4,844 matches
-
poate spune că promisiunea președintelui Ceaușescu de a nu întreprinde nimic oficial în relațiile cu Republica Coreea fără "acordul tovarășilor coreeni" a fost, în mare, respectată timp de aproximativ 15 ani. Cunoscând evoluția situației politice și economice din China și intuind cursul evenimentelor din țările socialiste europene, Roh Tae-woo, noul președinte al Republicii Coreea a lansat, în cuvântarea rostită la preluarea mandatului, la 25 februarie 1988, "Diplomația față de Nord", o campanie de acțiuni fără precedent vizând "stabilirea de legături economice și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
redactarea comunicatului comun. Datorită opoziției ferme a delegației române, nu s-a putut realiza un consens în legătură cu propunerile surpriză pe care le-am evocat succint, ansamblul acestor tentative suferind un eșec pe care autorii lor probabil că nu l-au intuit. Cu referire directă la discutarea neproliferării armelor nucleare, la proiectul de tratat pregătit de RDG și la intenția acestei țări de a-l prezenta la ONU20, delegația română a susținut pe lângă argumentul lipsei mandatului că momentul nu este potrivit pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
motiv, Boole este considerat unul dintre fondatorii științei computerelor, deși acestea nici nu existau pe vremea lui. Articolul lui Shannon a deschis calea către nenumărate aplicații, adaptarea logicii booleene în științele sociale fiind numai o chestiune de timp. Ragin a intuit utilitatea acesteia, preluând reprezentările despre cauze și efecte din canoanele inductive ale lui J.S. Mill. Se pot distinge cinci tipuri de canoane inductive, prezentate în detaliu de Rughiniș (2003). În acest articol voi explica numai unul dintre acestea, metoda concordanței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
și o bibliografie, în două volume, a scrierilor lui I. L. Caragiale din periodice (1997). Sub un titlu destinat să înșele vigilența cenzurii, Aspecte de istorie literară (1983), îi apare teza de doctorat, care reconstituie cu minuțiozitate și spirit de sinteză, intuind cu finețe nucleele ideologice, rolul grupării scriitoricești din jurul „Revistei Fundațiilor Regale” în evoluția literaturii române interbelice. Imobilizată din 1986, în urma unei intervenții chirurgicale, va continua să publice sporadic, colaborând mai susținut la suplimentul cultural al ziarului „Cotidianul” și la emisiunile
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
refuză acest statut: nu vor să se Îmbogățească, nu Își fac proiecte de prosperitate și ascensiune socială precum marii ariviști, nu aderă la valorile lumii care i-a născut. Dimpotrivă, le disprețuiesc ca fiind „de serie”, vulgare. Paul Morand le intuiește corect proiectul: „Dandy-i sunt acea fracțiune a tinerei burghezii care trăiește cu nostalgia aristocrației, refuzând să se supună normelor etice și regulilor burgheziei cuceritoare din secolul al XIX-lea”2. Baudelaire e mult mai tranșant, poate și pentru că vorbește
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
numai națiunea engleză e În stare de atâta necuviință Încât să excludă femeile din societate sub pretextul că acestea ar fi inutile. Nici o altă națiune nu ar descoperi vreo plăcere În libertatea dobândită prin absența sexului frumos”1. Apriga matroană intuiește prea bine un adevăr, formulat cât se poate de simplu: În fond, clubul pare „o fortăreață pentru bărbații singuri”. Mai ostil căsătoriei decât chiar mănăstirile sau marile colegii, un club e Întâi de toate cel mai ocrotitor refugiu pentru un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
nici azi, după atâția ani de la cunoscuta formulare maioresciană. Care Își găsește, de altfel, numeroși precursori, unii provenind chiar din rândul celor ce au adus moda Occidentului de la Paris, Viena sau Berlin În București ori Iași. Ei sunt primii care intuiesc pericolul unei „simple imitațiuni”1. Iată-l pe Kogălniceanu afirmând, prin vorbele unui personaj din Tainele inimei, roman neterminat, scris În 1850: „Știu că europenii au multe lucruri bune; știu asemene că românii nu sunt desăvârșiți și că, prin urmare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
la a mai adăuga un portret de „semi”-dandy - Alexandru Odobescu. Pe urmele lui George Călinescu, istoricii și criticii literari l-au descris pe autorul lui Pseudokineghetikos ca pe un des Esseintes 1. Iată-l, de pildă, pe Nicolae Manolescu intuindu-i profilul de „burghez cu gusturi aristocratice”: „Se Îmbracă elegant, ține casă mare, Își dorește un echipaj; În loc să economisească, risipește. Spiritul lui practic e cu totul neburghez: capitalul strâns e unul artistic. Atât În sensul că pune preț pe valorile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
veche a urechii și de o meningită care Îl răpune. Încă o dată (din păcate Însă și ultima), Parisul se dovedește pentru el un loc de refugiu. E Înmormântat la Père-Lachaise, lăsând posterității sute de pagini a căror justă valoare o intuiește, ca nimeni altul, Wilde Însuși: „Mi-am pus talentul În operă și geniul În viață”. WhistlerJames Abbot McNeil Whistler (1834-1903). Artistul american se Întoarce În vechea Europă, la Paris și mai apoi la Londra, după o primă copilărie În Rusia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
care judecă. Pentru adepții activismului frenetic, ai eficienței fără rest, stilizarea trăitului pe care o practică dandy-i e semnul sigur al unei structuri de eșec. În carență de energie virilă, de tonus vital, efeminat, dandy-ul - cred aceștia - Își intuiește posibila ratare. Atunci, incapabil să realizeze o veritabilă creație, mult prea fragil și dispers, inapt pentru o mobilizare masivă, „În forță”, el se refugiază În simulacrul vieții. „Se silește să devină Brummell din neputința de a fi Napoleon”, s-a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ai generației beat, când blue jeans-ii de cea mai bună calitate sunt jupuiți cu o cărămidă, până aproape de albire, când dă foarte bine să pară „vechi”? Cine mai poate ști. Oricum, cel puțin În ce-i privește pe dandy, Barthes intuiește resortul nevoii de a purta haine „uzate”. Și astfel dandy-ul Își poate afirma diferența În raport cu o lume a cărei bogăție e „de serie”. Așa cum, spre a fi diferit În mijlocul pauperei boeme, el afișează bogăția exorbitantă a unui detaliu. O
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
compensatorie. Neputându-și domina, În mod nemijlocit, epoca, asemenea lui Napoleon, ei intenționau o dominație indirectă și paradoxală tocmai prin mijlocirea elementelor care Îi separau radical de semenii lor. Într-o Însemnare din Notes sur les liaisons dangereuses, Baudelaire a intuit această componentă a dandysmului: „Valmont, ou la recherche du pouvoir par le dandaysme”. Tot În aceleași note Întâlnim următoarea constatare: „Le temps des Byron venait”. Referirea la George Brummell era Însă mai adecvată artistic, Întrucât regele modei a rămas În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
avem niciodată de-a face cu mutații. Construcția socială sofisticată se desfășoară doar într-un context geografic, religios, climateric, educațional particular. Civilizația umană a apărut și s-a dezvoltat în zona climaterică temperată a planetei din motive pe care le intuim și nu se va muta niciodată la Polul Nord din aceleași motive. Legătura dintre morală, construcție socială umană și biologie este subliniată și de Fukuiama: "...se pare că există o puternică bază biologică în respectarea anumitor reguli: oamenii vor să se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
crematistica) nu mai este naturală, în acord adică cu natura, cu universul fizic. "De exemplu, încălțămintea este destinată pentru a fi purtată iar nu cumpărată în vederea de a fi revândută mai devreme sau mai târziu, cu beneficiu"74. Aristotel a intuit caracterul pur, lipsit de vinovăție al economiei naturale, chiar dacă a extins-o până în zilele sale, când economia nu mai era naturală, ci era economie de schimb, chiar o economie de schimb monetar. Impresionat, însă, de capcana profiturilor, filosoful a căutat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
el dorește atenția celorlalți oameni, adică el dorește să fie "recunoscut". El vrea mai ales să fie recunoscut ca ființă omenească, adică o ființă având o anumită valoare sau demnitate"155. Discutăm aici despre un drum pe care Hegel îl intuiește și care trece prin dezvoltarea omului ca ființă morală. Este vorba despre: conștiință de sine → conștiință de apartenență la grup (socială) → organizare socială → cultură → civilizație umană. Acest cerc se desăvârșește peste alte câteva mii de ani și anume în anul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unei percepții comune cum că este bine "să ai " pentru că nu se știe ce vremuri vin. Potlatch-ul era o formă de a cheltui surplusul, dar și prin care surplusul era folosit pentru a demonstra un tip de abundență. Omul primitiv intuia că munca și performanțele trebuiesc spuse, afirmate și demonstrate. Rivalul trebuia umilit, sfidat și obligat 203. Prin Potlatch se urmărește o țintă clară, nu atât economică, cât mai ales războinică. Darul a instituit și a anunțat fenomenul schimbului, transformându-l
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
zi. Valoarea însemna prețuire și căutare, dar și raritate. Trocul clasic, așa cum spuneam, apare în jurul anului 5000 î.Hr. El nu mai este neapărat un schimb al consumului, ci unul al comerțului. Aceasta este prima formă de comerț. Omul începe să intuiască existența valorii în spatele fiecărui bun și încearcă să instituie o scară a schimbului, chiar dacă în mod intuitiv. Trocul clasic sau evoluat rămâne totuși un univers al incertitudinilor, deoarece valoarea încă nu se raportează la un etalon unic, marfa unică pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
luni, o lună, trei zile sau trei ore. Este important deci să înțelegem că nu orice depozit, chiar constituit în monedă, și nu orice activ poate fi socotit ca fiind bani. Considerăm că titanul gândirii economice a secolului XX a intuit corect dinamica economiei moderne atunci când a relativizat puternic termenul de transformare a unui activ sau depozit sub formă lichidă. Drumul creanță-bani sau bani-creanță poate fi parcurs rapid sau mai lent, în funcție de specificul unei economii. Vom continua analiza lui Keynes spunând
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de prosperitate și bogăție. Aurul și argintul erau simbolul prosperității atunci și sunt simbolul prosperității și azi. Dacă vom face o analiză a deținerilor de aur de către băncile centrale, cu ușurință vom observa o corelație pe care toată lumea o poate intui. Statele bogate ale lumii, în frunte cu SUA, sunt și cele mai mari deținătoare de aur și argint. În modernitate, acest lucru nu se mai poate justifica altfel decât printr-o remanență de ordin istoric, milenar, conform căreia aurul și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
istoria umană este o înlănțuire de evenimente care au în prim plan dorința de prosperitate și bogăție. Dacă vom face o analiză a deținerilor de aur de către băncile centrale, cu ușurință vom observa o corelație pe care toată lumea o putea intui. Statele dezvoltate ale lumii, în frunte cu SUA, sunt cele mai mari deținătoare de aur și argint. Dacă printr-o măsură administrativă, imposibilă de altfel, toate statele lumii ar trece din nou la etalonul monetar aur, raporturile de putere în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de oameni, de resurse, de inteligență, de competitivitatea și capacitățile pe care le dezvoltă o națiune. Pietrele devin pâine doar prin om și celelalte resurse, ele nu devin pâine de la sine. Fig. 6.2. "Pâine" sau dezechilibru economic Adam Smith intuiește în mod corect că iluzia fabricării pâinii din pietre trebuie să se bazeze pe bunuri reale. "Adam Smith era convins că inflația se dovedea benefică dacă rezulta dintr-o expansiune a creditului "bazată" pe bunuri reale, "de aceeași valoare""734
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al inocenților"863. Economia este un "masacru al inocenților", așa cum în permanență natura se află în aceeași poziție. Posibilitățile "inocentului" de a detecta momentul masacrului și de a evita să fie masacrat sunt, din păcate, extrem de reduse 864. Braudel insistă, intuind caracterul obiectiv, independent de voința omului, al crizei economice și ai ciclicității apariției sale. În orice caz, au existat perioade în care banul se găsea lesne și altele în care banul era de negăsit. Lucrurile merg simplu sau greu, fără ca
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mișcare, într-o călătorie 890 și că practic nu ne aflăm în nicio clipă în același loc. Evoluția noastră într-o spirală ciclică cu tendință ascendentă corespunde întru totul nivelului de cunoaștere pe care îl deținem azi. Fără a fi intuit până la capăt realitatea fizică și socială despre care vorbim, Spengler a văzut lumea occidentală (capitalismul) asemeni filosofiei orientale, ca dezvoltându-se într-un cerc care se închide cu o catastrofă. Cu toate acestea, el a intuit natura expansivă a societății
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
azi. Fără a fi intuit până la capăt realitatea fizică și socială despre care vorbim, Spengler a văzut lumea occidentală (capitalismul) asemeni filosofiei orientale, ca dezvoltându-se într-un cerc care se închide cu o catastrofă. Cu toate acestea, el a intuit natura expansivă a societății umane, afirmând următoarele: "Imperialism și civilizație pură891. Destinul occidentului se închide cu acest fenomen irevocabil. Omul cultivat își dirijează energia spre înăuntru, omul civilizat spre în afară (...). Cuvântul lui de ordine, expansiunea, este totul, închide în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
haos. Așteptările populației decid și impun intervenția pentru stoparea crizei și reluarea avântului economic. Chiar Adam Smith vorbește, într-o epocă în care crizele nu aveau o asemenea anvergură, despre folosința ratei dobânzii bancare în relansarea economică. Genialul economist a intuit că posibilitățile de relansare includ folosința bancnotei. El arată că "raportul pe care dobânda obișnuită a pieței trebuie să-l păstreze față de profitul net variază în mod necesar după cum profitul net urcă sau scade"931. Este o intuiție genială, folosim
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]