilistice, de mare rigoare teoretică, asupra unor texte reprezentative din
ANDONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285350_a_286679]
-
capitalist; că oferă exemplarități de calitate a bunurilor și serviciilor. Și eu am față de ideea profesorului Sandu o atitudine mai degrabă lirică. Dar ideea, în contextul științei, este vagă. Dacă vrem să o formulăm ca ipoteză trebuie să trecem de la intuiția difuză la judecarea teoretică. Este necesar, în consecință, să abordăm analitic posibila influență a contactului cu Occidentul: să identificăm zonele experienței influențate, tipurile de influență, mecanismele și gradul acestei influențe. Probabil în anumite zone ale mentalității influența este mai mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se desfășura cercetări științifice (pentru a demonstra ce formă are un anumit fenomen)”, ci este, în opinia autoarei, o încercare de a crește toleranța și înțelegerea față de modurile de gândire și acțiune ale altor oameni. Nu trebuie să uităm că intuiția și cunoașterea naivă este înșelătoare, natura umană mult prea complicată, iar mediul social foarte bogat în factori care acționează asupra individului. Concluzionând la finalul capitolului, autoarea susține: „ceea ce este adecvat principiilor psihologiei sociale, se reduce la tendințe tipice observate la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
A.A.R. este reprezentat de versurile publicate în paginile ei de Duiliu Zamfirescu (Miriță. Poem eroic, partea întâi, Oltul, t. XXXII, 1909-1910), lucru neobișnuit în cuprinsul unui periodic academic. Cu tot conservatorismul liric pe care îl manifestă, autorul dovedește intuiții semnificative în direcția instituirii unui limbaj poetic viabil, ca în studiul Câteva cuvinte critice (t. XXXVIII, 1915-1916). Cantonat în teritoriul liric marcat de Alecsandri și Eminescu, Duiliu Zamfirescu se arată excesiv de opac la rezonanțele moderne ale poeziei, etichetând voci mai
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
consacrați ai deceniului al optulea (George Bălăiță,Constantin Țoiu, Augustin Buzura, D. R. Popescu, Al. Ivasiuc, Virgil Duda), din pespective teoretice practicate la data respectivă pe plan european; analiza fină și riguroasă urmărește să traseze profiluri caracteristice și să verifice intuițiile cronicarilor literari asupra reprezentativității anumitor autori români contemporani. A. a publicat studii substanțiale în domeniul metodologiei istoriei literare, rămase în paginile revistelor de specialitate, precum și mai multe ediții comentate din opera unor scriitori români. A colaborat, în calitate de coautor, la câteva
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
a spiritului, adorarea distincției, simplitatea eleganței, originalitatea, plăcerea de a uimi și „orgolioasa satisfacție de a nu fi niciodată uimit”, un cult de sine Însuși exacerbat, spiritul de opoziție și revoltă, blazarea, răceala, refuzul trivialității, al vulgarității. Cu o rară intuiție (venită probabil din faptul că dandysmul nu e, pentru el, doar un obiect de analiză, ci și - până la un punct - un mod de a trăi), Baudelaire trasează Întregul „program” al unui stil dincolo de epoci și țări. S-ar putea deci
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
reflexe mult diminuate ale modelului: „Oricât dezgust ar afișa, oricât s-ar Înmănușa cu alb până la coate, patria lui Richelieu nu va naște nici un Brummell”, decretează Barbey. Chiar dacă nu e istoric de meserie, el Încearcă să explice cu o bună intuiție ceea ce vor desluși mai apoi investigatorii mentalităților, psihosociologii, antropologii. Anume, că Anglia era spațiul ideal pentru apariția unui asemenea fenomen. Terenul fusese deja pregătit de acei Frumoși, pe care englezii Îi numeau franțuzește les Beaux. Regatul lor era deja Întemeiat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
lordul Bolingbroke aruncându-se În brațele unei vânzătoare de fructe de-a dreptul urâtă. Ce Îi determină să Își sacrifice plăcerea cu atâta cruzime voluptuoasă? Vanitatea, frivolitatea, nevoia de a uimi mereu. „Dar numele adevărat al tuturor acestora e angoasa.” Intuiția lui d’Ormesson intră În rezonanță cu explicațiile psihologilor care s-au Încumetat să pătrundă În subterana tenebroasă a unui suflet dandy. Ceea ce nu mai rimează deloc cu apologia angelismului - fie și ca metaforă - În acest caz. Mai există Însă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu acea Însușire greu de definit (poate partea de spirit a simțurilor noastre!) care ne ajută Întotdeauna să alegem lucrurile cu adevărat frumoase sau bune, a căror Înfățișare este În armonie cu fizionomia, cu destinul nostru. Este vorba despre o intuiție aleasă care, numai printr-un statornic exercițiu, ne dezvăluie dintr-o dată legături, ne ajută să prevedem urmări, să ghicim locul sau importanța obiectelor, cuvintelor, ideilor sau persoanelor; căci, pentru a spune pe scurt, principiul vieții elegante este o Înaltă idee
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Delacroix: „concizia și un fel de intensitate fără ostentație, rezultat obișnuit al concentrării tuturor forțelor spirituale spre un punct dat”. Îl cunoaștem acum destul pe Baudelaire pentru a Înțelege sensul acestor maxime: a avut din naștere, Într-o epocă deterministă, intuiția că viața spirituală nu este dată, ci că ea se face; și luciditatea sa reflexivă i-a Îngăduit să-și formeze idealul stăpânirii de sine: omul este Într-adevăr el Însuși, În bine ca și În rău, la limita maximă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care avea să evolueze scrisul său din anii următori, 1893-1894), ea preexista În mintea lui Wilde și aștepta prilejul Întrupării textuale. „Prefața” are de-a face, la o analiză atentă, mult mai puțin cu textul propriu-zis al romanului decât cu intuiția lui Wilde privind destinul acestuia. E șocant să constați că multe propoziții sunt scrise ca parte a unui dialog imaginar cu un acuzator public: În fapt, ele vor fi invocate În cursul primului proces intentat lui Oscar Wilde, când acuzatul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fizice deopotrivă care determină adaptarea unică a acestora la mediul bio-psiho-socio-profesional. Astfel, imaginea studentului în medicină trebuie să fie strâns legată de manifestarea unor caracteristici de personalitate cum ar fi: responsabilitate, dominanță, capacitate de statut, prezență socială, empatie, toleranță, autocontrol, intuiție psihologică, orientare spre muncă, creativitate, etc. Scop Modelarea caracteristicilor de personalitate și dezvoltarea motivației studenților în medicină ca urmare a stabilirii unei metodologii adecvate de acționare în lecția de educație fizică universitară prin elaborarea și implementarea unui program strategic inclus
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
celui fizic"20. Este importantă puntea pe care Hayek a aruncă între om, mediu social și mediu fizic, deoarece acesta este unul dintre fundamentele pe care se bazează această lucrare. Pe de altă parte este absolut obligatoriu a recunoaște că "intuiția că nu orice ordine care rezultă din interacțiunea acțiunilor omului este rezultatul proiectelor sale, reprezintă, într-adevăr, punctul de plecare al teoriei sociale"21. Putem spune că lumea fizică este creația lui Dumnezeu iar lumea socială este creația omului care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economist a intuit că posibilitățile de relansare includ folosința bancnotei. El arată că "raportul pe care dobânda obișnuită a pieței trebuie să-l păstreze față de profitul net variază în mod necesar după cum profitul net urcă sau scade"931. Este o intuiție genială, folosim acest adjectiv fără a ne feri. A. Smith recunoaște prin această afirmație că decalajul dintre ratele profiturilor din sectorul real și cele din sectorul financiar sunt semne de criză, și în același timp se pot constitui în măsuri
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]