2,397 matches
-
facă demonstrații romantice, să-i cânte. Lipsit de darul melic, românul își constituie din Spyros un fel de Cyrano. Dar grecul s-a îndrăgostit de Popi și înțelege să lucreze pe cont propriu, iar într-o țară de milenar democratism izbânda lui e apropiată, când inteligența românului găsește un punct psihologic vulnerabil. Spyros e crunt venizelist și românul îl provoacă în fața femeii: "- Recunosc... că acest înfocat regalist a fost mai tare ca mine!" Indignat, grecul protestează: "- Eu, regalist?... Trăiască Venizelos! Cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
faptul că „90% din cercetătorii din toate timpurile sunt în viață”, adică sunt contemporanii noștri. Numărul cercetătorilor din fiecare țară este cu atât mai mare cu cât dezvoltarea acelei țări a ajuns la cote mai înalte. Se poate spune că izbânda în competiția pentru supremație (economică sau culturală) este asigurată de un număr cât mai mare de producători de nou. Atât timp cât cel de lângă tine creează, este obligatoriu să faci cel puțin la fel dacă dorești să-l ajungi și să fii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
flacăra motivației intriseci, dată de plăcerea de a descoperi lucruri noi specifice domeniului, de a perfecționa cele realizate. Pe măsură ce creatorul devine mai priceput într-un domeniu, el caută probleme din ce în ce mai grele cu care să se pună la încercare, iar în urma izbânzii să simtă exaltarea. Așadar, cunoașterea ajută creativității dacă este combinată cu o motivație intrinsecă înaltă. În capitolul următor se va preciza rolul motivației intrinseci în creativitate. Capitolul 6 ROLUL MOTIVAȚIEI ÎN CREATIVITATE James Abram Garfield Este un fapt binecunoscut că
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
reușesc să se implice într-o activitate în care obstacolele sunt pe măsura nivelului lor de competență. Pe măsură ce o persoană devine mai pricepută într-un domeniu, ea caută probleme din ce în ce mai grele cu care să se pună la încercare, iar în urma izbânzii să simtă exaltarea. S-a demonstrat că persoanele creative caută cu ardoare trăirile de bucurie intensă. În aceste stări sunt mult mai multe șanse să rezulte idei numeroase la o anumită problemă creativă. Ori, se știe, cu cât apar mai
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
timp îndeplinește și funcția de inspector al artelor pentru Basarabia. Din 1924 ziarele „Adevărul” și „Dimineața” îl angajează în calitate de corespondent oficial. Trece, cu aceleași însărcinări, la „A.B.C.” (1934-1935) și la „Zorile” (1935-1936). Totodată, editează la Chișinău o gazetă politică, „Izbânda” (1931-1933), subvenționată de Partidul Național Țărănesc, și, din 1932, asigură secretariatul de redacție la „Viața Basarabiei”, revista condusă de Pan Halippa. Colaborează cu versuri, proză, cronici literare, literatură pentru copii și, în primul rând, cu o bogată publicistică socială și
TERZIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]
-
punți între idealuri (studiase în Germania, unde se hrănise cu idei socialiste) și realitatea din țară. Dar romanul se oprește la suprafața acestei realități, deși pune în circulație multe informații, un întreg arsenal documentar. Prințul (1944) este romanul care marchează izbânda epică a lui T.-B. Protagonistul, Jean-Andrei Munteanu, deține un loc aparte în galeria personajelor aparținând boierimii române. La Paris e un etalon de distincție și egolatrie, dar se vede nevoit să pună capăt vieții tumultuoase, petrecută în lux, și
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
de studiu” în Deltă și la munte, pe la sfintele lăcașuri, prin sate și târguri, prin închisori, aziluri, spitale. Până prin 1946 a fost corespondent pentru presa de limbă spaniolă și portugheză. A mai colaborat la „Curentul”, „Rampa”, „Gorjanul”, „Săptămâna CFR”, „Voiaj”, „Izbânda”, „Ilustrațiunea română”, „Politica socială”, „Neamul nostru” ș.a. Prima carte a lui T.-R., Despre pământul drag al patriei mele, redactată în spaniolă, ar fi ieșit de sub teascuri în 1916, la Buenos Aires. Certe sunt numeroase altele, tot în spaniolă. Versiunile românești
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
tineretul la luptă pentru dobândirea drepturilor sociale și naționale ale poporului român: „Mintea și aspirațiunile noastre înălțându-se către un ideal mai măreț și mai nepătat de cum sunt mai toate întocmirile meschine ale celor care nu se ocupă decât de izbânda momentului, vom cere necurmat ca drepturile omului, ca și drepturile neamurilor să fie recunoscute și puse la adăpostul lovirilor vrăjmășești.“ Un moment hotărâtor în formarea sa l-a constituit activitatea la Drepturile omului, primul cotidian social-democrat din țara noastră, lansat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
este sincera aplicare a regimului politic întemeiat pe partide tari și cu adânci rădăcini înfipte în pământul acestei țări. Amatorii de hitlerism, de fascism, de bolșevism și de alte soiuri de dictaturi sunt tot deauna aceiași oameni cari, neputând avea izbânzi electorale normale așteaptă norocul lor de la o stăpânire absolută. Dar cu o condiție hotărâtă: stăpâni să fie dânșii.“34 Ceea ce nu l-a împiedicat - curios lucru - ca două zile mai târziu să protes teze împotriva desființării Gărzii de Fier“35
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
frenezia publicării Memoriilor. Cele mai multe din aceste monografii sunt autoapărări. Foști monarhi, diplomați, generali, bărbați de stat simt parcă nevoia de a se justifica în fața eternului tribunal al opiniei publice. Faptele lor, fie că au fost înfrângeri, fie că au fost izbânzi, sunt scuzate, apărate, tălmăcite sau numai amintite spre a fi scoase de sub praful uitării sub care erau amenințate să fie înmormântate. Femeile din câmpul artei, al literelor sau chiar numai al galanteriei sunt și ele mușcate de preacunoscutul șarpe al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nunc, pot pretinde, în funcție de interes, că au gîndit ceea ce n au gîndit, că au suferit ceea ce n-au suferit, că au detestat ceea ce n-au detestat etc. Nu fac „cancer la inimă”, nici cînd tac, nici cînd mistifică. *Una din izbînzile (mai curînd de ordin moral decît artistic) ale serialului Om bogat, om sărac e că determină o reacție puternică, masivă, împotriva răului, întrupat în forme monstruoase de Falconetti. Publicul vede în el un semănător de nenorociri și îl detestă mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
alt om Însemnat care a trăit În aceste locuri și a avut și făcut ceva pentru viață. Nam mai citit o asemenea bogăție de vieți de oameni Înzestrați, porniți, veniți, plecați de pe pământul Fălticenilor. Este Întradevăr o muncă și o izbândă de nesperat a autorului să adune atâta viață. Lovineștii sunt un pumn de oameni, aici sunt sumedenii și pierzi urmărirea destinului unui personaj, Înlocuindu-l cu destinul pământului de care vă ocupați. Este frumos redactată, litera, hârtia, coperta dl. Severin
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cred că este cel căutat. Mi-a făcut mare plăcere să vă mai menționez o dată numele ca sursă a informației. și, de cum am predat manuscrisul, m-am apucat, iată, să vă scriu, ca să vă mulțumesc, să vă urez sănătate și izbândă În finalizarea șantierelor generoase pe care v ați Încumetat să le deschideți și... ca să mai schimb o vorbă cu dvs. Cu toată stima caldă și cu toate cele cuvenite doamnei (căreia-i mulțumesc pentru urări), Gabriela Omăt 9 București, 17
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
temei, de cea a lui Kafka, Bruno Schulz și Robert Walser), ea reprezintă, În același timp, una dintre cele mai dramatice sfidări aruncate absurdului și, În cele din urmă, În ciuda prețului incomparabil sau poate tocmai prin acesta, concretizează o exemplară izbândă spirituală. Viitorul scriitor se interesează, cu fervoarea nediminuată, de literatură și filosofie, muzică și pictură, tot ceea ce Îi oferise dintotdeauna repere de reală participativitate, acea vitalizare superioară, prin exacerbat consum de sensibilitate și cerebralitate. Martorul afectuos al suferinței care a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sub numele de suflet, zona „prăpăstioasă și Întunecată” din care s-a ridicat granitul zvelt și tăios al durabilei sale mari opere de romancier. Forța creației autentice, ca originală sinteză de har, sacrificiu și luciditate, semnifică totdeauna surpriza unei superbe izbânzi omenești, chiar și (poate, tocmai) când se Înalță din Întuneric și asprime. Să ne regăsim lângă Ernesto Sábato, reamintindu-ne cuvintele pe care Witold Gombrovicz, admiratorul său, le-a preluat de la un bătrân Înțelept, rabinul Moshe Loev: „Drumul În această
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
referea la civilizația europeană În care crezuse, pe care o Întruchipa și la a cărei prăbușire se referise În 1919, 1935, 1939... mitologizând o realitate complicată și dureroasă, receptată selectiv, doar prin glorioasele ei aparențe elitare. Modernitatea, cu tensiunile și izbânzile ei centrifuge, rezultase, de fapt, din numeroasele contradicții și impasuri ale unui model care Își epuiza, treptat, coerența și luminile, Întreținute prin mijloace rareori cucernice, silit să-și spulbere certitudinile și convențiile, deci și „centrul”, autoritatea spirituală. O autoritate care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
așezări umane cu care erau identificați. Îi preluau, la rândul lor, numele. Titlul de „von” nici nu este, până la urmă, decât această localizare, nu doar geografică, ci umană și princiară. Acreditare dobândită, nu moștenită. Simbol al aristocrației intelectului și Încununarea izbânzilor sale este Claudio von Trieste. Magris ținuse, acum vreo șase ani, la Bard, o conferință despre orașul său, ca „răspântie”, ca „teritoriu al nimănui”. Emblema exilului. L-am Întrebat, acum, dacă scriitorii care au pus Trieste pe harta culturală a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se strecoare către țară pe cont propriu fiecare; acolo să se regrupeze și să înceapă acțiunea. Pe data de 17 Martie 1940 are loc o ședință avântată cu un cuvânt de încheiere al Comandantului convingător și plin de credință în izbânda acțiunii. La sfârșit, Horia Sima a adus textul unui „Legământ” pe care l-a citit în fața grupului de acțiune. Toți au fost de acord cu cele auzite. Redăm mai jos textul acestui Legământ. „în fața încercărilor de ademenire și ale tuturor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu știa nimic de planul de plecare în țară, pentru răsturnarea regimului lui Carol al II lea, adică intenția Comandantului de a-și risca viața aruncându-se în gura lupului, pornind la această luptă decisivă, cu foarte puțini sorți de izbândă. Regele făcea tatonări peste tot în afară, prin oamenii lui de încredere. Astfel, Teofil Sidorovici, care era șeful „Strajei Țării” a fost primit de Mussolini într-un decor neașteptat. În camera de audiență era tabloul Căpitanului în doliu și el
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și asupra formei pe care urma să o aibă conducerea ei. Toate erau îndreptate împotriva lui. Nu s-a economisit nici timp și nici cuvinte cu care omul trebuia să fie atacat. Când toți au terminat și când sorții de izbândă păreau că îl vor avea adversarii, s-a ridicat și Horia Sima. Până atunci stătuse la o parte, fără să spună nici un cuvânt. Într-o atitudine de calm desăvârșit și de mare bun simț, n-a răspuns nimănui, ci a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
încercată și rezistența legionarilor din Sibiu. S-au adresat mai întâi profesorului Spiridon Cândea de la Academia Teologică, apoi tuturor pe rând. S-a încercat ca să-l apropie cu orice preț pe generalul Petrovicescu. N-au avut însă nici un sorț de izbândă. Oamenii nici nu i-au ascultat în întregime. Primul și ultimul cuvânt al lor a fost: Când vă dați demisiile? în toate aceste tatonări, m-a impresionat tot atitudinea lui Corneliu Georgescu. În fața tuturor insistențelor el rămânea ca o stâncă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lupta și viața noastră nu vom urmări nimic pentru propria persoană, ci vom da totul Legiunii și prin ea neamului românesc. Trăiască Legiunea și Căpitanul! Schweizerhaus în Rostock, decembrie 1941 Capitolul V ACTIVITATEA îN TIMPUL BIRUINȚEI PÂNĂ LA PLECAREA îN GERMANIA După izbânda Legiunii din 6 septembrie 1940 Nicolae Petrașcu primește din partea Comandantului Horia Sima la 20 septembrie 1940 cea mai grea misiune; nu aceea de ministru pe vreun sector de activate, nu secretar de stat, nu conducerea vreunui corp legionar, ci aceea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
preocupat de soarta războiului anticomunist, care putea să fie pierdut datorită unor greșeli politice și cunoscând orgoliul nemăsurat al lui Hitler, nu putea să intervină direct la acesta, ci consideră că această încercare ar fi avut mai mulți sorți de izbândă, dacă ar fi venit din partea lui Mussolini. De aceea considera că fiind în Italia, ar fi putut prin câteva audiențe la Duce să-l câștige pentru punctul just de vedere, care era și cel al teoreticianului militar prusian Clausewitz, că
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
texte se compuneau în funcție de dispozițiile ei), iar efortul retoric, pus în acord cu mentalitatea și cu sensibilitatea literară a unei anumite epoci, cu principiile codului cultural al acelui timp, era cel ce depunea o mărturie credibilă despre intenționalitatea (sau nonintenționalitatea) izbânzii artistice. F. - pentru care definițiile (și finalitățile) retoricii trebuie neapărat să-și culeagă elementele din spații supravegheate mai ales de filosofie (în cartea Retorica și neoretorica și în altele) - propune nu doar reabilitarea acestei „științe a discursului”, ci și cercetarea
FLORESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287032_a_288361]
-
francezi (1978) cu articole ce se remarcă prin seriozitatea și noutatea informației ca și prin amprenta personalității sale asupra interpretării operelor. Ca traducător se apleacă mai cu seamă asupra epocii moderne și contemporane, publicând, între 1956 și 1971, traducerea romanelor Izbânda familiei Rougon de Zola, Familia Thibault de Roger Martin du Gard și Obermann de Sénancour (ultimele două însoțite de ample prefețe). SCRIERI: Istoria literaturii franceze. Secolul XX, București, 1968; Scriitori francezi (în colaborare), București, 1978. Traduceri: E. Zola, Izbânda familiei
DIMITRIU-PAUSESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286781_a_288110]