3,057 matches
-
de „cavaler” în ță ri ca Germania, Spania, Polonia, două sensuri: unul de consacrat, altul de membru inferior al nobilimii . Mai rămâne să stabilim dacă acești viteji au fost ridicați din rândurile ră zeșilor, termen care s-a impus în istoriografia românească ca desemnând categoria țăranilor liberi și care a făcut și face o frumoasă carieră istorică. Răzeșia în Moldova și moșnenia în Țara Românească este anterioară statului medieval românesc, despre care aflăm în perioada de destrămare și de aservire a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
credeau că războiul poate fi dus numai de oameni cu blazon nobiliar, ceea ce la noi nici boierii mari nu aveau, ține de percepția lor asupra realităților sociale de la noi, dar de neînțeles este cum de a persistat această idee în istoriografia noastră. Când, în 1964, a fost tradusă și publicată lucrarea lui Karl Marx, Însemnări despre români, care conține o analiză lucidă asupra caracterului expansionist al Rusiei țariste și a pericolului pe care l-a prezentat țarismul pentru români, regimul comunist
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Columna", nr. 11, dec. 1997, p. 21. Lindgren, Lauri, Problema limbilor în noua Europă, în "Columna", nr. 13, sept. 1999, p. 44. Lindgren, Lauri, Predarea limbii române în Finlanda, în "Columna", nr. 14, dec. 2000, p. 43. Lindgren, Lauri, Bogățiile istoriografiei românești, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 53. Lindgren, Lauri, Nicolae Titulescu - 120 de ani de la naștere, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 33. Lindgren, Lauri, Lectoratul de limba română - 30 de ani de la înființare, în "Columna", nr.
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pe mine, în apartamentul nostru de la Wissenschaftskolleg zu Berlin. Îl invitasem să țină o conferință și să ne putem întâlni. Între timp, pe 21-24 octombrie 2004, ne revăzusem la Budapesta, unde eu găzduiam o mare conferință de istoria și teoria istoriografiei. La Berlin, simplul fapt de a-l cunoaște pe Moshe îmi adusese admirația colegilor israelieni, care păreau cu toții discipolii sau fanii săi, indiferent de domeniul în care lucrau, de la filologie și lingvistică la muzicologie, de la studii literare la antropologie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
pentru atâția alții, una dintre lecturile decisive - ne-a lăsat o sociografie romanescă a secolului al XIX-lea francez. Grație lui, putem vedea lumea aceea așa cum a fost. Nici un tratat de istorie ori sociologie nu poate face asta. Păcat că istoriografia modernă a debutat mai devreme de momentul Balzac XE "Balzac, Honoré de" , iar marele Ranke l-a avut ca inspirație pe Sir Walter Scott... „A spune ceea ce doar romanul poate spune”, de la Don Quijote încoace, e o formidabilă șansă cognitivă, analitică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
valoros numai ce se întâmplă să știi tu mai bine este, desigur, o stupiditate. Eu cred că viziunea din alt unghi e foarte importantă, chiar esențială. S.A.: Este ceea ce practici și teoretizezi constant tu: perspectivismul. Alții îi spun „multiperspectivism”. În istoriografie, de pildă în domeniul analizei manualelor școlare, s-a făcut mult caz de asta, dar părerea mea este că în acel caz precis programul epistemologic a fost sufocat de cel politic: s-a obținut o juxtapunere de perspective, nu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
vreun popor la care valorile să aibă o mai slabă aderență decât la poporul român.“ L am epuizat atunci, la începutul anilor ’90, și n-am mai citit Cioran. De asemenea, de vreo zece ani nu mai citesc literatură sau istoriografie despre perioada comunistă. Am citit în 1990-2000 foarte mult din ceea ce s-a publicat, începând cu Cartea neagră a comunismului de Stéphane Courtois, care a coordonat tot acel volum, cu Soljenițîn, Arhipelagul Gulag, cu cărțile altor mari disidenți și, la
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
1999, p. 214 și urm. 87. Ibidem, p. 68. 88. Ibidem, pp. 68-69; cf. Miodrag Milin, Relațiile politice româno- sârbe în epoca modernă (secolul XIX), București, Editura Academiei, 1992, passim. 89. Ibidem, p. 69. 90. Nu intrăm în profunzimile unei istoriografii extrem de bogate, dar pentru unele detalii vezi Gheorghe Zbuchea, România și războaiele balcanice, 1912-1913. Pagini de istorie sud-est europeană, București, Editura Albatros, 1999, passim; idem, O istorie a românilor din Peninsula Balcanică (secolele XVIII-XX), București, Editura Biblioteca Bucureștilor, 1999, p.
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Maria. 75 Ferdinand I, Karl Leopold Maria, principe (1887-1908), apoi primul rege al Bulgariei (1908-1918), și soția sa regina Eleonora a Bulgariei. 76 Arhiducele Franz Ferdinand, prințul moștenitor al Austro-Ungariei, asasinat la Sarajevo în iunie 1914. 77 Din foarte bogata istoriografie a problemei, vezi: Gheorghe Zbuchea, România și războaiele balcanice, 1912-1913. Pagini de istorie sud-est europeană, București, 1999, passim. 78 Manuel al II-lea, ultimul rege al Portugaliei (1908-1910): la 5 octombrie 1910, Portugalia a fost proclamată Republică. 79 Leonardo da
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
aici cei aproape patruzeci de termeni prin care a fost descalificată de către analiști, martori și mulți alți raisonneuri revoluția din decembrie 1989, privită din diferite unghiuri care o dezavantajau (am realizat deja un asemenea Tabel Mendeleev în lucrarea mea de istoriografie - Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții, 2004), ci doar voi reaminti că majoritatea verdictelor pe care le-au primit evenimentele din decembrie 1989 (din perspectiva dezamăgiților) au fost peiorative și ofensatoare față de curajul unei minorități care, totuși, ieșise în stradă cu
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
nu era atât de controversată precum Garda de Fier, dar autoritățile române mi-au refuzat o bursă pentru a studia reforma agrară din 1921. Regimul politic Ceaușescu nu-i privea cu ochi buni pe istoricii străini, care puteau să contrazică istoriografia dogmatică predată în acei ani. Nici guvernul spaniol nu mi-a susținut candidatura prea convingător. Dincolo de refuzul acelei burse, am decis să studiez Mișcarea Legionară întrucât în Occident se găseau multe dintre publicațiile ei și acolo trăiau numeroși refugiați care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
a reușit totuși să mențină familia creștină aproape de învățătura lui Hristos. Printr-o incursiune istorică Paulescu încearcă să desprindă evoluția creștinismului la români, de la începuturi până în perioada contemporană lui, relevând unele particularități deosebit de interesante, din nefericire trecute cu vederea de istoriografia oficială. Dacă grecii, în dorința lor pătimașă de a domina lumea creștină, au dezlănțuit schisma, românii s-au trezit prinși în vâltoarea ei, suportându-i consecințele și asimilându-i-se. Prima epocă a bisericii noastre începe odată cu invazia militară romană
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
votează acest statut, iar la scurt timp, în același an, a fost votată legea prin care se înființa Patriarhia Română. La rangul de patriarh a fost ridicat Miron Cristea, mitropolitul primat al României, care va păstori până în anul 13. Cu toate că istoriografia bisericească prezintă activitatea primului nostru patriarh ca deosebit de fructuoasă, biserica va înregistra câteva eșecuri pe care patriarhul nu le-a putut preveni și nici contracara, fie din cauza împrejurărilor istorice și conjuncturii politice, fie din cauza patimii de dominație care din nefericire
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
inexistente. Revenirea bisericii unite (greco-catolice) din Transilvania la biserica ortodoxă română înfăptuită la 21 octombrie 148, sub patriarhul lustinian Marina, a fost mai mult un act politic obținut prin forța represiunii comuniste căreia i-au căzut victimă majoritatea ierarhilor, deși istoriografia bisericească prezintă acest aspect ca o împlinire a unei cerințe populare din partea credincioșilor. O dovadă în plus sunt și persecuțiile la care au fost supuși clericii și credincioșii uniți în perioada comunistă și situația tulbure apărută după 18 între cele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lagărului socialist, aprecia prin intermediul CIA că Tito este convins de necesitatea rezistenței în fața unei intervenții militare sovietice, până când avea să sosească ajutorul promis de Occident. Termenul „titoism”, utizat pentru prima dată de cercurile propagandistice pro-staliniste, s-a impus treptat în istoriografia contemporană desemnând „varianta iugoslavă a comunismului creată de Iosip Broz Tito”. Se caracterizează, într-o accepțiune simplă, prin „centralizarea parțială a economiei și prin acordarea unor libertăți cetățenești și economice ce au scos Iugoslavia din zona Cortinei de Fier”. *** Regatul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fost lansat un atac dur la adresa lui, fiind acuzat că „devenise un exponent al ideologiei burgheze”, „căzuse sub influența burgheziei”, „supraestimase în mod constant și intenționat forțele inamicului” și „este probabil ajutat de puterile occidentale imperialiste”. În felul acesta, apare în istoriografie problema dacă nu cumva este vorba de o „epurare pretitoistă”? La plenară Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român din 10 - 11 iunie 1948, acuzațiile sunt și mai clar formulate: „un exemplu tipic de renunțare la politica luptei de clasă împotriva
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
românesc se îmbogățesc cu un nou titlu prin lucrarea de față, o monografie a Partidului Național Liberal care a purtat în denumirea sa și numele istoricului. Aprecierea unei lucrări științifice trebuie să aibă în vedere, mai întâi, alegerea temei. În istoriografia noastră încă nu există o abordare monografică despre Partidul Național Liberal-Gheorghe I. Brătianu. În consecință, constatăm dintru început că alegerea acestei teme este deja un prim merit al autoarei, deoarece tema permite o serie de contribuții. Acestea sunt posibile având
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
său de a participa la guvernare, dar nu în orice condiții. Elemente noi, relevante, aduce autoarea în problema reîntregirii Partidului Liberal și a alianței "georgiștilor" cu Partidul Poporului (așa-zisul "Front Constituțional"). În privința alegerilor parlamentare din 1937, mult discutate în istoriografie, este încă greu de lămurit acordul electoral cu legionarii și cu PNȚ. Participanții erau atât de dornici să înlăture de la guvernare echipa lui Gh. Tătărescu, încât au trecut peste orice alte considerente, așteptându-se chiar la măsuri represive ale guvernului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dat explicații publice asupra contradicției dintre această atitudine și relațiile cu Mișcarea Legionară, în anumite momente. El respingea folosirea forței, a violenței în viața politică. Mișcarea comunistă era respinsă deoarece primea directive din afara țării, care lezau interesele României. Discutată în istoriografie a mai fost și problema mai vastă a poziției PNL-Gh. I. Brătianu față de politica externă a țării. Dar autoarea adaugă o serie de aprecieri și informații noi. Deși, inițial, programul partidului își declară acordul cu sistemul de alianțe al României
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
soarta țării, încercând să descifreze tendințele din relațiile internaționale și să propună cele mai bune soluții pentru România. Cele mai cunoscute au fost călătoriile sale din 1936 în Germania, inclusiv primirea lui de către Hitler, mult discutate în epocă și în istoriografie. Autoarea subliniază aportul Partidului la dezbaterea politicii externe a țării, la monitorizarea tuturor pașilor guvernelor pe acest tărâm, adevărat model de opoziție constructivă, într-un domeniu atât de important. El a venit și cu idei noi, ca aceea privind neutralitatea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de partid, am utilizat și informații preluate din ziarele centrale ale unor partide rivale sau prietene, precum "Viitorul", "Dreptatea" sau "Îndreptarea". Fiind vorba despre un partid care a activat în ultimul deceniu interbelic, activitatea lui a fost puțin abordată de istoriografia interbelică. Totuși, prin lucrarea în care analizează rezultatele obținute de partidele politice, la unele din alegerile generale din perioada interbelică, Marcel Ivan5, oferă câteva informații despre partidul condus de Gheorghe Brătianu. În anii comunismului, referirile la partidul aflat în atenția
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
noului partid, despre rezultatele obținute în alegeri, încearcă o clasificare doctrinară, prezintă alianțele sale politice, prezintă câteva din preocupările de politică externă ale șefului de partid, concomitent cu o analiză aprofundată a operei științifice a istoricului. Seria lucrărilor elaborate de istoriografia anterioară anului 1989, care abordează și problema partidului condus de Gheorghe Brătianu se încheie cu lucrarea omagială, intitulată Confluențe istoriografice românești și europene. Gh. I. Brătianu, apărută la Iași, în 1988, sub îngrijirea lui Victor Spinei"21. Este opera cea
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
partidului condus de Gheorghe Brătianu, despre programul acestuia, despre pozițiile georgiștilor față de diferite aspecte ale vieții politice, despre relațiile șefului de partid cu regele Carol al II-lea, cu alți oameni politici și cu alte partide politice. În perioada 1990-2012, istoriografia româneacă s-a îmbogățit substanțial. Problematica PNL-Gheorghe Brătianu și a activității politice desfășurate de Gh. Brătianu după dispariția formațiunii politice georgiste a fost abordată într-un număr relativ mare de studii apărute în reviste de specialitate sau în volume colective
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
perfecționarea organismului economic și social era posibilă într-o atmosferă de libertate care stimula energiile individuale, în scopul de a procura maximum de bunăstare materială și morală 331. Regăsim astfel, la liberalii conduși de Gheorghe Brătianu, manifestarea tendinței, sesizate de istoriografia actuală, de "resuscitare a genului proxim, primordial" al liberalismului. Din acest punct de vedere, constatăm asemănarea între concepția georgiștilor și cea a neoliberalilor occidentali, care considerau că ieșirea din criza liberalismului presupunea revenirea la vechile concepte ale individualismului și liberei
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de fapt, legitimitatea acestuia de a se afla la conducerea unui partid politic 526. Titulatura partidului condus de Gheorghe Brătianu a fost contestată de PNL ducist, la Comisia centrală electorală, care a respins însă contestația 527. Ținând cont de aprecierile istoriografiei contemporane, privind regulile jocului politic specifice societății românești în perioada interbelică, apreciem că diversitatea procedeelor, precum și duritatea atacurilor utilizate reciproc de cele două partide liberale în lupta electorală au depășit cadrul general 528, angajând profund interesele și rivalitățile personale ale
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]