2,337 matches
-
s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor pe care se află imobilele, se înscriu într-un registru specială, consemnate în procesul-verbal de punere în posesie care devine anexă la titlul de proprietate. ... (2) Construcțiile de pe terenurile forestiere vor fi inventariate de c��tre Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, prin unitățile sale, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Listele cu bunurile inventariate vor fi depuse la comisiile locale de fond funciar în termen de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180827_a_182156]
-
comenzile de cartoane primite și executate, precum și taxele încasate, pe fiecare organizator de jocuri de noroc. Agenții economici care, la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, înregistrează stocuri de cartoane folosite la jocul tip bingo neutilizate au obligația să inventarieze și să achite taxa de 7% la valoarea nominală a cartoanelor aflate în stoc. Situația stocurilor de cartoane folosite la jocul tip bingo va fi comunicată direcției de specialitate din Ministerul Finanțelor. Articolul 61 Întreaga gestiune a jocurilor de noroc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181406_a_182735]
-
în clasa verbelor inacuzative este ușor de demonstrat, în cea de-a doua, soluțiile de interpretare sunt mai variate, iar considerarea verbului a avea ca fiind verb inacuzativ, mai puțin certă. Lucrarea cuprinde și două anexe, una în care am inventariat și am descris pe scurt limbile ergative la care se face referire în bibliografia consultată (multe dintre acestea au fost folosite pentru exemplificare în Capitolul 1), și cealaltă în care am inventariat și am clasificat verbele ergative/inacuzative din limba
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cuprinde și două anexe, una în care am inventariat și am descris pe scurt limbile ergative la care se face referire în bibliografia consultată (multe dintre acestea au fost folosite pentru exemplificare în Capitolul 1), și cealaltă în care am inventariat și am clasificat verbele ergative/inacuzative din limba română, pe baza DEX 1998, folosind criterii de clasificare sintactice și semantice. Precizări metodologice. Din punctul de vedere al conținutului, am conceput această lucrare ca pe un traseu gradual în studiul ergativității
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ocupă de limba inuktitut (o formă a eschimosei), în care antipasivul presupune o schimbare în structura argumentală a verbului: argumentul-agent primește cazul absolutiv, iar obiectul, un alt caz decât absolutivul; verbul primește mărci morfologice specifice antipasivului. Palmer (2007 [1994]: 178) inventariază mecanismele antipasivului: marcarea verbului; promovarea agentului în ergativ în poziția de absolutiv; marginalizarea pacientului în absolutiv în poziția de oblic (dativ, locativ, instrumental), precum și funcțiile acestuia: crearea de pivoți, detranzitivizarea semantică și sintactică. Observații convergente formulează Polinskaja și Nedjalkov (1987
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
folosesc o limbă ergativă au adevărata noțiune a agentivității, dovadă fiind și faptul că agentul primește o marcare specială. (b) Partițiile − arată Gildea (2003) − sunt o cale de cercetare diacronică, dar nu oferă explicații cognitive pentru apariția/existența ergativității. Autorul inventariază explicațiile semantice și pragmatice date în literatura de specialitate pentru apariția ergativității: rolurile semantice (ergativul e legat de agentivitate, iar absolutivul, de afectarea pacientului); existența unei structuri argumentale preferate (DuBois 1987, Dixon 1994); punctul de vedere (ergativul este mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
complement direct/complement prepozițional) nefiind asociate cu o schimbare în forma verbului. În ultima secțiune (7.) am avut în vedere tipurile de schimbări lingvistice care implică ergativitatea. Am subliniat că, spre deosebire de schimbările minore, o schimbare tipologică nu este unidirecțională, fiind inventariate, în bibliografia consacrată problemei, atât treceri de la sistemul acuzativ la cel ergativ, cât și invers. Din punctul de vedere al evoluției lingvistice, diversele tipuri de partiții prezentate sub 3.1.3. pot fi considerate dovezi ale unui stadiu de trecere
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
involuntare. Dintre clasele de verbe inacuzative identificate de acești autori, voi reține clasa predicatelor aspectuale, pe care o voi integra în clasificarea verbelor inacuzative din limba română. 3.3. Stabilirea inventarului de verbe inacuzative din limba română Demersul de a inventaria verbele inacuzative dintr-o limbă este destul de dificil, ca urmare a faptului că proprietățile acestei clase de verbe sunt diferite de la o limbă la alta. În bibliografia consultată, am identificat o singură încercare de acest fel, pentru limba japoneză − Jacobsen
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
studiul acestei clase de verbe, cât și aspectele legate de relația dintre sintaxă, morfologie și semantică, precum și de diferențele și asemănările dintre limbi, pe care studiul inacuzativelor le-a scos la iveală în beneficiul evoluției teoriei lingvistice. Froud (2006: 1631) inventariază și ilustrează cu studii reprezentative abordările teoretice ale inacuzativității: inacuzativele sunt rezultatul unor operații lexicale (Reinhart 1996), procese morfologice (Pesetsky 1995), determinate în principal sintactic (Burzio 1986, Borer 2004) și/sau legitimate semantic (Levin și Rappaport Hovav 1995). Levin și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
legate de cauză: acțiunea directă sau indirectă a cauzei, intenția (rezultat accidental sau intenționat), eveniment natural sau care presupune efort, implicarea cauzatorului în activitate. 5.2.2. Proprietățile semantice ale verbului relevante pentru producerea alternanței, asemănătoare în diferite limbi, sunt inventariate de Matsuzaki (2001: 59−82): (a) schimbarea de stare este, potrivit lui Haspelmath (1993: 92−93), componentul semantic esențial pentru producerea alternanței; această observație explică numai parțial situația din limba română, în care alternanța afectează toate subclasele semantice de verbe inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ideea că cele două verbe care participă la alternanța cauzativă reprezintă unități lexicale distincte (indiferent de sensul derivării, aceasta are loc la nivelul Lexiconului) este aproape 115 unanim acceptată, problema direcției derivării este un subiect dezbătut. Matsuzaki (2001: 48−51) inventariază tipurile de teorii care privesc direcția derivării în cadrul perechii: (a) derivarea este diferită de la o limbă la alta (Nedyalkov și Silnitsky 1973116, Haspelmath 1993); (b) la nivelul Lexiconului are loc un proces de cauzativizare; Hale și Keyser (1998: 100, 111
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
numai dacă selectează un argument uman; inacuzativele primare nu se pot pasiviza; în GALR (Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 147/145) se arată că, dintre ergative, numai cele nonreflexive cu subiect uman pot apărea la diateza impersonală. Analizând comportamentul verbelor inacuzative inventariate în limba română, regula poate fi reformulată astfel: pentru a apărea în construcția cu se impersonal (la diateza impersonală), un verb inacuzativ trebuie să fie nereflexiv (sau să aibă și o variantă nereflexivă) și să accepte subiect uman. În lista
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fi interpretat ca un calc după greacă și după slavonă. La scriitorii moderni, apare ca influență populară, având un iz cronicăresc și biblic. În limba literară actuală au pătruns numai a visa un vis, a-și trăi traiul. Dintre structurile inventariate de Creția sunt relevante pentru problema distincției inacuzativ/inergativ cele de sub (b) și (c), deoarece exemplele de sub (a) conțin verbe tranzitive, care acceptă oricum complementul direct, iar cele de sub (d) conțin complemente prepoziționale, care nu intră în discuția despre complementele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sintactic între acestea, ci numai o preferință de utilizare a supinului în anumite contexte, eventual marcate stilistic. 6. TESTE CARE FUNCȚIONEAZĂ ÎN ALTE LIMBI ROMANICE Pentru unele dintre limbile romanice (în special pentru italiană − vezi Capitolul 3, 7., pentru testele inventariate de Cinque) au fost propuse mai multe teste de delimitare a clasei inacuzativelor, dintre care voi prezenta numai două: cliticizarea partitivă, pentru italiană și franceză, și posibilitatea apariției subiectului postverbal "nud", pentru spaniolă. Aceste teste sunt aplicate și în alte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din care toți trebuie să tragem concluzii lucide și să ne asumăm responsabilitățile corespunzătoare locului deținut În societateă Dincolo de diversitatea opțiunilor noastre metodologice, avem un obiectiv testamentar de Îndeplinit de la patriarhul sociologiei românești, D. Gusti: redactarea hărții sociologice a României. Inventariind natura problemelor sociale, aria de manifestare și profunzimea lor pentru fiecare județ, devine posibilă articularea unei ierarhii de priorități naționale care să nu vină În contradicție cu prioritățile zonale și locale. Iată cum sociologia se poate implica pragmatic În reformarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și manipulare. Autorul menționat evocă particularitățile societății totalitare, formele de manifestare a terorii, consecințele acesteia În plan individual și colectiv. Contextul comunist a creat diverse forme de reacții și de strategii care acum par a fi destul de stranii. Aurora Liiceanu, inventariind câteva dintre acestea, consumate În spațiul gesturilor comune, al convivialității și privatității, ne face aproape să zâmbim, dar și să ne Întrebăm cum de am făcut ceea ce am făcut (să acceptăm statul la coadă, să ne bucurăm că am „capturat
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Nicolaus Cusanus a regîndit, cu un optimism solar, exaltant, întrucîtva inaugural, cele mai înalte teme metafizice și mistice, punîndu le într-un nou teritoriu mental, într-un nou limbaj, care anunțau modernitatea. Mai ales pe urmele lor, voi încerca să inventariez cîteva aspecte ale modernității tîrzii care, adecvat privite, ar putea deveni îndemn, suport, problemă mobilizatoare pentru drumul spiritual. Voi vorbi mereu despre spectacolul epocii noastre, deoarece critica lumii moderne are în vedere cadrul mental și social în care ne mișcăm
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința de a conserva această formă limitată și limitativă ca fiind sieși suficientă. Aparent opus individualului, generalul reține ceea ce e comun indivizilor, fondul de asemănare pe care se grefează accidentele lor. Generalul inventariază tocmai acele determinații formale care definesc nivelul individual de ființă. Opus individualului, generalul stă totuși în același plan cu el, nu iese din domeniul multiplicității individuale, ci îl sistematizează doar, așa cum o fac genurile aristotelice 1, îl contabilizează. Generalul este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e necesar să demonstreze și să reformuleze la nesfîrșit un depozit de doctrină dat, care acoperă perfect și integral o realitate perfectă și integrală. Cu o optică tradiționalistă, al cărei monopol e departe de a-l deține, ea ar fi inventariat și prelucrat, asemenea unui gestionar vigilent, stocul de știință considerat stabilit odată pentru totdeauna. în schimb, modernitatea ar privi lumea în stilul lui Cusanus, ca pe un domeniu al imperfecțiunii, imprecizia lui fiind totuși destul de tolerabilă pentru ca universul să aibă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și această poziție îi produce o stare de confort. Își recunoaște locul, face ce i se cere, se identifica cu cei ce-i seamănă și cei ce-l dirijează, își conservă echilibrul și liniștea. Ce i se poate reproșa? Literatura inventariază mai multe tipuri de manipulare în vederea obținerii unei supuneri culturale, psihologice, fizice. Autoritatea poate avea atributul competenței sau al statutului administrativ, poate fi exercitată în numele unui angajament responsabil față de o sursă, poate fi efectul unei proces de învățare (îndoctrinare), se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care ar fi putut revitaliza bucătăria românească, deoarece nici o tradiție culinară nu supraviețuiește fără inventivitatea maeștrilor acestei arte. Reapariția, după 1990, a interesului pentru arta bucătăriei nu a însemnat însă și revigorarea autenticității noastre gastronomice. Deși a fost redescoperită și inventariată de către Radu Anton Roman, ea a rămas regionalizată și cantonată într un tradiționalism păgubos. Nici un bucătar în adevăratul înțeles al cuvântului nu a luat-o ca sursă de inspirație (poate au fost cu toții intimidați de ortodoxismul practicat în bucătărie de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
împărțite în trei secțiuni: Vinaya-Pițaka („Coșul disciplinei” sau „Regula mănăstirească”), Sutta-Pițaka („Coșul învățăturii”) și Abhidhamma-Pițaka („Coșul doctrinei superioare” sau „Doctrina abstractă”). Ultima secțiune este alcătuită din învățături minuțioase asupra rânduielilor tuturor lucrurilor și raporturilor dintre ele, așa cum filosofia buddhistă le inventariază, le clasifică și le concepe condițiile de înlănțuire. Lucrarea conține așadar o analiză a reprezentării, a conceptelor pe baza cărora ea se formează și a relațiilor dintre ele. Dintre cele trei secțiuni, cea mai importantă e Sutta-Pițaka, care cuprinde următoarele
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a tehnicilor literare, Dicționar onomastic fiind în primul rând „un mare repertoriu de teme și motive literare, de artificii, tehnici și mijloace romanești, privite cu ochiul parodistului, [...] un flaubertian joc de-a literatura, un loc al locurilor comune, pe care, inventariindu-le ca un scrib alexandrin, autorul le și persiflează”. Asemănătoare cu Dicționar onomastic e Bibliografia generală, alt repertoriu fantezist și parodic, de asemenea cu obiect fictiv, ale cărui „articole” - care, de data aceasta, nu sunt dispuse alfabetic - s-ar defini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
ministru de Externe. Va urma un șir lung de neînțelegeri - de ambele părți, după cum susțin cei doi autori - ce va culmina cu o ruptură, În 1988. Cronologia, detaliată, este de mare interes, Însă nu ne vom opri asupra ei. SÎnt inventariate toate contactele bilaterale importante (și, după cum subliniază cei doi autori, practic toate contactele bilaterale erau importante, deoarece regimul lui Ceaușescu nu agrea contactele de lucru, la nivel de experți), cu luările de poziție respective. Punînd În paralel deteriorarea situației din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
contabilitatea până la balanța de verificare, Registrul-jurnal se va conduce de către unitățile subordonate, cu condiția înregistrării acestuia în evidență unității. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ și de pasiv grupate în funcție de natură lor, inventariate potrivit legii. Registrul-inventar se întocmește de fiecare instituție publică într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, șnuruit, parafat și înregistrat în evidență instituției. Registrul-inventar se întocmește la înființarea instituției, cel putin o dată pe an pe parcursul funcționarii instituției, cu ocazia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214181_a_215510]